Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 126/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 126/A/2009

Ședința publică de la 26 Iunie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Mărginean

JUDECĂTOR 2: Mihaela Florentina Cojan

Grefier - -

Pe rol se află pronunțarea asupra apelului declarat de către reclamanții CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA împotriva sentinței civile nr.251 din 10 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- având ca obiect pretenții, în contradictoriu cu pârâții intimați G, STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE reprezentat de

Procedura este îndeplinită fără citarea părților.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din 19 iunie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului civil de față reține,

Prin acțiunea formulată la 26.10.2006 și înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr-, reclamanții Consiliul Local și Primăria, prin Primar, au solicitat în contradictoriu cu pârâții G, și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și P H, obligarea, în principal, a primilor doi pârâți, iar în subsidiar, a pârâtului de ordinul 3 la plata sumei de 583.474 lei despăgubiri reprezentând contravaloarea clădirii noi, a îmbunătățirilor și reparațiilor construcției vechi, a fântânii și împrejmuirilor.

S-a solicitat de asemenea stabilirea unui drept de retenție în favoarea reclamanților asupra construcției "școală", înscris în CF 1383, nr. top. 73-73/a-74/1/2/2/2.

Pârâții G și au formulat cerere reconvențională solicitând obligarea reclamanților - pârâți reconvenționali la plata sumei de 678.665 lei despăgubiri civile, reprezentând contravaloarea chiriei pentru imobilul școală, grădiniță și teren aferent, pe o perioadă de 53 de luni anterioare restituirii și la plata sumei de 50.000 lei daune morale.

Prin sentința civilă nr. 251/2008 Tribunalul Hunedoaraa respins acțiunea principală ca fiind făcută de persoane fără calitate procesuală activă și a anulat ca netimbrată cererea reconvențională.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, imobilul în litigiu a fost restituit pârâților de ordin 1 și 2, în baza Legii 10/2001, prin dispoziția Primarului nr. 240/2006.

Din probele administrate, instanța de fond a reținut că sunt dovedite susținerile reclamanților în ce privește reparațiile, îmbunătățirile și sporirea gradului de confort a construcției vechi cât și sub aspectul extinderii acesteia, prin edificarea în perioada 1972-1973 unor corpuri noi, iar în perioada 2003-2005 unui teren de sport și fântână.

Instanța fondului a reținut că aceste îmbunătățiri și extinderi s-au efectuat în perioada în care imobilul se afla în administrarea Inspectoratului Școlar al Județului H, și că numai prin Potocolul din 2000 imobilul a fost predat cu întregul pasiv și activ Consiliului Local.

S-a considerat că fondurile necesare au fost avansate de stat, astfel că reclamanții nu pot cere restituirea contravalorii lor și nici nu au calitatea de chiriași pentru a fi incident art. 48 din Legea 10/2001.

Prima instanță a concluzionat că reclamanții nu au calitate procesuală activă, iar despăgubirile pretinse ar putea creea în sarcina pârâților o obligație de plată dar în baza principiului îmbogățirii fără justă cauză și nu în baza Legii 10/2001.

Cu privire la cererea reconvențională, instanța a apreciat că întrucât imobilul a figurat pe lista bunurilor proprietate publică a comunei înainte de a fi restituit, reclamanții reconvenționali își pot satisface pretențiile în despăgubiri pentru fructele neculese, chirii, în condițiile Legii nr. 213/1998 și respectiv a Legii nr. 247/2005, cererea lor nefiind fondată pe temeiul Legii 10/2001 nici pentru teren, nici pentru construcții.

S-a considerat în consecință că pretențiile reclamanților reconvenționali nu sunt scutite de taxa de timbru și, deși li s-a pus în vedere să facă dovada achitării acestei taxe, reclamanții reconvenționali nu și-au îndeplinit obligația legală de achitare a taxei de timbru, împrejurare față de care, în baza art. 20 din Legea nr. 146/1997, cererea reconvențională a fost anulată.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, care au solicitat desființarea parțială a hotărârii numai în ce privește soluționarea acțiunii principale, cu privire la care s-a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

În expunerea motivelor apelanții susțin că sentința este nelegală și netemeinică întrucât acțiunea principală a fost fundamentată pe două temeiuri juridice distincte, respectiv art. 10 alin. 3 din Legea 10/2001 și art. 55 din aceeași lege, în numerotarea dinaintea republicării.

Cu toate acestea, prima instanță nu a analizat în niciun fel acțiunea prin raportare la art. 10 alin. 3 din Legea 10/2001, care reprezintă, conform susținerilor apelanților, o aplicație particulară a principiului îmbogățirii fără just temei întrucât este nedrept ca beneficiarii retrocedărilor să primească în proprietate în mod gratuit construcțiile noi.

De asemenea se susține că reclamanții ar fi trebuit asimilați chiriașilor, situație în care ar fi incidente dispozițiile art. 55 din Legea 10/2001 ( art. 48 în noua numerotare), cu atât mai mult cu cât au și plătit chirie pârâților, inclusiv pentru construcțiile noi.

În drept se invocă art. 297. proc. civ.

