Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 26/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR.26/2008-R
Ședința publică din 10 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Stan Aurelia Lenuța JUDECĂTOR 2: Moșincat Eugenia
- - - - JUDECĂTOR 3: Trif
- - - judecător
- - grefier
Pe rol fiind judecarea recursului civil declarat de reclamanții și ambii domiciliați în, sat, nr.149, județul B, în contradictoriu cu intimații pârâți G domiciliat în comuna, sat, nr.2. județul B, G domiciliat în comuna, sat, nr.239, județul B și G și ambii domiciliați în comuna, sat,nr.61, județul B, împotriva deciziei civile nr. 500/A din 24 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr.817 din 13 decembrie 2004, pronunțată de Judecătoria Marghita în dosar nr.272/2005, având ca obiect: revendicare.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă pentru recurenții reclamanți -personal și -lipsă, reprezentanta lor, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.2/9.01.2008, eliberată de Baroul Bihor -Cabinet Avocat, lipsă fiind intimații pârâți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul este legal timbrat cu suma de 9,5 lei, achitată prin chitanța seria - nr.10-1-19/10.01.2008 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și faptul că, intimatul pârât de rând 3, Gad epus la dosar cerere, prin care solicită acordarea unui termen, pentru pregătirea apărării, după care:
Reprezentanta recurenților reclamanți, se opune față de cererea de amânare formulată în scris de intimatul pârât de rând 3, întrucât intimatul pârât G, din data de 18.09.2007, de când i s-a comunicat citația avea timp suficient să-și pregătească apărarea, nu mai are alte probe și solicită cuvântul asupra recursului.
Având în vedere faptul că, intimatului pârât Gis -a comunicat citația la data de 18.09.2007, dată de la care acesta avea suficient timp pentru a-și pregăti apărarea, față de poziția de opunere a reprezentantei părților recurente, INSTANȚA respinge cererea de amânare formulată de intimatul pârât de rând 3, consideră cauza lămurită, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurenților reclamanți susține recursul și solicită admiterea lui așa cum a fost formulat și motivat în scris, modificarea în parte a hotărârii pronunțate de instanța de apel, în sensul admiterii în întregime a apelului formulat de reclamanți și respingerii în întregime a apelului formulat de către apelantul G, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru, onorariu avocat și onorariu expert. În esență solicită a se constata că nu există temei pentru stabilirea unui drept de superficie pentru intimatul G, neexistând nici un fel de convenție cu proprietarul terenului, putându-se pune problema doar pentru stabilirea cel mult a unui drept de creanță și nicidecum a unui drept de superficie. În măsura în care, instanța va aprecia că intimatul este îndreptățit la un drept de superficie, solicită ca acest drept să fie stabilit în ceea ce privește întinderea terenului, strict la suprafața de teren necesară folosirii construcției. Raportat la acest aspect, reprezentanta recurenților reclamanți, consideră că, hotărârea pronunțată în apel este nelegală, având în vedere că mărește întinderea dreptului de superficie, de la 356. la 1.327. având în vedere prima variantă a raportului de expertiză, în contextul în care, în apel, prin completarea la raport, dreptul de superficie se reduce la suprafața de 179. astfel, se pune problema comparării între dreptul reclamanților de proprietate asupra terenului-drept garantat de Constituție și, dreptul de superficie, dezmembrământ al dreptului de proprietate al intimatului. Totodată arată că, dreptul de superficie stabilit în favoarea intimatului, ar trebui să încalce cât mai puțin dreptul lor de proprietate, motiv pentru care solicită ca stabilirea dreptului de superficie să se facă potrivit ultimei completări la raportul de expertiză. În ceea ce-i privește pe ceilalți intimați, reprezentanta recurenților reclamanți, solicită respingerea stabilirii dreptului de superficie în favoarea acestora, întrucât aceștia își justifică dreptul de proprietate asupra construcției cu o chitanță, act care este fals, motiv pentru care a introdus pe rolul Judecătoriei Marghita un proces care are ca obiect constatarea nulității acestui înscris.