Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 202/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 202
Ședința publică de la 15 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 2: Maria Cumpănașu
JUDECĂTOR 3: Stela Popa
Grefier - -
Pe rol, judecarea cererii de revizuire formulată de Spitalul Clinic Municipal "" C și a cererii formulate de Primăria Municipiului împotriva deciziei civile nr.804 din data de 22 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns avocat, pentru revizuientul Spitalul Clinic Municipal "" C și consilier juridic, pentru intimata Casa Județeană de Pensii D, lipsind Primăria Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că Primăria Municipiului C nu a răspuns la solicitarea instanței de a preciza obiectul cererii cu care a înțeles să investească instanța, respectiv cerere de revizuire sau contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art.317 cod. proc. civ. după care:
Părțile prezente au învederat faptul că instanța, din oficiu, poate să califice cererea formulată de intimata Primăria municipiului
Consilier juridic, pentru intimata Casa Județeană de Pensii a învederat excepțiile lipsei calității procesuale active a revizuientului Spitalul Clinic Municipal "" C, precum și tardivitatea cererii de revizuire formulată de Primăria Municipiului împotriva deciziei civile nr.804 din data de 22 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în raport de adresa nr.10606 din 15 sept.2009 depusă la fila 27 din prezentul dosar.
Avocat, pentru revizuientul Spitalul Clinic Municipal "" C, consideră că revizuientul are calitatea procesuală activă, din eroare acesta fiind scos din cauză. A solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale a revizuientului. Cu privire la tardivitatea cererii formulată de Primăria Municipiului Cal ăsat la aprecierea instanței.
Instanța, unind excepțiile invocate de reprezentantul intimatei Casa Județeană de Pensii D cu fondul cauzei, a acordat cuvântul părților.
Avocat, pentru revizuientul Spitalul Clinic Municipal "" Cas olicitat admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată.
Consilier juridic, pentru intimata Casa Județeană de Pensii Das olicitat admiterea excepțiilor invocate, în sensul respingerii cererii formulate de Spitalul Clinic Municipal "" C pentru lipsa calității procesuale active și respingerea ca tardivă, a cererii formulate de Primăria Municipiului
Pe fond a solicitat respingerea ambelor cereri, ca nefondate.
A depus concluzii scrise.
CURTEA
Asupra cererilor de revizuire de față;
La data de 20.02.2007 reclamanta Casa Județeană de Pensii Dac hemat în judecată pe pârâții Primăria Municipiului C și Spitalul Clinic Municipal "" C, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâții să fie obligați să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în C,-, județul D, compus din teren și construcții.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că imobilul a aparținut fostei Case Centrale a Asigurărilor Sociale, (fapt ce rezultă din actul de vânzare autentificat prin procesul-verbal nr 4682/13.02.1928, procesul-verbal încheiat în 10.04.1928, inventarul încheiat la 10.04.1928, extrasul certificatului cu nr 150/18.02.2002 emis de Direcția Județeană Da A rhivelor Naționale) și imobilul a fost trecut în domeniul public al statului și în detenția Spitalului Clinic Municipal nr.2
A precizat că în conformitate cu prevederile art. 174 alin. 4 lit. a și c din Legea nr. 19/2000, Casa Județeană de Pensii D este urmașul de drept al fostei Case Centrale a Asigurărilor Sociale și poate revendica bunurile imobile ce au aparținut acestei instituții, acțiunile în revendicare pentru reîntregirea patrimoniului putând fi făcute atât de Casa Națională de Pensii, cât și de casele teritoriale de pensii în a căror rază teritorială se află bunurile imobile revendicate.
La data de 06.06.2006, pârâtul Spitalul Clinic Municipal "" Cad epus întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetență materială, susținând că potrivit art.26 alin.3 din Legea 10/2001, decizia motivată de respingerea notificării poate fi atacată la secția civilă a tribunalului în a cărei circumscripție se află sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității investită cu soluționarea notificării.
La data de 28.06.2006 pârâta Casa Județeană de Pensii D depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției invocate, considerând că este competentă să judece această cauză secția civilă a Judecătoriei Craiova, având în vedere dispozițiile art. 1 cod proc. civilă și obiectul acțiunii - revendicare imobiliară.
