Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 131/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civil mixt - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVIL NR.131/2009-
Ședința public din 8 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța judector
- - - - judector
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea apelurilor civile formulate de reclamantul -domiciliat în O,-, județul B, pârâții DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE B, strada -, nr.3. județul B în reprezentarea STATULUI ROMÂN-MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE,-, sector 5, PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL BIHOR, cu sediul în O, strada -, nr.12, județul B, împotriva sentinței civile nr.361/C din 19 noiembrie 2008, pronunțat de TRIBUNALUL BIHOR în dosar nr-, având ca obiect: pretenții.
La apelul nominal fcut în ședința public de azi, se prezint pentru apelantul reclamant -lips, reprezentantul su, avocat, în substituirea avocatului, în baza împuternicirii avocațiale nr.49 din 8.10.2009, eliberat de Baroul Bihor, apelantul pârât Statul Român-Ministerul Finanțelor Publice B-reprezentat de B, consilier juridic, în baza delegației nr.99/D din 4.06.2009, emis de apelant, apelantul Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR prin procuror.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei învederându-se instanței c apelurile sunt scutite de la plata taxei de timbru, dup care:
Reprezentantul apelantului reclamant învedereaz instanței c nu mai are alte probe și solicit cuvântul asupra apelurilor, cu precizarea c nefiind titularul cauzei, pentru a formula concluzii scrise, solicit acordarea unui termen de pronunțare.
Nemaifiind excepții de invocat și probe de solicitat, instanța consider cauza lmurit, închide faza probatorie și acord cuvântul asupra apelurilor.
Reprezentantul apelantului reclamant susține apelul reclamantului și solicit admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, casarea hotrârii atacate în sensul majorrii sumei de la 30.000 EURO la 2.000.000 EURO și o rent viager de 5.000 EURO pe lun, începând cu data de 21.12.200, cu cheltuieli de judecat justificate cu delegația de la dosar, depune la dosar practic judiciar a Înaltei Curți de Casație și Justiție, decizia nr.4850/2004. În ceea ce privește celelalte apeluri, solicit respingerea lor ca nefondate, cu reiterarea acordrii unui termen de pronunțare pentru a depune concluzii scrise.
Reprezentanta apelantului pârât Statul Român-în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice, susține apelul formulat de ctre instituția pe care o reprezint, solicit admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea hotrârii atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului, fr cheltuieli de judecat. Referitor la apelul formulat de ctre reclamantul, solicit respingerea lui ca nefondat și admiterea apelului formulat de ctre Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR.
Reprezentantul Parchetului, susține apelul formulat de ctre Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR și solicit admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, desființarea hotrârii atacate și în consecinț rejudecarea și reaprecierea acordrii de despgubiri, prin acordarea unei sume la o valoare corect, acordat în raport cu întinderea prejudiciului real suferit de reclamant, deoarece cuantumul daunelor morale stabilite de prima instanț de 30.000 EURO este deosebit de mare, durata arestrii preventive a apelantului reclamant fiind de 7 zile, impunându-se din partea primei instanțe nu doar o apreciere global ci și precizarea cuantumului reprezentat de prejudiciul moral suferit și mai ales, dovada acestora, sentința nefiind motivat în acest sens. În esenț apreciaz c, cuantumul sumei acordate cu titlu de daune morale este exagerat, la stabilirea acestei sume instanța nu a avut în vedere practica constant a Instanței Supreme, care a apreciat c prejudiciul moral se acord printr-o apreciere nu de ordin general ci având în vedere criteriile în cazul concret dedus judecții, bazat pe probe. Codul d e procedur penal cuprinde dispoziții prin care cel condamnat pe nedrept sau faț de care s-a dispus privarea sau restrângerea de libertate în mod nelegal, poate s cear repararea pagubelor ca urmare a situațiilor menționate la art.504-507 Cod procedur penal, reglementând procedura special prin care persoana faț de care s-a fcut actul de justiție cu înclcarea legii poate s cear statului recuperarea prejudiciilor materiale ori daunelor morale suferite, astfel, potrivit art.505 (1) Cod procedur penal, la stabilirea întinderii reparației se ține seama de durata privrii de libertate sau a restrângerii de libertate suportat, precum și de consecințele produse asupra persoanei ori asupra familiei celui privat de libertate sau a crui libertate a fost restrâns, ori, prin acordarea cu titlu de despgubiri a unor sume mari de bani, nejustificate în raport cu întinderea prejudiciului real suferit, instituția rspunderii civile delictuale se poate transforma într-un izvor de îmbogțire fr just temei a celor ce pretind despgubiri în baza art.504 Cod procedur penal. Referitor la apelul formulat de ctre apelantul reclamant solicit respingerea lui ca nefondat, iar în ceea ce privește apelul formulat de ctre pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice solicit admiterea lui pe netemeinicie.