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 817 din 13 decembrie 2004 Judecătoria Marghitaa admis în parte acțiunea principală precizată a reclamanților și în contradictoriu cu pârâții G și, moștenitorii pârâtei - decedată la 20 septembrie 2004 și pârâtul G; admis în parte acțiunea reconvențională înaintată de pârâtul reclamant reconvențional împotriva reclamanților pârâți reconvenționali și; a admis în parte acțiunea reconvențională a pârâților reclamanți reconvenționali G și, în calitate de moștenitori ai defuncților decedat la 28 mai 1996 și decedată la data de 20 septembrie 2004; a fost dispusă dezmembrarea imobilului identificat prin nr. topo 28/2, în natură, teren intravilan în suprafață de 250 mp. înscris în CF 571; în două numere topo noi 28/5 cu suprafața de 125 mp. și 28/6 cu suprafața de 125 mp. conform Raportului de expertiză topografică completat și a de dezmembrare întocmit de expert tehnic topograf; a dispus dezmembrarea imobilului identificat prin nr. topo 28/4, în natură teren în intravilan în suprafață de 3249 mp. înscris în Cf 560 în două numere topo noi; 28/7 cu suprafața de 106 mp. și 28/8, cu suprafața de 3143 mp. conform Raportului de expertiză topografică completat și as de dezmembrare întocmit de expert tehnic topograf; a dispus dezmembrarea imobilului identificat prin topo 31 în natură: casă, curte în intravilan cu suprafața de 435 mp. înscris în CF 571, în 3 numere3 topo noi: 31/1, suprafață de 54 mp.; 31/2 în suprafață de 266 mp.; 31/3 suprafață de 115 mp. conform Raportului de expertiză topografică completat și a de dezmembrare întocmit de expert tehnic topograf; a constatat că edificatele construite de pârâtul reclamant reconvențional G sunt amplasate pe terenurile identificate prin nr. topo nou formate 28/5 în suprafață de 1254 mp. 28/6 în suprafață de 125 mp. și 28/7 în suprafață de 106 mp.; a constatat că pârâtul reclamant reconvențional Gad obândit dreptul de proprietate cu titlu de superficie asupra nr. topo nou formate 28/5 în suprafață de 125 mp.; 28/6 în suprafață de 125 mp. și 28/7 în suprafață de 1096 mp. în calitate de constructor de bună credință și a dispus întabularea dreptului său de superficie în evidența de Carte Funciară; a constatat că pârâtul reclamant reconvențional Gae fectuat la imobilul înscris în CF 505, nr. topo 30 și 31 proprietatea reclamanților și soția următoarele investiții: trepte de beton, șopron de lemne, ușă de tablă la pivniță, gratii de fier la geamuri, bar, tejghea, fântână în valoarea totală de 34.323.714 lei; a obligat pe reclamanții pârâți reconvenționali și soția, să achite suma de 34.323.714 lei pârâtului reclamant reconvențional G cu instituirea unui drept de retenție în favoarea acestuia, până la plata integrală a investițiilor; a obligat pe pârâtul reclamant reconvențional G și pe pârâții G și în calitate de succesori ai defuncților și să lase în deplină proprietate (posesie, folosință, dispoziție) reclamanților pârâți reconvenționali și soția, imobilele în natură teren și construcții înscrise în CF 571 nr. topo 30 și 31; nr. topo nou format 28/8 în suprafață de 3143 mp. în urma dezmembrării imobilului 28/4, din CF 560; a constatat că defunctul decedat la 28 mai 1996 dobândit dreptul de proprietate cu titlu de superficie și cumpărare de la fostul CAP, asupra terenului în suprafață de 427 mp. pe numerele topo noi formate 32/1, în suprafață de 161 mp. și 32/1 în suprafață de 266 mp., după dezmembrarea conform Raportului de expertiză topografică completat și a de dezmembrare întocmit de expert tehnic topograf și asupra edificatelor cu destinație de garaj, magazie și atelier, amplasate pe terenurile de mai sus; a dispus întabularea dreptului de proprietate cu titlu de superficie, asupra imobilelor de mai sus în favoarea pârâților reclamanți reconvenționali G și, în calitate de succesori ai defuncților și; a respins capătul de cerere din acțiunea principală a reclamanților pârâți reconvenționali și soția, privind obligarea pârâtului G, la plata contravalorii chiriei aferente terenului necesar exercitării dreptului de superficie pretins și a compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Pârâtul reclamant reconvențional G și soția a primit în anul 1990 de la CAP suprafața de 250 mp. cu destinația loc de casă pe nr. top.28/1, teren pe care cei doi soți au construit o casă familială în baza unei autorizații de construcție.