La data de 5.07.2006 Spitalul Clinic Municipal a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii.
Pârâtul a mai arătat că pe rolul Tribunalului Dolj se află înregistrat dosarul nr. 1640/civ/2006, cu acțiunea întemeiată pe Legea 10/2001 și a precizat că în baza HG 866/2002 a predat spre administrare Consiliului Local al municipiului C prin Protocolul nr.4884/10.03.2003 toate clădirile în care își desfășurau activitatea.
La data de 19.12.2007, reclamanta și-a precizat acțiunea inițială, în sensul că înțelege să-și îndrepte pretențiile numai împotriva pârâtei Primăria municipiului C și să renunțe la pretențiile formulate împotriva pârâtului Spitalul Clinic Municipal C, întrucât imobilul revendicat a fost preluat de către Primăria municipiului C, conform protocolului încheiat la 31.03.2003.
Prin încheierea de ședință de la 12 XII 2007 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Spitalului Clinic nr 2 C, ce a fost scos din cauză.
Prin sentința civilă nr.4941/2 aprilie 2008, Judecătoria Craiovaa respins acțiunea formulată de reclamanta Casa Județeană de Pensii D, reținând că reclamanta nu a dovedit calitatea de succesoare a fostei Case Centrale a Asigurărilor Sociale și prin urmare, nici calitatea de proprietară a imobilului revendicat.
Împotriva acestei sentințe declarat apel reclamanta Casa Județeană de Pensii D care a arătat, în esență, că susținerile sale privind identitatea imobilului revendicat cu cel menționat în actul din 1928 sunt confirmate și de expertiza în construcții și de expertiza topografică depuse la dosar, că a demonstrat situația de fapt și de drept a imobilului, în speță fiind incidente dispozițiile art.174 alin.4 din Legea nr.19/2000, că este succesoarea de drept a fostei Case de Asigurări Sociale, dreptul său la revendicare fiind recunoscut prin lege și că prevederile legale invocate sunt imperative.
Intimata Primăria Municipiului Caf ormulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
Prin decizia civilă nr.77 din 04.02.2009, Tribunalul Dolj respins apelul.
Instanța de apel analizând dispozițiile art.174 alin.4 din Legea 19/2000 invocate prin acțiune spre a se argumenta calitatea reclamantei de succesoare a fostei proprietare a imobilului revendicat (Casa Centrală a Asigurărilor Sociale), a reținut că textul legal reglementează, în mod expres, legitimarea procesuală activă a caselor teritoriale de pensii în promovarea acțiunilor în revendicare pentru imobilele ce au aparținut Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, apărând ca nelegală raportarea făcută de prima instanță la dispozițiile Legii 145/1997, în care nu s-a prevăzut că nou înființata Casă Națională de Sănătate ar fi continuatoarea fostei Case Centrale a Asigurărilor Sociale - fără însă a analiza tocmai incidența dispozițiilor legale invocate de reclamantă.
Tribunalul a motivat că acțiunea în revendicare ce poate fi promovată de aceste subiecte de drept nu poate fi decât cea întemeiată pe prevederile art.480 civ. și presupune cu necesitate îndeplinirea celor două cerințe de probațiune judiciară pentru a se reține temeinicia acțiunii și anume dovada dreptului de proprietate al reclamantului și dovada faptului juridic al deposedării abuzive de imobilul revendicat.
Analizând aceste condiții de admisibilitate a acțiunii, instanța a argumentat că este îndeplinită doar prima condiție, reclamanta făcând dovada dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat, nu și cea de-a doua condiție privind deposedarea abuzivă a autoarei sale de imobilul revendicat.
În acest sens s-a reținut că la dosar s-a depus contractul de vânzare-cumpărare din 1928 prin care Casa Centrală a Asigurărilor Sociale a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului revendicat și s-a demonstrat identitatea fizică a acestui imobil din contract cu cel revendicat - prin raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul tehnic.
Cu privire la condiția deposedării s-a arătat că, deși instanța i-a pus în vedere apelantei să facă dovada operațiunilor de desființare și lichidare a patrimoniului fostei Case Centrale a Asigurărilor Sociale ori a deposedării autoarei sale, apelanta reclamantă nu a probat împrejurarea că la data lichidării patrimoniului Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, imobilul se găsea în patrimoniul acesteia și a făcut obiectul litigiului.