Reprezentantul apelantului reclamant, solicit acordarea unui termen de pronunțare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelurilor civile de faț, instanța constat urmtoarele:
Prin sentința civil nr.361/C din 19 noiembrie 2008, Trinunalul Baa dmis în parte acțiunea formulat de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice și în consecinț:
A dispus obligarea pârâtului la plata în favoarea reclamantului a sumei de 30 000 euro reprezentând daune morale.
Fr cheltuieli de judecat.
Pentru a pronunța aceast sentința, instanța de fond a reținut c, Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR, prin ordonanța din 22.12.2000, dat in dos. nr. 471/p/1999, a dispus arestarea preventiv a reclamantului începând cu data de 22.12.2000 pân la 21.01.2001 pentru comiterea infracțiunilor de distrugere prin incendiere și nedenunțarea infracțiunii.
TRIBUNALUL BIHOR prin Decizia penal nr. 403/R/2000 din 29.12.2000 a dispus revocarea arestrii preventive și punerea reclamantului în liberate, prin urmare durata arestrii preventive a reclamantului a fost de 7 zile.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR din data de 09 iulie 2002, reclamantul a fost trimis în judecat pentru comiterea infracțiunii de distrugere și nedenunțare a infracțiunii, în urma judecrii fiind achitat de ctre Tribunalul Gorj prin sentința pen. nr. 489/23.12.2003, in temeiul disp. art. 10 lit. C) - Cod procedur penal, sentința fiind menținut de Curtea de Apel Craiova prin decizia penal nr. 279/02.06.2004 și apoi de Inalta C de Casație și Justiție prin decizia penal nr. 1714/10.03.2005.
Art. 504 Cod procedur penal prevede cazurile care dau dreptul la repararea pagubei, astfel, are dreptul la repararea pagubei în primul rând persoana care a fost condamnat definitiv printr-o hotrâre judectoreasc dac în urma rejudecrii cauzei, s-a pronunțat o hotrâre definitiv de achitare pentru faptele pentru care s-a dispus anterior condamnarea sa.
De asemenea, s-a mai apreciat c, reclamantul are dreptul la repararea pagubei și persoana care în cursul procesului penal a fost privat de libertate, ori creia i s-a restrâns libertatea în mod nelegal.
În speț, prima instanț a reținut c arestarea pe nedrept a reclamantului i-a produs acestuia suferința pe plan moral și social de natur s-i lezeze demnitatea și onoarea, știindu-se c orice arestare și inculpare pe nedrept produce celor în cauz suferințe pe plen moral, social și profesional, lezând cele mai importante valori care definesc personalitatea uman.
La aprecierea cuantumului daunelor morale acordate reclamantului, prima instanț a urmrit și reparația strii de angoas, de neplceri și incertitudini rezultate din procedura judiciar derulat împotriva acestuia, al crui durat nu poate fi apreciat ca fiind deloc rezonabil ( din 1999 pân in 2005) ceea ce contravine prev. art. 6 din
Solicitarea reclamantului de a se dispune obligarea pârâtului la plata unei sume periodice lunare, nu a fost primit de instanța de fond, aceasta fiind legat de un eventual prejudiciu material, suferit, care ins nu a fost dovedit.