În perioada cuprinsă între depunerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate a Legii 18/1991 de către proprietarii tabulari fam. și emiterea titlului de proprietate, pârâtul reclamant reconvențional Gam ai construit pe terenurile cu nr. top. 28/2, 28/3 și 28/4 din CF 560 fundație de beton, fântână,m bazin, piscină și a efectuat investiții la imobilele situate pe nr. top. 30 și 31 din CF 505 constând în trepte de beton, șopron, gratii de lemn la geam, bar, tejghea, etc.
Față de împrejurarea că casa familială a familiei G este situată pe nr. top.28/1 în suprafață de 250 mp. instanța de fond a apreciat că se impune dezmembrarea topograficului 28/4 din CF 560 în două numere noi 28/7 în suprafață de 106 mp. și 28/8 în suprafață de 3143 mp. conform raportului de expertiză topografică a completării acesteia și a apreciat că edificatele au fost construite de bună credință de către G, situație față de care acesta este îndreptățit să dobândească drept de proprietate cu titlu de superficie asupra imobilelor situate pe nr. top. 28/5, 28/6 și 28/7.
În raport de probatoriul administrat și de raportul de expertiză în construcții, a constatat că pârâtul Gae fectuat investiții la imobilul situat în CF 505, investiții evaluate la suma de 34.323.714 lei, sumă pentru care a instituit un drept de retenție în favoarea pârâtului, până la plata integrală a investiției.
În baza art. 111 Cod proc. civilă coroborat cu art.644 și 969 cod civil a constatat că defunctul a dobândit un drept de proprietate cu titlu de superficie și cumpărare, asupra construcțiilor cumpărate de la Comisia de lichidare CAP, garaj, magazie și atelier situate pe topograficul nou format 32/1 și 31/2, situație față de care a apreciat că se impune constatarea unui drept de superficie asupra imobilelor.
În baza art. 650, 653, 492 Cod civil și art. 22 din Decretul Lege 115/1938 instanța de fond a dispus întabularea în CF a dreptului de superficie constatat.
A mai constatat că cererea referitoare la plata contravalorii chiriei terenului aferent necesare exercitării dreptului de superficie pretins, nu a fost dobândit prin nici un mijloc de probă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal, timbrat cu taxa de timbru aferentă, atât apelanții reclamanți - pârâți reconvenționali și cât și apelantul pârât - reclamant reconvențional
Prin apelul său pârâtul Gas olicitat modificarea în parte a hotărârii atacate și a se stabili că a dobândit drept de proprietate cu titlu de superficie asupra casei și tuturor anexelor, respectiv fundații, fântână, bazin, construite cu bună credință pe terenurile aferente, cu nr. top.28/2 în suprafață de m250 mp. 28/3 în suprafață de 250 mp. și 28/5 în suprafață de 827 mp., în conformitate cu primul raport de expertiză, întocmit de expertul, cu cheltuieli de judecată.