Datele din adresa Primăriei C emisă la 06 octombrie 2006 privitoare la plata impozitelor pe clădiri și la situația fiscală a imobilului în litigiu s-au considerat insuficiente pentru clarificarea acestor aspecte.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, solicitând modificarea deciziei, admiterea apelului, schimbarea sentinței și pe fond admiterea acțiunii.
Recurenta reclamantă, prin motivele formulate, a susținut că este greșită motivarea pe care se sprijină soluția de respingere a apelului privitoare la nedovedirea deposedării abuzive de imobilul revendicat întrucât acțiunea se întemeiază pe dispozițiile art.174 alin.4 din Legea 10/2000, iar nu pe dispozițiile Legii 10/2001 și nu trebuie dovedită deposedarea de bun.
A mai susținut că atât prin actele normative invocate și depuse la instanță, cât și prin dovezile administrate a probat nu numai că este succesoarea de drept a fostei Case Centrale de Asigurări Sociale ci și că aceasta a fost proprietara imobilului, că această instituție a făcut parte din structura actualului Minister al, Familiei și Egalității de Șanse în a cărui coordonare se află în prezent reclamanta.
A invocat recurenta și greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art.1169 și 1170 din codul civil.
Prin decizia civilă nr.804 din 22 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, s-a admis recursul declarat de reclamanta Casa Jud.de Pensii D împotriva deciziei civile nr. 77 din 04 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj și a sentinței civile nr.4941 din 02 aprilie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu intimata pârâtă Primăria Municipiului
S-a modificat decizia menționată, în sensul că s-a admis apelul declarat de Casa Jud.de Pensii D, schimbându-se sentința, în sensul că s-a admis acțiunea și a fost obligată pârâta să lase în deplină proprietate imobilul situat în C, str.- nr.6 (fostă - nr.16, - nr.20), compus din clădire cu regim de înălțime S +P+4 E și clădire cu regim de înălțime subsol, parter și 2 etaje (identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert tehnic ) și teren aferent în suprafață de 5147 mp. (identificat prin raportul de expertiză întocmit de expert tehnic - ).
Pronunțându-se astfel, Curtea a reținut că în mod corect instanța de apel, contrar celor reținute prin sentința primei instanțe, a stabilit calitatea reclamantei de succesoare a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale -fosta proprietară a bunului revendicat- precum și identitatea dintre imobilul ce a aparținut Casei Centrale a Asigurărilor Sociale și cel revendicat în litigiul de față.
Într-adevăr, prin art.174 alin.4 lit.a din Legea 19/2000, modificată prin Legea 338/2002 pentru aprobarea OUG nr.49/1002 - s-a instituit o succesiune legală - fiind recunoscută CNPAS ca urmașă de drept a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, iar prin dispozițiile de la lit.c s-a prevăzut că acțiunile în revendicarea bunurilor se pot formula și de casele teritoriale, astfel că reclamanta nu mai avea obligația să facă dovada transmiterii din patrimoniului fostei Case Centrale a Asigurărilor Sociale în patrimoniul său a imobilului ce a aparținut antecesoarei sale.
Totodată, prin expertiza tehnică și înscrisurile privitoare la schimbarea nomenclaturii și numerotării stradale, s-a constatat identitatea dintre imobilul ce a aparținut Casei Centrale a Asigurărilor Sociale și cel revendicat în cauză, astfel că aceste aspecte fiind pe deplin și corect elucidate prin decizia ce face obiectul recursului nu se vor mai analiza în recurs.
Instanța de apel a respins însă greșit apelul considerând că nu este întrunită o condiție de admisibilitate a revendicării -ce ar rezulta din dispozițiile art.480 civ.- respectiv a deposedării antecesoarei reclamantei de imobilul revendicat, a existenței bunului în patrimoniul autoarei reclamantei la data lichidării acesteia.
În primul rând, acțiunea în revendicare de față este întemeiată pe dispozițiile art.174 alin.(4) lit.c din Lg.19/1000 - în forma în vigoare după modificările aduse prin legea 338/2012 de aprobare a OUG 49/2001, lege ce cuprinde o reglementare specială a revendicării bunurilor ce au aparținut asigurărilor sociale și au trecut în proprietatea statului ori a altor persoane juridice de către CNPAS ori de către casele teritoriale de pensii.