Apelul este scutit de plata taxei de timbru.

Intimatul P - PHa solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței în ce privește lipsa calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice B - P ( fila 19-20).

Intimații G și au solicitat prin întâmpinare respingerea apelului ca nefondat, întrucât imobilul a fost proprietatea Ministerului Învățământului ( fila 28).

Verificând legalitatea și temeinicia sentinței prin prisma criticilor formulate și în limitele stabilite de art. 295 proc. civ. Curtea reține următoarele:

Pârâții G și au solicitat, în temeiul Legii 10/2001 restituirea imobilului în litigiu care a aparținut antecesorilor acestora. Dispoziția emisă de unitatea deținătoare a fost atacată în instanță.

Inițial acțiunea a fost pornită în contradictoriu cu Inspectoratul Școlar al Județului H, dar pe parcurs, la solicitarea reclamanților, a fost introdus în cauză în calitate de pârât Consiliul Local și Primăria comunei.

Prin decizia nr. 5284/2006 pronunțată în recurs de ÎCCJ, acești pârâți au fost obligați să restituie reclamanților, în natură imobilul în litigiu. Rezultă așadar că întreaga procedură de restituire prevăzută de legea 10/2001 a fost derulată în contradictoriu cu Consiliul Local și Primăria comunei, reclamanți în prezenta cauză.

Pretențiile solicitate în acțiunea principală vizează construcțiile noi care au fost restituite reclamanților împreună cu cele vechi, precum și îmbunătățirile aduse imobilului preluat de la antecesorii pârâților.

În aceste condiții nu se poate reține că reclamanții nu au calitate procesuală activă. Așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, la data restituirii imobilul făcea parte din domeniul public al comunei, care a preluat atât activul cât și pasivul de la Inspectoratul Școlar Județean în anul 2000.

Ca atare, la momentul promovării acțiunii, Inspectoratul Școlar Județean H nu justifica interes și nu avea calitate de a promova el o asemenea acțiune, câtă vreme imobilul ieșise din patrimoniul său înainte de restituire.

Existența unor construcții noi care au fost restituite pârâților precum și a îmbunătățirilor aduse construcțiilor vechi au fost reținute de prima instanță și au fost recunoscute de către pârâți. Discuțiile au vizat doar cuantumul acestora.

În această situație este evident că trebuie tranșată pe fond acțiunea principală.

Este adevărat că reclamanții au invocat două temeiuri legale, respectiv art. 10 alin. 3 și art. 55 din Legea 10/2001 în vechea numerotare, iar prima instanță nu a făcut nicio referire la primul dintre aceste texte legale.

Prin hotărârea pronunțată, instanța de fond concluzionează că s-ar putea reține în sarcina pârâților o obligație de plată dar nu în temeiul Legii 10/2001, ci în baza principiului îmbogățirii fără justă cauză.

Curtea constată că prima instanță a administrat un probatoriu foarte vast, pentru a stabili starea de fapt dar, reținând prin sentință, pe baza probelor și raportat la motivele acțiunii, că temeiul cererii ar fi îmbogățirea fără justă cauză și nu Legea 10/2001, instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 129 alin. 4 proc. civ. Aceste prevederi legale, impun, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept a pretențiilor, ca instanța de judecată, în baza principiului rolului activ, să pună în dezbaterea părților orice împrejurări de drept, chiar dacă nu sunt menționate în cerere.

Față de aceste considerente, Curtea reține că în mod greșit prima instanță a considerat că reclamanții nu au calitate procesuală activă, astfel că apelul de față este privit ca fondat, și urmează să fie admis.

Față de dispozițiile art. 295 alin. 1 proc. civ. care stabilesc că efectul devolutiv al apelului operează numai în limitele cererii de apel, și având în vedere dispozițiile art. 297 alin. 1 proc. civ. care dispun că hotărârea primei instanțe va fi desființată dacă aceasta a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, Curtea va desființa parțial sentința atacată numai în ce privește acțiunea principală și în aceste limite, va dispune trimiterea cauzei spre rejudecarea acțiunii principale, aceleiași instanțe de fond.

Va menține în rest dispozițiile sentinței atacate.

Pentru aceste motive:

În numele legii

DECIDE

Admite apelul declarat de reclamanții Consiliul local și Primăria, prin primar împotriva sentinței civile nr.251/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.

( continuarea dispozitivului deciziei civile nr. 126/A/26.06.2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar civil nr-)

Desființează în parte sentința atacată numai în ce privește soluționarea acțiunii principale formulate de reclamanții Consiliul local și Primăria com. prin primar împotriva pârâților G, și Statul Român prin H și, în aceste limite, dispune trimiterea cauzei spre rejudecarea acțiunii principale, aceleiași instanțe de fond.

Menține în rest sentința atacată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 26 Iunie 2009

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Grefier,

- --

concediu odhnă,

semnează grefier - șef

R

Red.

Tehn.

8 ex/09.07.2009

Jud.fond

Președinte:Daniela Mărginean
Judecători:Daniela Mărginean, Mihaela Florentina Cojan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 126/2009. Curtea de Apel Alba Iulia