Prin concluziile înregistrate la această instanță la data de 23 mai 2007, apelantul Gas olicitat și acordarea despăgubirilor în sumă de 34.323.714 lei ROL.
Reclamanții - pârâți reconvenționali și soția, prin motivele de apel formulate, au solicitat admiterea în întregime a acțiunii precizate în sensul de a se admite în parte cererea reconvențională a pârâtului G, cu cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr.500/A din 24 mai 2007, Tribunalul Bihora admis ca fondat apelul civil formulat de apelanții și în contradictoriu cu, G și moștenitorii defunctei având moștenitori pe G și.
A admis ca fondat apelul civil formulat de apelantul în contradictoriu cu, și și împotriva sentinței civile nr. 817 din 13 decembrie 2004 pronunțată de Judecătoria Marghita, pe care a schimbat-o în parte, în sensul că:
A dispus dezmembrarea imobilului identificat cu nr. top. 28/4 înscris în CF 560 în suprafață de 3243 mp. în două numere topografice noi 28/5 în suprafață de 827 mp. și 28/6 în suprafață de 2422 mp. conform raportului de expertiză topografică întocmit de expert tehnic, înregistrat la Biroul de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul Bihor cu nr. 757/22 decembrie 2003.
A constatat că edificatele construite de pârâtul - reclamant reconvențional G sunt amplasate pe terenurile identificate cu nr. top. 28/2 în suprafață de 250 mp. 28/3 în suprafață de 250 mp. ambele înscrise în CF 505 și pe nr. top. nou format 28/5 în suprafață de 827.
A stabilit în favoarea pârâtului reclamant reconvențional G un drept de superficie constând în drept de proprietate asupra edificatelor casă și anexe și drept de folosință asupra terenului cu nr. top. 28/2 în suprafață de 250 mp. 28/3 în suprafață de 250 mp. și top. nou format 28/5 în suprafață de 827 mp. și a dispus intabularea dreptului de superficie în evidența de Carte Funciară.
A respins capetele de cerere din acțiunea reconvențională formulată de pârâtul - reclamant reconvențional G referitoare la constatarea investițiilor efectuate la imobilul reclamanților - pârâți reconvenționali situat pe terenul cu nr. top. 30, 31 din Cf 505, obligarea reclamanților - pârâți reconvenționali la plata contravalorii investițiilor și constatarea existenței dreptului de retenție asupra imobilelor până la plata contravalorii investițiilor.
Au fost menținute restul dispozițiilor hotărârii atacate.
Au fost compensate cheltuielile de judecată ocazionate apelanților.
S-a constatat că intimații nu au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a apreciat că apelul formulat de pârâtul reclamant reconvențional G este fondat, dar numai în ceea ce privește solicitarea acestuia de a se constata că a dobândit dreptul de proprietate cu titlu de superficie asupra casei, anexelor și a terenurilor aferente cu nr. top. 28/2 în suprafață de 250 mp. 28/3 în suprafață de 250 mp. și 28/5 în suprafață de 827 mp. în conformitate cu raportul de expertiză întocmit de expertul și a schiței de dezmembrare ce face parte din acest raport, depus la Biroul de Expertize Judiciare cu nr. de intrare 757/22 decembrie 2003, astfel, prin Titlul de Proprietate nr. 640/1996, apelantului Gis -a constituit dreptul de proprietate asupra suprafeței de 1.000 mp. pe topograficele 28/1, 28/2, 28/3 și 28/4.
S-a reținut de instanța de apel că, având convingerea că are calitate de proprietar asupra întregului teren sus arătat, apelantul Gae dificat construcția și anexele acesteia constând în fundație, bazin - piscină și fântână, care se extind pe topograficele cuprinse în Titlul de proprietate nr. 640/1996, construcțiile fiind edificate în baza Autorizației de Construire din 26 aprilie 1991 emisă de primăria Com..
