Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 1362/2009. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1362
Ședința publică de la 4 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petrina Manuela Aștefănesei
JUDECĂTORI: Petrina Manuela Aștefănesei, Sorina Romașcanu Daniela
- -
GREFIER -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.903/RC/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că:
- procedura de citare legal îndeplinită;
- în cauză s-a solicitat judecata în lipsă, conform art. 242 Cod pr. civilă - fila 17 dosar;
Nefiind alte cereri de formulat și/sau excepții de invocat, Curtea rămâne în pronunțare pe excepția necompetenței materiale invocată de intimata-reclamantă prin întâmpinare și excepția netimbrării recursului.
CURTEA
- deliberând -
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 1057 din 9.03.2009, pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț în dosar nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta - " E - M" B în contradictoriu cu pârâta, și, în consecință, s-a dispus obligarea pârâtei la plata sumei de 103,34 lei reprezentând contravaloare energie electrică, taxă de deconectare și penalități de întârziere; a fost obligată pârâta și la 9,3 lei cheltuieli de judecată.
În motivarea acestei soluții s-a reținut că:
Prin contractul de furnizare a energiei electrice încheiat între părți la data de 15.07.2002, reclamanta C E - Maf urnizat pârâtei energie electrică, aceasta obligându-se să achite contravaloarea acestora. Pentru furnizarea energiei electrice reclamanta a emis facturile fiscale depuse la dosar care atestă îndeplinirea obligației sale, facturi pe care pârâta avea obligația de a le achita.
Așa cum rezultă din interpretarea clauzelor contractuale, principala obligație a reclamantei, este statuată de prevederile art.1 ce constă în furnizarea de energie electrică în mod continuu, iar pârâta s-a obligat conform disp.art.4, de a achita integral și la termen contravaloarea energiei electrice furnizate.
Din ordinul de serviciu de la fila 19, rezultă că la data de 13.02.2003 a fost demontat contorul în vederea rezilierii sau desființării branșamentului de la apartamentul pârâtului. Pentru această operațiune reclamanta a emis factura fiscală în valoare de 45,95 lei.
Instanța a reținut că potrivit art. 1073 cod civil "creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației, și în caz contrar are dreptul la dezdăunare" despăgubirile compensatorii reprezintă echivalentul prejudiciului suferit de creditor pentru neexecutarea obligației. Pentru acordarea despăgubirilor a fost necesară îndeplinirea condițiilor pentru angajarea răspunderii civile contractuale a pârâtei, respectiv: existența unei fapte ilicite, constând în neexecutarea de către pârâtă a obligației contractuale de a achita contravaloarea energiei electrice consumate și deci încălcarea unui drept patrimonial al reclamantei; existența unui prejudiciu patrimonial suferit de către reclamantă; raportul de cauzalitate între fapta de neexecutare a obligației și acest prejudiciu patrimonial; vinovăția debitorului. În plus, pentru acordarea despăgubirilor a fost necesară punerea în întârziere a pârâtei debitoare, în cauză fiind îndeplinită și această condiție întrucât cererea de chemare în judecată promovată de către reclamantă are semnificația juridică a punerii în întârziere a pârâtei.
Potrivit art. 1082.civ. " debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligației, sau pentru întârzierea executării, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată." Astfel, până la proba contrarie neexecutarea obligației este imputabilă debitorului. Instanța a reținut că, în cazul obligațiilor de a da, cum este și obligația de a achita contravaloarea energiei electrice consumate și a serviciilor prestate, reclamanta a trebuit să dovedească existența creanței, iar dacă a reușit să facă această dovadă, neexecutarea se prezumă atâta timp cât pârâta nu dovedește executarea.
Având în vedere înscrisurile existente la dosar, rezultă că reclamanta E - M FURNIZARE SA a făcut dovada existenței creanței solicitate prin înscrisurile depuse la dosar, respectiv contractul de furnizare a energiei electrice și facturile fiscale emise în baza acestuia.
Având în vedere aceste considerente, raportat totodată și la prevederile art.969 Cod civil, în conformitate cu care convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante și că aceste convenții dau naștere la drepturi și obligații în sarcina părților pe care acestea trebuie să le aducă la îndeplinire cu bună credință conform art.970 Cod civil, în caz contrar fiind angajată răspunderea contractuală a acestora și disp.art.1073 Cod civil, conform cărora reclamanta are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației, prima instanță a admis acțiunea, și a obligat pârâta la plata sumei de 103,34 lei, reprezentând contravaloare energie electrică, taxa de deconectare și penalități de întârziere.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta, înregistrat pe rolul Tribunalului Neamț sub nr-.