Faț de aceste aspecte, instanța de fond a apreciat c arestarea nelegal a reclamantului și procedura judiciar demarat împotriva sa, a antrenat atingeri grave dreptului reclamantului la libertate și siguranța, pentru care suma de 30.000.euro, reprezint o reparație echitabil a prejudiciului moral suportat.
Faț de aceste aspecte, în temeiul disp. art. 504 Cod procedur civil acțiunea a fost admis în parte, conform dispozitivului prezentei.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs -recalificat conform art.84 Cod procedur civil de instanț ca apel (faț de câtimea daunelor solicitate de parte, miliarde lei vechi); -reclamantul -solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței în sensul majorrii daunelor la 2.000.000 EURO și o rent viager de 5000 EURO lunar începând cu 21.12.2000.
-Direcția General a Finanțelor Publice B în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii și Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței.
Prin motivele de apel s-a invocat de ctre reclamantul c durata urmririi penale și a proceselor purtate de 4 ani 3 luni nu este rezonabil în sensul art.6 al CEDO, actele medicale confirm c anterior arestrii nu a avut boal psihic, dup aceea a fost pacient în O, C, Italia, boala fiind asociat cu frica de persoane ce reprezint autoritatea, fiind și epileptic.
Cazul su a fost publicat în mai multe ziare cu poza sa, a fost fcut mafiot, iar suma acordat nu-i repar prejudiciul material, moral suferit, bolile sunt nevindecabile se impune o despgubire lunar de la arestare. Nu i-au fost acordate cheltuielile de judecat de 10.000 ocazionate cu derularea urmririi penale și judecarea cauzei în trei instanțe.
Nu s-a motivat în drept apelul.
Apelanta Direcția General a Finanțelor Publice B în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice, prin motivele de apel a invocat c, potrivit Ordonanței din dosar nr.471/P/1999 a Parchetului de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR, reclamantul a avut mandat de arestare preventiv pe perioada 22.12.2000-21.01.2001, fiind dispus revocarea prin decizia penal nr.403/R/2000 la 29.12.2000 pronunțat de TRIBUNALUL BIHOR și punerea în libertate, deci durata arestrii preventive a fost de 7 zile.
Potrivit art.504 pct.1 Cod procedur penal, persoana ce a fost condamnat definitiv are dreptul la repararea de ctre stat a pagubei suferite, dac în urma rejudecrii s-a pronunțat o hotrâre de achitare, iar pct.2 stabilește c are dreptul la repararea pagubei și persoana ce în cursul procesului penal a fost privat de libertate, ori creia i-a fost restrâns libertatea în mod nelegal, îns, doar în cazurile limitativ prevzute la pct.3 -privarea, restrângerea de libertate în mod nelegal trebuie s fie stabilit prin ordonanț a procurorului, de revocare a msurii privative de libertate, de scoatere de sub urmrire sau încetare a urmririi penale pentru cauza prevzut de art.10 alin.1 lit.j.h,Cod procedur penal, ori, reclamantul a fost achitat în baza art.10 lit.c Cod procedur penal nu în baza art.10 lit.j Cod procedur penal, nefiind aplicabile dispozițiile art.504 Cod procedur penal.
Referitor la cuantumul sumei solicitate, se impune nu doar o apreciere global subiectiv a sumei ce se consider c se cuvine ci și cuantumul reprezentat de prejudiciul moral suferit, dovada acestora ce în speț lipsește, instituția rspunderii delictuale neputându-se transforma într-un izvor de îmbogțire fr just temei, chiar practica judiciar a CEDO a apreciat c prejudiciul moral se stabilește prin apreciere, nu una de ordin general ci potrivit unor criterii rezultând din cazul concret dedus judecții, bazat pe probe, fiind necesar un minimum de argumente și indicii din care s rezulte în ce msur drepturile personale nepatrimoniale au fost afectate.