Scopul acestei reglementări legale este reîntregirea patrimoniului CNPAS cu bunurile ce au aparținut asigurărilor sociale.
Acest nou temei de drept indicat de reclamantă, precum și neîntrunirea condiției identității de părți a făcut ca în speță să nu se pună în discuție autoritatea de lucru judecat a hotărârilor pronunțate într-o revendicare anterioară a imobilului de către CASS D, litigiu în care s-a analizat calitatea acelei reclamante de succesoare legală a fostei proprietare prin prisma Legii 145/1997.
Legea nr.19/2000 nu prevede condiții speciale pentru admisibilitatea acțiunii în revendicare și de altfel nici art.480 civ. - ale cărui dispoziții au fost avute în vedere de instanța de apel la soluționarea apelului (ca reprezentând dreptul comun în materia revendicării), nu prevede în mod expres condiția dovedirii deposedării dar orice revendicare presupune o deposedare de bun a reclamantului de către pârât.
În speță, atât din actele normative succesive,ce au reglementat sistemul asigurărilor sociale în țara noastră (Decretul 1879/29.03.1920, Legea 10/1949) cât și din înscrisurile depuse la dosar privitoare la deținătorii imobilului și plata impozitelor ( adresa 900/13.-04.1940,fila 64 dosar 5472/C/2006) rezultă că imobilul construcții a avut de la data dobândirii destinația de unitate medicală, păstrându-și această destinație și pe parcurs.
Prin Legea 10/1949 - s-a reorganizat sistemul unic de asigurări sociale și asistență medicală, unic până la acea dată, în sensul că s-au creat 2 ministere distincte, asistența medicală fiind preluată de către Ministerul Sănătății - odată cu unitățile sanitare, personalul și patrimoniile ce i-au fost afectate.
Prin art.29 din lege s-au desființat instituțiile care au avut ca obiect asigurarea, acordarea de pensii și asistență medicală, iar patrimoniile Caselor și Fondurilor de pensii publice și particulare au trecut la Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale.
Din adresa nr.76300/20 oct,2006 a Primăriei C rezultă că potrivit matricolei 2 privitoare la impozitul pe clădiri din perioada 1942 - 1951 - Casa Centrală a Asigurări,or Sociale figura în perioada respectivă (care cuprinde și perioada intrării în vigoare a Legii 10/1949 )ca plătitoare de impozit pentru imobilul în litigiu, aceea ce demonstrează existența imobilului în patrimoniul acesteia la data desființării Casei Centrale a Asigurărilor Sociale.
Această situație a fost recunoscută și de deținătoarea în fapt a imobilului - Spitalul Clinic Municipal - C - introdus inițial în cauză ca pârât -prin întâmpinare (fila 44 dosar 5472/civ/2006).
Prin întâmpinare s-a confirmat că la data desființării prin lege a Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, imobilul i-a fost atribuit - rămânând în administrarea sa până când - în baza HG 866/2002 a trecut în domeniul public al Mun.C (imobilul figurând în anexa la hotărâre la poziția 116).
Cum imobilul se află în posesia pârâtei (Spitalul fiind simplu detentor), iar Legea 19/2000 permite revendicarea tuturor imobilelor care au aparținut asigurărilor sociale - și au trecut în proprietatea statului sau a altor persoane juridice - soluția ce se impunea în cauză era de admitere a acțiunii.
Imobilul a fost identificat prin expertiza tehnică extrajudiciară întocmită de expert - ca fiind situat în C, - B-dul - nr.6 (fostă - nr.16, fostă-) și compus din clădire cu regim de înălțime E în care funcționează clinicile medicale nr.2 și 3, laboratorul de analize medicale și secția de radiologie - în suprafață utilă totală de 2910,67 mp, altă clădire cu regim de înălțime, subsol, parter și 2 etaje - în care funcționează clinica de fizioterapie - cu o suprafață utilă de 529,44 mp. și terenul aferent în suprafață de 5147 mp. așa cum este identificată în schița anexă (fila 27 dosar - al Judecătoriei Craiova ), la raportul de expertiză întocmit de expert - în dosar nr- - (ce a avut ca obiect contestație întemeiată pe Lg.10/2001).