Prin civ. nr. 903/RC/17.06.2006 a Tribunalului Neamț, s-a respins ca nefondat recursul, reținându-se următoarele:
Soluția atacată, se impune a fi confirmată întrucât își găsește suport în probatoriul administrat, a cărui analiză judicioasă își acordă la stabilirea unei situații de fapt reale, la pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale care își găsește fundament juridic în dispozițiile legale invocate în considerente.
Acțiunea formulată de către reclamanta E - M FURNIZARE SA, este pe deplin întemeiată așa după cum a reținut și prima instanță, având ca temei contract de furnizare a energiei electrice încheiat între părți la data de 15.07.2002 potrivit căruia în art. 4 se prevede că pârâta se obligă să achite integral și la termen contravaloarea energiei electrice.
Conform art. 1169 Cod civil,"cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească".Or, în speță, pârâta-recurentă nu a produs probe în susținerea afirmațiilor sale.
Împotriva acestei hotărâri recurenta a formulat un nou recurs înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
La termenul din 23.09.2009, instanța, din oficiu, a dispus citarea recurentei cu mențiunea de a timbra recursul cu timbru judiciar de 0,15 lei și 5 lei taxă timbru și totodată a ambelor părți cu mențiunea de a formula concluzii pe admisibilitatea recursului declarat față de dispozițiile art. 299 alin.1 pr.civ. Tot pentru termenul din 23.09.2009 s-a depus întâmpinare de către intimata reclamantă prin care s-a invocat necompetența materială a Curții de APEL BACĂU pe considerentul că litigiul este unul de natură comercială și trebuie soluționat doar ca recurs la Tribunalul Neamț.
Nici una din părți nu a formulat pentru termenul din 4.11.2009 concluzii pe excepții, motiv pentru care instanța a rămas în deliberare pe excepția necompetenței și a netimbrării ( aceasta făcând inutilă examinarea și a excepției admisibilității recursului ).
Examinând prioritar excepția necompetenței invocată de către intimată se constată caracterul său neîntemeiat justificat de faptul că:
- litigiul s-a soluționat în recurs la Tribunalul Neamț de către secția civilă a respectivei instanțe; deci eventualul recurs împotriva deciziei pronunțate de acea instanță era de competența Curții de Apel - secția civilă;
- excepția vizează de fapt inadmisibilitatea recursului la recurs și nu competența materială a acestei instanțe.
Drept urmare excepția va fi respinsă.
În ceea ce privește excepția netimbrării recursului, se constată caracterul său întemeiat justificat de următoarele:
- potrivit art.11 alin.1 din Legea 146/1997, cu modif. se timbrează cu 50% din taxa datorată la suma contestată în cazul acțiunilor evaluabile în bani, exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor dispuse în astfel de cauze.
Acțiunea de față vizând executarea unor obligații contractuale de plată este o acțiune evaluabilă în bani; drept urmare, la fond s-a timbrat cu timbru judiciar de 0,3 lei și 9 lei taxă timbru, iar în recursul de la tribunal s-a achitat timbru judiciar de 0,15 lei și taxă timbru de 5 lei.
Fiind un nou recurs, timbrajul datorat era cel din recursul inițial; Drept urmare, la primirea dosarului, prin rezoluție s-a dispus citarea recurentei cu mențiunea de a timbra recursul declarat cu timbru judiciar de 0,15 lei și taxă judiciară de timbru de 5 lei, citația pentru primul termen, cel din 23.09.2009 ( fl. 15) purtând această mențiune; la termen, recurenta nu s-a prezentat fiind citată în continuare cu această mențiune ( fl. 20 ).
Cum recurenta nu s-a prezentat în instanță și nu a făcut în nici un mod dovada achitării taxelor judiciare datorate, față de dispozițiile art. 20 pct. 3 din Legea 146/1997 republ. cu modif. se va anula recursul ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția.
Anulează ca netimbrat recursul civil declarat de pârâta împotriva sentinței civile nr.903/RC/17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.11.2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
red.sent-MC
red.dec.apel.- / /
red.dec.rec.- PM.
tehnored. MD/ 4 ex/16.11.2009
com.tuturor părților
Președinte:Petrina Manuela AștefăneseiJudecători:Petrina Manuela Aștefănesei, Sorina Romașcanu Daniela