Construcția casei și anexelor de către apelantul G pe terenul în litigiu a fost dovedită cu depoziția martorului, construcțiile fiind evidențiate și în Raportul de Expertiză întocmit de expertul.
Instanța de apel a reținut că, art. 494 Cod civil reglementează drepturile ce se din ridicarea unor construcții sau executarea unor plantații de către un terț, în sensul că, chiar dacă edificarea construcției s-a făcut cu bună credință, nu se poate naște un drept real, ci un drept de creanță, existând însă și posibilitatea la care se referă art. 492 Cod civil, partea finală de a fi înlăturată prezumția dreptului proprietarului terenului asupra construcțiilor de pe teren dacă se dovedește că acestea au fost efectuate de altă persoană pe baza unei convenții care să justifice dobândirea dreptului de proprietate al asupra construcției respective cât și dreptul de folosință asupra terenului, aceste drepturi concretizând dreptul real de superficie.
Însă, față de împrejurarea că la data edificării construcțiilor apelantului Gis -a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului aferent de către Comisia Județeană de aplicare a Legii 18/1991 - Prefectura B iar Primăria comunei a emis Autorizația de Construire în acest scop, instanța de apel a apreciat că apelantul Gaa vut acordul proprietarului terenului de la acea dată pentru edificarea construcțiilor în litigiu.
Tribunalul a constatat că actele sus arătate, Titlul de proprietate nr. 640/1996 și autorizația de construire echivalează cu o convenție între apelant și Statul român în sensul constituirii unui drept de superficie cu privire la întreg terenul pe care se extind construcțiile, trăgându-se concluzia că apelantul a ridicat construcțiile, fiind de bună credință, că are acordul proprietarului real al terenului de la acea dată.
În această situație, instanța de apel a apreciat că apelantul G este îndreptățit să i se stabilească un drept de superficie ce cuprinde dreptul de folosință asupra topograficelor cu nr. 28/2, 28/3 și 28/5 pe care sunt edificate construcțiile ridicate de acesta cu bună credință și cu acordul proprietarului de la acea dată, sens în care a fost admis apelul formulat de către acesta.
Instanța de apel a apreciat ca fondat apelul formulat de reclamanții - pârâți reconvenționali și soția referitor la neobligarea lor la plata investițiilor în sumă de 34.323.714 lei și implicit la respingerea dreptului de retenție, din declarația martorului G audiat de instanța de apel, reținându-se faptul că, acest martor a închiriat clădirea ce reprezentat anterior sediul și magazin sătesc și a folosit-o din anul 1992 până în anul 1996 cu destinația de magazin alimentar și -bar și pentru a putea folosi imobilul pentru destinația arătată, martorul este cel care a efectuat investițiile la imobil, enumerate de pârâtul - reclamant reconvențional G la punctul Ii din acțiunea reconvențională (22 din dosarul de fond).
Din contractul de închiriere 1788/1993 coroborat cu contractul de colaborare încheiat la data de 11 martie 1996 depus la dosar (77) s-a reținut de instanța de apel, că într-adevăr SC. SRL - firma martorului este cea care a gestionat spațiul în litigiu din anul 1993 până în anul 1996, dată la care s-a încheiat contractul de colaborare cu firma SC. SRL.
Întrucât și martorul apelantului pârât G respectiv arată faptul că investițiile la imobil s-au realizat în perioada 1994 - 1995, perioadă în care în spațiul respectiv își desfășura activitatea societatea comercială SC. SRL ce aparține martorului, tribunalul a concluzionat că investițiile pretinse nu au fost efectuate de către pârâtul - reclamant reconvențional, prin urmare, acesta nu are calitatea de a solicita de la reclamanții pârâți reconvenționali plata contravalorii investițiilor ce au fost efectuate de către o altă persoană și pe cale de consecință, nu este îndreptățit la stabilirea unui drept de retenție în favoarea sa.
