Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 2379/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-

DECIZIA nr. 2379

Ședința publică din data de 10 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Cristina Pigui

JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian

- -

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta - domiciliată în,-, județul P împotriva sentinței civile nr.1261 din data de 9 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul reclamant Spitalul Orășenesc Sf., cu sediul în M,-, județul

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 3 decembrie 2009, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 10 decembrie 2009, când a pronunțat următoarea decizie:

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată:

Reclamantul Spitalul Orășenesc M "Sf. " a chemat în judecată pârâta - pentru a fi obligată să plătească echivalentul a 36 salarii medii pe economie din luna iulie 2006, respectiv suma totală de 40392 lei.

În motivarea acțiunii s-a susținut că pârâta a fost salariata reclamantei în baza contractului individual de muncă încheiat în anul 2001, iar în baza actului adițional perfectat între părți la 1 februarie 2001, pârâta s-a obligat să funcționeze în calitate de medic la Spitalul Orășenesc timp de cinci ani de la data obținerii specializării în obstretică - ginecologie, obligație care nu și-a respectat-o, astfel că la 16 octombrie 2006 și prezentat demisia și prin decizia nr.115/2.XI 2006 s-a emis decizia de desfacere a contractului de muncă, dispunându-se recuperarea celor 36 salarii la care s-a obligat prin actul adițional din cadrul pregătirii postuniversitare în calitatea de absolventă a facultății de medicină.

După administrarea probelor cu înscrisuri, Tribunalul Prahova, prin sentința civilă nr.1261 din 9 iunie 2009, a admis acțiunea, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamantei invocată de pârâtă, a admis acțiunea și a obligat-o să-i plătească reclamantei suma de 40392 lei echivalentul celor 36 salarii medii pe economie față de nerespectarea obligației asumate prin actul adițional, în baza art.1 pct.1 din nr.OUG58/2001.

Împotriva acestei sentințe pârâta a declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea numai în parte a acțiunii și reducerea cuantumului sumei la care a fost obligată în raport de salariul mediu net pe economie la nivelul anului 2006, care era de 823 lei și nu cel pretins de reclamant, aceasta în condițiile în care în cauză nici nu a fost efectuată expertiza de specialitate dispusă la fond, asupra căreia s-a revenit.

Hotărârea instanței de fond a fost criticată și pentru greșita obligare a pârâtei de către reclamant care nu a încheiat inițial contractul de muncă și nici actul adițional cu pârâta, ci Spitalul Orășenesc, urmare reorganizării ce a avut loc, iar art. 7 aliniatul 7 din art.4 din nr.OUG58/2001 prevede că prevederile alin. ( 6 ) din acest text nu se aplică în cazul în care prin reorganizare este desființată unitatea sanitară în care se afla postul pe care este confirmat rezidentul, or Ambulatoriul - Orășenesc a fost desființat, astfel nu putea avea loc o preluare de către spitalul reclamant a contractului încheiat inițial cu pârâta.

Curtea, analizând sentința atacată în raport de criticile formulate, și din oficiu, conform disp. art. 3041Cod procedură civilă, actele dosarului și dispozițiile legale ce au incidență în cauză constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Sub un prim aspect este de observat că raporturile de muncă și cele salariale s-au încheiat între reclamant și pârâtă în condițiile Ordinului nr.243/19 III 2003 al Ministerului Sănătății și Familiei potrivit căruia reclamantul este succesorul în drepturi și obligații a - orășenesc față de care subzistă obligație recuperării sumelor plătite din bugetul său pentru pregătirea de specialitate a pârâtei, în condițiile în care a și avut loc protocolul de predare - primire ( fila 25 dosar fond ), astfel că dispozițiile art. 1 și 3 din nr.OUG58/19 aprilie 2001 sunt pe deplin aplicabile cu privire la recuperarea sumelor avansate din bugetul propriu, în condițiile în care pârâta nu și- respectat culpabil obligația prestării activității timp de cinci ani.

Pe de altă parte însă, este de observat faptul că pârâta a desfășurat activitatea profesională în perioada 1 februarie 2001 - 16 octombrie 2006, or disp. art. 195 alin.1 din Codul muncii impun obligația pentru salariatul care a beneficiat de specializare din fondurile angajatorului să lucreze minim trei ani - în speță cinci ani conform actului adițional - în unitate, iar nerespectarea acestei obligații duce la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea profesională, proporțional cu perioada stabilită conform actului adițional la contractul individual de muncă, cum impun prevederile alin.( 5) din textul de lege sus-menționat.

Așadar, pârâta nu răspunde patrimonial pentru întreaga perioadă de cinci ani, ci numai proporțional cu perioada nelucrată din această perioadă.

Astfel fiind, se impune reluarea judecății prilej cu care să se stabilească suma rămasă de plată de către pârâtă pentru perioada nelucrată în raport de salariul mediu pe economie, situație ce se va stabili de către instanța de trimitere prin completarea probatoriului cu înscrisuri și eventual cu expertiză de specialitate, la care instanța de fond a revenit în mod nejustificat.

Pentru considerentele expuse și în baza art. 304 și 312 Cod procedură civilă, Curtea va casa sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond conform celor arătate mai sus.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta - domiciliată în,-, județul P împotriva sentinței civile nr.1261 din data de 9 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimatul reclamant Spitalul Orășenesc Sf., cu sediul în M,-, județul

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare instanței de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi 10 decembrie 2009.

Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian

- - - - - -

Fiind în concediu de studii

semnează Președintele instanței

Grefier,

red.

tehnored.

5 ex./ 7.01.2010

f- Tribunalul Prahova

;

operator date cu caracter personal,

nr.notificare 3120

Președinte:Cristina Pigui
Judecători:Cristina Pigui, Ioana Cristina Țolu Traian

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 2379/2009. Curtea de Apel Ploiesti