S-au invocat în drept dispozițiile art.504 Cod procedur penal.
Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR, prin motivele de apel a invocat c art.504-507 Cod procedur penal reglementeaz procedura special prin care persoana faț de care s-a fcut actul de justiție cu înclcarea legii, s poat cere Statului repararea prejudiciilor materiale și morale suferite, la stabilirea întinderii reparației se ține seama -art.505 Cod procedur penal -de durata privrii de libertate, a restrângerii de libertate suferit, a consecințelor produse asupra persoanei ori familiei. Reparația const în plata unei sume de bani sau ținându-se seama de condițiile celui îndreptțit la repararea pagubei și de natura daunei produse.
Este criticabil sentința sub aspectul daunelor morale stabilite de 30.000 EURO întrucât arestarea a fost doar de 7 zile, se impunea nu doar o apreciere global a celor acordate ci precizarea cuantumului prejudiciului moral suferit, dovada acestuia, suma acordat este exagerat, nu s-a avut în vedere practica Instanței Supreme ce a apreciat c prejudiciul moral se acord printr-o apreciere nu de ordin general, astfel instituția rspunderii civile delictuale se poate transforma intr-un izvor de îmbogțire fr just temei.
S-a invocat în drept art.504-507 Cod procedur penal.
Examinând decizia apelat, prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu, instanța de apel constat urmtoarele:
Potrivit deciziei penale nr.403/R/29 decembrie 2000, pronunțat în dosar nr.8177/2000 al Tribunalului Bihor, s-a dispus revocarea arestrii preventive luat de Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR prin mandatul de arestare preventiv nr.381/22 decembrie 2000, împotriva apelantului reclamant.
Se reține din considerentele acesteia, c s-a dispus arestarea prin ordonanța din 22.12.2000 în dosar nr.471/1999 a Parchetului de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR începând cu 22 decembrie 2000 pân la 21 ianuarie 2001 pentru comiterea infracțiunilor de instigare la distrugere prin incendiere și nedenunțarea infracțiunii de omor, fapte prevzute de art.25 Cod penal raportat la art.217 alin.4, art.262 Cod penal, concluzionându-se astfel c s-a înclcat art.149 Cod procedur penal întrucât arestarea s-a dispus pentru 31 zile în loc de maximul de 30 zile cât era prevzut în acest sens, iar, pe de alt parte, acuzele aduse se bazau pe o singur declarație a unui alt inculpat, într-un alt dosar - -prob ce s-a apreciat ca nefiind suficient a justifica privarea de libertate.
Ulterior, prin rechizitoriul din 9.07.2002 întocmit de Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR, în dosar nr.471/P/1999 s-a dispus trimiterea în judecat a apelantului reclamant pentru svârșirea infracțiunilor prevzute de art.25 Cod penal raportat la art.217 alin.4 Cod penal, art.262 Cod penal, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal, alturi de alte 3 persoane, dosarul penal fiind strmutat la Tribunalul Gorj la 18.02.2003 de Curtea Suprem de Justiție.
Prin sentința penal nr.489 din 23 decembrie 2003, pronunțat de Tribunalul Gorj, în dosar nr.1131/2003, s-a dispus achitarea reclamantului apelant pentru svârșirea infracțiunii prevzute de art.25 raportat la art.217 alin.4, în baza art.10 lit.c Cod procedur penal, iar pentru infracțiunea prevzut de art.262 Cod penal, în baza art.10 lit.a Cod procedur penal, reținându-se totodat c a fost arestat în perioada 21.12.2000-29.12.2000, deci 7 zile. Aceast sentinț a fost pstrat prin respingerea apelului declarat de ctre Parchetul de pe lâng Tribunalul Gorj, prin decizia penal nr.279/2 iunie 2004 pronunțat de Curtea de Apel Craiova.