Tribunalul a reținut că este corectă soluția instanței de fond în ceea ce privește stabilirea unui drept de superficie asupra terenului în suprafață de 422 mp. pe nr. top. noi formate 31/2 și 32/1 în favoarea moștenitorilor defuncților și. În speță s-a dovedit cu actul depus la fila 35 din dosarul de fond că numitul cumpărat la licitație de la fostul o clădire administrativă în valoare de 45.000 lei, respectiv o clădire situată pe terenul cu nr. top. 32, teren ce în prezent formează proprietatea reclamanților - pârâți reconvenționali, iar pentru folosirea judicioasă a clădirii este necesară suprafața de teren aferentă, de 427 mp.
S-a apreciat de instanța de apel că pârâții reclamanți reconvenționali G și sunt îndreptățiți la stabilirea unui drept de superficie, constând în dreptul de proprietate asupra construcției și dreptul de folosință asupra terenului în suprafață de 427 mp. deoarece pe de o parte antecesorul lor a devenit proprietarul construcției prin cumpărare, iar construcția a fost edificată de către vechiul în mod evident cu bună credință în baza unei convenții cu proprietarul terenului de la data respectivă Statul român.
S-a mai reținut că, convenția existentă la data ridicării construcției în opinia instanței de apel, justifică stabilirea unui drept de superficie în favoarea moștenitorilor defunctului.
În ceea ce privește cererea apelanților și de a fi obligat pârâtul G la plata contravalorii chiriei aferente terenului necesar exercitării dreptului de superficie, instanța de apel nu a contestat dreptul acestor apelanți - proprietari ai terenului - de a li se achita despăgubirile pentru acest teren, însă cu toate că aceștia au fost reprezentați de avocați pe tot parcursul soluționării dosarului, și nu au înțeles să facă dovada cuantumului despăgubirilor pretinse, prin expertiză judiciară, obligație ce le revenea în conformitate cu dispozițiile art. 1169 Cod civil, tribunalul a constatat că în mod corect s-a respins de către prima instanță acest capăt de cerere,
În baza dispozițiilor art. 276 Cod procedură civilă au fost compensate cheltuielile de judecată ocazionate apelanților.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs și, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei în sensul admiterii în întregime a apelului reclamanților și respingerii în întregime a apelului formulat de apelantul
În motivarea recursului, sunt invocate următoarele:
-recurenții nu s-au opus la instituirea unui drept de superficie, însă numai în ceea ce privește casa de locuit, nu și în ceea ce privește anexele care sunt situate pe terenurile proprietatea reclamanților;
-în privința anexelor, pârâtul G nu a fost niciodată de bună credință, fiind constructor de rea-credință, astfel el a știut că nu este proprietar al terenului pe care a construit anexele, construite fără autorizație pe terenul Statului Român;
-persoanele de la care recurenții au dobândit imobilul au primit titlu de proprietate în anul 1993, înainte ca intimatul să edifice anexele, acesta susținând că le-a edificat în anul 1997 când a știut că i s-a eliberat titlu de proprietate, anulat însă ulterior;
-prin decizia atacată, a fost mărită întinderea dreptului de superficie de la 356. la 1327. conform primei variante a raportului de expertiză, în contextul în care în apel, prin completarea la raportul de expertiză, dreptul de superficie a fost redus la 179.; pentru a da substanță prerogativelor dreptului de proprietate al recurenților, ar trebui ca dreptul de superficie să încalce cât mai puțin dreptul lor de proprietate, motiv pentru care ei solicită a fi avută în vedere la stabilirea acestuia ultima completare la raportul de expertiză;
-la stabilirea dreptului de superficie în favoarea celorlalți intimați a fost avută în vedere o chitanță prin care ei și-au justificat dreptul de proprietate asupra construcției, care este un act fals, motiv pentru care recurenții au introdus acțiune în constatarea nulității acestui act pe rolul Judecătoriei Marghita.
În drept sunt invocate dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă.