În același mod imobilul a fost identificat și în dosarul - - al Tribunalului Dolj - în care s-a pronunțat sentința nr.445/2007 - prin care s-a admis contestația formulată de reclamantă în temeiul Legii 10/2001, s-a anulat dispoziția ntr.6322/2006 emisă de Primăria Mun.C și s-a dispus restituirea imobilului în configurația de mai sus - hotărâre casată în recurs - întrucât s-a stabilit (prin HG 250/2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 10/2001) că instituțiile publice nu sunt persoane îndreptățite conform Legii 10/2001.
Prin cererea formulată la data de 27 octombrie 2009, petentul Spitalul Clinic Municipal "" Cas olicitat revizuirea deciziei pronunțate de instanța de recurs, invocând incidența dispoz.art.322 pct.5 pr.civ.
Se susține de revizuient că dezlegarea dată pricinii este rezultatul analizei numai a unor acte depuse la dosarul cauzei, respectiv actul de vânzare-cumpărare din 13 febr.1928 și prevederile Legii nr.19/2000, iar expertizele tehnice efectuate imobilului revendicat au avut la bază doar actele puse la dispoziție de Casa de Pensii
Petentul arată că este în posesia unei decizii emisă la data de 13 aprilie 1940, eliberată de Direcția Județeană Da A rhivelor Naționale, act despre care susține că este de natură a schimba întrutotul starea de fapt reținută de instanță, fiind determinant în rezolvarea cauzei, deoarece imobilul cumpărat de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale nu mai exista din toamna anului 1939, fiind construite noi imobile, așa încât restituirea în natură nu mai este posibilă.
Intimata Casa Județeană de Pensii Daf ormulat întâmpinare prin care a solicitat pe cale de excepție respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă, fiind introdusă de o parte fără calitate procesuală pasivă, întrucât nu a figurat ca parte în procesul în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită.
Pe fond intimata a susținut că actul nou de care revizuientul se prevalează, respectiv adresa nr.900 din 13 aprilie 1940, nu face altceva decât să întărească susținerile acesteia, în sensul că la data emiterii actului imobilul se afla în proprietatea fostei Case Centrale a Asigurărilor Sociale, instituție care a continuat să funcționeze până la data de 01 ianuarie 1949, când Ministerul Muncii, Sănătății și Sociale a fost reorganizat în baza Legii 10/1948 și a fost desființată Casa Centrală a Asigurărilor Sociale.
La data de 18 ianuarie 2010 formulat cerere de revizuire Primăria Mun. C, prin Primar, invocând incidența art.322 pct.6 pr.civ. motivat de faptul că soluționarea pricinii s-a făcut de instanța de recurs cu lipsă de apărare a Primăriei Mun.
Se mai susține că bunul revendicat se află în posesia unei terțe persoane, respectiv Spitalul Clinic Municipal "" C, care are personalitate juridică și poate sta în instanță ca parte, așa încât, Primăria Mun. C nu are calitate procesuală pasivă.
Revizuienta mai invocă și faptul că în raport de valoarea imobilului revendicat, cu mult peste 500.000 lei, competența de soluționare în primă instanță a cauzei revenea Tribunalului Dolj.
Față de susținerile invocate de revizuienta Primăria Mun. C în cuprinsul cererii formulate, prin încheierea de ședință din data de 18 ian.2010 Curtea i-a solicitat să precizeze natura cererii cu care înțelege să investească instanța, respectiv dacă este o cerere de revizuire sau contestație în anulare întemeiată pe dispoz.art.317 pr.civ.
Pentru data supusă judecății însă, Primăria Mun. C nu a depus nici o precizare în sensul solicitat de instanță, situație în care, potrivit mențiunilor exprese făcute de aceasta referitor la temeiul de drept invocat, se constată că obiectul cererii cu care a fost investită instanța este revizuire, promovată în temeiul art.322 pct.6 pr.civilă.
Rezolvarea cererilor de revizuire formulate în cauză va fi făcută cu respectarea dispozițiilor art.137 alin.1 cod proc.civ. potrivit cărora instanței îî incumbă obligativitatea de a se pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
Se constată astfel că excepțiile invocate sunt excepții de fond, întrucât privesc lipsuri referitoare la exercițiul dreptului la acțiune și la tardivitatea promovării cererii, fiind excepții peremptorii și absolute, tinzând la respingerea acțiunii civile.