Art.504 Cod procedur penal, în alin.1 stabilește c, persoana ce a fost condamnat definitiv, are dreptul la repararea pagubei suferite din partea statului, dac în urma rejudecrii s-a pronunțat o hotrâre de achitare definitiv, iar alin.2 stabilește c are dreptul la repararea pagubei și persoana care în cursul urmririi penale a fost privat de libertate ori creia i s-a restrâns libertatea în mod nelegal. Aliniatul 3 din art.504 Cod procedur penal prevede c, privarea sau restrângerea de libertate în mod nelegal, trebuie stabilit, dup caz, prin ordonanța procurorului de revocare a msurii privative sau restrictive de libertate, prin ordonanț de scoatere de sub urmrire penal sau de încetare a urmririi penale pentru cauza prevzut de art.10 alin.1 lit.j, ori, prin hotrâre a instanței de revocare a msurii privative sau restrictive de libertate, prin hotrâre definitiv de achitare sau prin hotrâre definitiv de încetare a procesului penal, pentru cauza prevzut de art.10 alin.1 lit.
Conform celor expuse mai sus, msura arestrii preventive a fost revocat prin hotrâre a instanței - TRIBUNALUL BIHOR, mai mult, s-a dispus achitarea sa pentru infracțiunile raportat la care a fost trimis în judecat, în mod corect faț de acest aspect instanța de fond a reținut incidența art.505 alin.3 Cod procedur penal, Criticile apelantei B fiind astfel nefondate. Situațiile expuse de aceast apelant se refer la alte aspecte, la cele de încetare a urmrii penale, a neincidenței în speț.
Msura arestrii preventive pentru 31 de zile a fost apreciat ca fiind nelegal, în primul rând pentru c depșea termenul maxim de 30 de zile, iar pe de alt parte, probele au fost apreciate ca fiind insuficiente astfel c, pentru cele 7 zile în care reclamantul a fost arestat nelegal erau, sunt aplicabile dispozițiile art.504 Cod procedur penal, mai mult, s-a dispus achitarea sa de svârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecat.
Art.3 din art.504 Cod procedur penal prevede mai multe situații din care cea de achitare printr-o hotrâre a instanței, definitive - cazul de faț, fr a se indica în baza crei litere din articolul 10 Codul d e procedur penal, prevzându-se totodat și situațiile în care s-a pronunțat o hotrâre definitiv de încetare a procesului penal în baza art.10 alin.1 lit.j Cod procedur penal. Ca urmare, pentru a face incidente dispozițiile art.504 Cod procedur penal se impune existența unei hotrâri de achitare -ce în speț exist, sau de încetare a procesului penal în baza art.10 alin.1 lit.j, fiind deci dou situații juridice diferite raportat la care se face de ctre apelant o confuzie între achitare și încetare a procesului penal.
Art.505 Cod procedur penal prevede c, la stabilirea întinderii reparației se ține seama de durata privrii de libertate, a restrângerii de libertate suportat, a consecințelor produse asupra persoanei ori familiei celui privat de libertate, ori a crei libertate a fost restrâns, reparație ce const în plata unei sume de bani sau constituirea unei rente viagere, reparație suportat de stat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Nu exist îns o dispoziție legal intern sau internațional care s precizeze modul de calcul, câtimea despgubirilor ce se impun a fi acordate în aceast materie, o limit minim sau maxim, îns, instanțele au obligația de-a proceda la o apreciere în funcție de probele administrate, tocmai pentru nu se ajunge la o situație excesiv a acordrii unor sume foarte mari comparativ cu consecințele produse asupra persoanei ori familiei acestuia.
Din analiza dispozițiilor art.504 Cod procedur penal, se reține caracterul civil al dreptului la reparație- fiind astfel aplicabile dispozițiile art.998-999 cod civil (art.998 Cod civil-Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa, art.1000 Cod civil alin.1 - suntem de asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligați a rspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastr) prevederi ce nu fac distincție între prejudiciul material și cel moral.
