Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 164/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 164
Ședința publică de la 22 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Buliga
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Andronic
GREFIER: -
Pe rol judecarea cererii de apel formulată de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.514 din 14 mai 2008 Tribunalului Vaslui; cauza având ca obiect daune.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată. Prin serviciul registratură, apelantul a depus la dosar cerere scrisă, la data de 06.10.2008 -fila 6-, prin care a solicitat judecata în lipsă. Întâmpinarea depusă la dosar de către V, la data de 29.09.2008, prin care a cerut judecata în lipsă, a fost comunicată administrativ și apelantului.
Având în vedere că niciuna dintre părți nu se înfățișează la strigarea pricinii și că, potrivit dispoziției înscrise în art. 242 Cod procedură civilă, s-a cerut în scris atât de către apelant cât și de către intimata V judecata în lipsă, cauza rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față:
Prin sentința civilă nr.514 din 14 mai 2008 Tribunalului Vaslui, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul, în nume propriu și ca reprezentant pentru Asociația Agricolă "" în contradictor cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că acțiunea reclamantului de obligare a statului la plata sumei de 10 milioane lei (RON) reprezentând daune materiale ca urmare a faptului că procurorul era incompatibil în dosarul - al Judecătoriei Bârlad nu este întemeiată, nefiind întrunite în speță nici una din condițiile la care se referă dispozițiile art.998, 999 și 1000 Cod civil; art.504 Cod procedură penală; art.94, 99 și 100 din Legea 303/2004.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de reclamantul, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
- greșit au fost invocate de instanță dispozițiile art.504 Cod procedură penală, atât timp cât el nu a fost achitat și cât prin cererea de investire a instanței nu a invocat acest text de lege;
- au fost interpretate eronat textele de lege invocate prin acțiune, respectiv art.94-96 din Legea 303/2004, art.46 și 48 Cod procedură penală, și art.998, 999 și 1000 Cod civil.
În drept au fost invocate prin cererea de recurs drept temei al căii de atac art.304 alin.7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
Având în vedere valoarea daunelor solicitate raportat la art.1 și 2 din Codul d e procedură civilă, Curtea a recalificat calea de atac ca fiind apel și potrivit art.99 pct.3 din Hotărârea 387/2005 cauza a fost repartizată și soluționată de un complet legal constituit, de apel.
Apelul nu este fondat pentru considerentele la care ne vom referi în continuare:
Prin acțiunea introductivă de instanță reclamantul-apelant a solicitat ca Statul Român să fie obligat la 10 milioane daune materiale, motivat de faptul că plângerea depusă la parchet a fost soluționată de un procuror incompatibil conform art.48, 49 Cod procedură penală, în dosarele - și 471/II/2/2007. Reclamantul-apelant și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.96 al.1, 3, 4 și 6, art.99 lit. a, g, h, k din Legea 303/2004 raportat la art.998, 999 și 1000 Cod civil.
Din cuprinsul acțiunii nu rezultă, nu se arată în ce constau daunele materiale solicitate, fapt ce nu a fost precizat nici ulterior, pe parcursul litigiului și nici prin apel.
Prin sentințele penale nr.2214/2006, 1071/2006 și 1212/2006 ale Judecătoriei Bârlad, au fost admise plângerile reclamantului-apelant împotriva unor rezoluții de neîncepere a urmăririi penale pentru alte persoane decât procurorul vizat prin acțiunea de față, și s-a dispus trimiterea acelor cauze la parchet pentru redeschiderea urmăririi penale și în raport de probe, finalizarea lor. În aceste trei cauze soluționate Ministerul Publica fost reprezentat de procurorii și.
În dosarul nr.-, la care se referă reclamantul-apelant în prezenta acțiune, Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 1 octombrie 2007 soluționat definitiv plângerea formulată de prin respingere și menținerea rezoluțiilor atacate, intimați fiind, Fântână, și.
În speță, așadar rezoluția dată de procurorul a fost menținută ca legală și temeinică prin hotărâre definitivă.
Este adevărat că dispozițiile art.94 din Legea 303/2004, invocate de reclamant, stabilesc că procurorii răspund civil, disciplinar și penal, în condițiile legii, iar art.96 din aceeași lege prevede că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, în cauza de față însă nu s-a făcut dovada unei erori judiciare, determinată de stabilirea vreunei fapte de natură penală sau disciplinară a procurorului. Alineatul 3 al art.96 din Legea 303/2004 arară că persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procesele penale în cazurile care sunt stabilite prin Codul d e procedură penală.
Or, în acest cod textul care reglementează astfel de cazuri este art.504 Cod procedură penală, cazuri care nu sunt aplicabile în speța de față.
Nu sunt întrunite în speță nici dispozițiile art.96 al.4 din Legea 303/2004 care reglementează dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale și care drept nu se poate exercita, decât în cazul în care s-a stabilit în prealabil, printr-o hotărâre definitivă răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a procurorului pentru o faptă comisă în cursul judecății și numai dacă această faptă este de natură să determine o eroare judiciară.
Nu există la dosar și nici nu s-a invocat o asemenea hotărâre în ceea ce-l privește pe procurorul, sau alți procurori sau judecători.
Au fost de asemeni invocate și dispozițiile art.998, 999 și 1000 cod civil prin raportare la dispozițiile art.94, 96 din Legea 303/2004 ale căror condiții nu sunt întrunite în speță. Incompatibilitatea, despre care face vorbire reclamantul-apelant, a procurorului nu a fost stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă și nici nu s-a demonstrat că o asemenea faptă a fost de natură să determine o eroare judiciară, atât timp cât rezoluția emisă de procuror a fost menținută prin hotărâre definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Așa fiind, constatând că este legală și temeinică hotărârea atacată cu apel, în baza art.296 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat apelul.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge apelul formulat de împotriva sentinței civile nr.514 din 14 mai 2008 Tribunalului Vaslui, pe care o păstrează.
Definitivă.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
-
31.2008.-
2 ex.-
Președinte:Georgeta BuligaJudecători:Georgeta Buliga, Adriana Elena Andronic