Examinându-se cererea de revizuire formulată de Spitalul Clinic Municipal "" se constată că este promovată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă.
Astfel, calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului reclamat, calitate procesuală activă, precum și între persoana pârâtului și cel care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, calitate procesuală pasivă, calitatea procesuală activă aparținând celui care se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparținând celui față de care se poate realiza interesul legitim.
În speță, se constată că prin încheierea de ședință de la 12 XII 2007 s-a admis excepția invocată de reclamanta Casa Județeană de Pensii D vizând lipsa calității procesuale pasive a Spitalului Clinic nr.2 C, ce a fost scos din cauză, desfășurarea procesului făcându-se în contradictoriu reclamanta Casa Jud. de Pensii D și pârâta Primăria Municipiului C, pronunțându-se sentința civilă nr.4941/2 aprilie 2008 a Judecătoriei Craiova prin care cauza a fost rezolvată în primă instanță, decizia civilă nr.77 din 04.02.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în apel și decizia civilă nr.804 din 22 iunie 2009 dată în recurs de Curtea de APEL CRAIOVA, hotărâre a cărei revizuire se solicită de revizuientul Spitalul Clinic Municipal ""
Așadar, revizuientul nu a figurat ca parte în litigiul dedus judecății, fiind terț față de proces și ca atare nu poate interveni prin calea extraordinară de atac a revizuirii pentru a solicita retractarea acestei hotărâri care nu-i este opozabilă.
Așa fiind, cererea de revizuire formulată de Spitalul Clinic Municipal "" C urmează a fi respinsă pentru lipsa calității procesuale active, soluționarea pricinii prin admiterea acestei excepții împiedicând examinarea pe fond a cererii.
Cât privește cererea de revizuire introdusă de Primăria Mun. C, se constată că este tardiv formulată.
Astfel, prin dispoz.art.324 pct.5 pr.civ. se arată că revizuirea unei hotărâri pentru motivele întemeiate pe art.322 pct.6 pr.civ. se poate solicita de partea interesată în termen de o lună de la comunicarea hotărârii definitive.
În cazul în speță, se constată că Primăria Mun. Cal uat cunoștință de hotărârea pronunțată în recurs cel mai târziu la data de 1 sept.2009, așa cum rezultă din adresa nr.10606 din 15 sept.2009, depusă la fila 27 din prezentul dosar.
Prin această adresă revizuienta Primăria Mun. C i-a comunicat intimatei Casei Județene de Pensii că urmare a pronunțării deciziei civile nr.804 din 22 iunie 2009, de Curtea de APEL CRAIOVA - hotărâre a cărei revizuire se solicită - a întocmit și transmis adresele înregistrate cu numărul 110.022 din 7 sept.2009, și numărul 108.388 din 01 sept.2009, către Spitalul Clinic nr.2 C, pentru a-i pune la dispoziție intimatei Casa Județeană de Pensii D imobilul în litigiu.
Din conținutul acestei adrese rezultă deci fără dubiu că cel puțin la data 01 sept.2009 -data trimiterii adresei nr.-- Primăria Mun. Cal uat cunoștință de soluția din dosar.
Ca atare, de la această dată a început să curgă termenul de o lună prevăzut de art.324 pct.5 pr.civ. socotit pe zile libere potrivit art.101 pr.civ. termen în care putea să promoveze cererea de revizuire.
Cum cererea a fost introdusă de revizuienta Primăria Mun. C abia la data de 18 ianuarie 2010, cu mult peste termenul prevăzut de lege, cererea acesteia urmează a fi respinsă ca tardiv formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de revizuientul Spitalul Clinici Municipal "" împotriva deciziei civile nr.804 din data de 22 iunie 2009, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii, pentru lipsa calității procesuale pasive.
Respinge, ca tardivă formulată cererea de revizuire formulată de revizuienta Primăria Mun. C împotriva aceleiași decizii.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Data red.:19.02.2010
Red.jud.-
Tehn.MC/2 ex.
rec.-
-
-
Președinte:Ionela VîlculescuJudecători:Ionela Vîlculescu, Maria Cumpănașu, Stela Popa