Raportul de expertiz medico-legal psihiatric întocmit de Serviciul de Medicin Legal al Județului B -filele 18-23 dosar fond, a concluzionat c apelantul reclamant prezint multiple afecțiuni cronice interesând sistemul nervos și alte organe, cea mai mare parte din afecțiunile enumerate fiind anterioare datei reținerii arestrii, înc din 1998, iar în decembrie 1999 avea deja diagnosticul de hemiparez dreapt, insuficienț circulatorie vertebro-bazilar, cardiopatie ischemic dureroas și angin pectoral de efort. Chiar înainte de reținere, în 5 decembrie 2000 prezenta hemiparez dreapt, ictus ischemic vertebro-bazilar, paraparez spastic, crize comițiale cu caracter temporal.
A mai concluzionat raportul c, perioada de reținere a fost defavorabil evoluției afecțiunilor pe care le prezenta, dar aceasta a fost o perioad scurt, astfel c, nu se poate preciza cu certitudine c a suferit afecțiuni în urma procedurilor judiciare, desfșurate cu privire la acesta, nu se poate face un raport de cauzalitate între procedura judiciar și afecțiunile acestuia.
Ca urmare, din cele expuse reiese faptul c apelantul reclamant suferea de bolile susmenționate, anterior reținerii, arestrii sale, îns acestea au fost agravate de procedurile judiciare, fr îns a se putea reține c se impune acordarea unei rente viagere pentru starea de sntate anterioar.
Nu reiese faptul c în prezent apelantul nu poate s presteze o activitate ce s-i aduc venituri materiale și nici c starea sa de sntate în acest sens este o consecinț a procedurilor judiciare la care a fost supus, criticile în acest sens fiind nefondate.
Astfel cum corect a reținut instanța de fond, arestarea, inculparea reclamantului pe nedrept i-a cauzat atât acestuia cât și familiei, suferințe morale și pe plan social, profesional, valori ce definesc personalitatea uman, mai mult, a fost nevoit s consulte mai mulți medici de specialitate datorit agravrii sntții sale, inclusiv în Italia -la în 3 mai 2004, -fila 45 dosar fond, la C în 4.10.2002 -fila 41, fila 51, având stri depresive asociate cu idei suicidare, crize de pierdere a cunoștinței necesitând însoțitor. Aceste aspecte medicale sunt anterioare efecturii raportului de expertiz susmenționat și nu confirm necesitarea acordrii unei rente și nici c ar exista un raport cauzal între starea sntții și procedurile judiciare la care a fost supus, aspecte ce au putut doar determina doar evoluția afecțiunilor.
Faptul c i s-a produs prejudicii morale reclamantului reiese nu doar din cele expuse pe plan medical ci și din copiile, Jurnal, Evenimentul Zilei, ul, -filele 34-45 dosar fond, conform crora acesta a fost supus unei presiuni mediatice datorit procedurilor judiciare îndreptate împotriva sa, fiind catalogat ca prtaș la ucidere, mafiot, criminal. Aceste aspecte nu pot fi calificate decât de natur a aduce suferințe pe plan psihic și fizic reclamantului, imaginea sa a fost grav afectat, prejudiciu ce necesit a fi reparat conform art.504-505 Cod procedur penal.
Sigur c, astfel cum s-a artat mai sus, nu se poate cuantifica în bani prejudiciul suferit, îns, instanțele au dreptul și obligația de a aprecia ce sum ar fi echitabil a acoperi într-o anumit msur suferințele pricinuite, fr ca prin aceasta s se ajung la o îmbogțire nejustificat, dar, nici s le acorde într-o sum excesiv sau derizorie. Orice prob ce ar fi fost administrat nu ar fi fost în msur s determine o valoare echitabil, de stabilire a întinderii prejudiciului, astfel c, instanța de apel, raportat la practica constant în materie -cauza Tru/Statului Român - Decizia civil nr.40/3.03.2009 și a celei a Curții Europene a Drepturilor Omului, raportat și la faptul c durata procedurii judiciare de peste 5 ani (1999-2005) a înclcat dreptul la judecarea cauzei într-un termen rezonabil, art.6 al CEDO, va avea în vedere câtimea despgubirilor acordate anterior în cauz similar (durata arestrii în cauza Tru/Statului Român a fost de 2 zile, cea a procedurilor peste 5 ani, daunele morale acordate fiind doar de 20.000 RON). De altfel, în cauzele /României, /României, G /României, Curtea European a Drepturilor Omului, constatând înclcarea art.6 al CEDO a acordat daune doar în valoarea cuprins între 2.000 EURO-3000 EURO, iar în altele pân la 5000 EURO.
Suma de 30.000 EURO acordat reclamantului cu titlu de daune morale, raportat la durata arestrii -7 zile- durata procedurilor -peste 5 ani de zile, la trauma psihic, fizic suferit, imaginea public creat în mass-media, faț de cele expuse se apreciaz ca fiind excesiv, criticile apelanților pârâți fiind fondate.
Mai mult, prin faptul c reclamantul a fost achitat de instanț în urma judecrii cauzei sale, acest aspect reprezint în sine o reparație într-o anumit msur a prejudiciului moral suferit îns, nu este suficient pentru a-i retrage calitatea de victim prin înclcarea atât a art.6 al Convenției Europene a Drepturilor Omului cât și a art.5 respectiv a art.504 Cod procedur penal, astfel c, instanța de apel consider c suma de 20.000 RON este suficient a fi acordat cu titlu de daune morale, sens în care se impune reducerea celor acordate de instanța de fond.
Referitor la cheltuielile de judecat ocazionate de procedurile judiciare anterioare achitrii în valoare de 10.000 EURO, din analiza dosarului de fond, nu se poate reține c s-ar fi fcut dovada ocazionrii acestora și nici a altora în aceast faz procesual, proba în acest sens îi revenea conform art.1169 Cod civil -cel ce face o propunere înaintea judecții, trebuie s o dovedeasc, astfel c, orice critici în acest sens apar ca fiind nefondate.
Luând în considerare toate cele expuse, fiind aplicabile dispozițiile art.296 Cod procedur civil, instanța de apel va admite ca fondate apelurile declarate de Direcția General a Finanțelor Publice B în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice și Parchetul de pe lâng TRIBUNALUL BIHOR, va respinge ca nefondat apelul declarat de și în consecinț:
-Va schimba în parte sentința în sensul c va reduce cuantumul daunelor morale acordate de la suma de 30.000 EURO la 20.000 RON în sarcina Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
celelalte dispoziții ale sentinței ca fiind legale și temeinice, constatând totodat c apelanții pârâți nu au solicitat cheltuieli de judecat.
PENTRU ACEST E MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTRȘTE
RESPINGE ca nefondat apelul declarat de apelantul reclamant - domiciliat în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.361/C din 19 noiembrie 2008, pronunțat de TRIBUNALUL BIHOR.
ADMITE ca fondat apelul civil declarat de apelantul DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE B, strada -, nr.3. județul B în reprezentarea STATULUI ROMÂN-MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE,-, sector 5 și apelantul PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL BIHOR, cu sediul în O, strada -, nr.12, județul B, în contradictoriu cu -domiciliat în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr.361/C din 19 noiembrie 2008, pronunțat de TRIBUNALUL BIHOR, pe care o schimb în parte în sensul c:
Reduce cuantumul daunelor morale acordate reclamantului în sarcina Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, de la 30.000 EURO la 20.000 RON.
celelalte dispoziții ale sentinței.
Fr cheltuieli de judecat în apel.
DEFINITIV .
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședința public din 8 octombrie 2009.
Președinte, Judector, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie -
Data:12.10.2009
Jud.fond
Dact.
Data:19.10.2009
6 ex.
4 com.- -din O,-, județul
-DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE B O,
strada -, nr.3. județul B în reprezentarea - -STATULUI ROMÂN-MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE B,
-, sector 5
-PARCHETUL DE PE LÂNG TRIBUNALUL BIHOR, cu sediul în O,
strada -, nr.12, județul
data:
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Moșincat Eugenia, Crupșa