Legal citați, intimații nu au formulat întâmpinare în cauză.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs, precum și din oficiu, instanța reține următoarele:
Soluția instanței de apel, de stabilire în favoarea intimatului Gau nui drept de superficie constând în dreptul de proprietate asupra edificatelor casă și anexe și dreptul de folosință asupra terenului cu nr.top.28/2, 28/3 și 28/5, este legală, criticile aduse acesteia neputând fi acceptate.
Astfel, unul dintre aspectele asupra căruia insistă părțile recurente rezidă în greșita instituire a dreptului de superficie inclusiv asupra anexelor și respectiv terenului pe care acestea au fost edificate. Referitor la criticile ce vizează aspectul aflat în discuție, este de reținut că intimatul pârât a edificat construcțiile respective în perioada în care asupra terenului i se eliberase titlu de proprietate, iar faptul că ulterior acest titlu a fost anulat nu constituie un motiv a conduce la concluzia că intimatul nu ar fi îndrituit la stabilirea în favoarea sa a unui drept de superficie asupra tuturor imobilelor menționate în cuprinsul dispozitivului deciziei recurate.
Având în vedere titlul de proprietate nr.640/1996, prin care intimatului Gis -a stabilit dreptul de proprietate asupra terenului situat pe parcelele cu numerele topografice 28/1, 28/2, 28/3 și 28/4, este evident că nu poate fi primită susținerea părților recurente privitoare la reaua-credință a acestuia, câtă vreme intimatul a construit anexele în baza convingerii că este proprietarul terenului pe care acestea sunt amplasate, iar faptul că în perioada ce-a urmat titlul a fost anulat nu schimbă datele problemei, fiind întrunite cerințele necesare pentru constituirea dreptului de superficie. În același context este de subliniat justețea concluziei la care a ajuns instanța de apel în sensul că soluția de constituire a dreptului de superficie cu privire la întreg terenul pe care se extind construcțiile se impune cu prisosință dat fiind că titlul de proprietate amintit mai sus și autorizația de construire echivalează cu o convenție dintre intimatul G și Statul Român și că acesta a ridicat construcțiile, de bună credință fiind, că are acordul proprietarului real de la acea dată.
Date fiind aspectele reliefate în alineatele precedente, este evident că varianta inserată în completarea raportului de expertiză efectuată în etapa apelului, nu putea fi avută în vedere la pronunțarea deciziei, în respectiva lucrare, de care se prevalează părțile recurente, expertul precizând că nu a ținut cont de amplasarea bazinului, fundației și fântânii, ci doar de suprafața necesară reparației construcției, aspect ilustrat și în schița de dezmembrare depusă în dosarul tribunalului la fila 58.
Nefondată se dovedește a fi și critica ce vizează stabilirea dreptului de superficie în favoarea intimaților G și, astfel faptul că recurenții au introdus acțiune în justiție pentru constatarea nulității actului, care în opinia lor ar fi un înscris fals, nu este un motiv care să conducă la pronunțarea unei soluții în recurs contrare celei date de instanța de apel. În mod judicios a procedat această instanță atunci când a menținut dispoziția judecătoriei privind stabilirea dreptului de superficie asupra terenului în suprafață de 422. situat pe nr.top. nou formate 31/2 și 32/1 în favoarea moștenitorilor defuncților și, soluția fiind fundamentată pe înscrisul aflat la dosarul instanței de fond la fila 35, cu care s-a dovedit că numitul a cumpărat la licitație clădirea administrativă cu prețul de 45.000 lei, aspect de altminteri dovedit și prin probele testimoniale administrate în cauză.
Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul, decizia recurată urmând a fi păstrată în totul. Se va constata totodată că intimații nu au solicitat a se face aplicarea prevederilor art.274 din Codul d e procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de și împotriva deciziei civile nr. 500/A din 24 mai 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2008 .
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.concept decizie - -
Data:14.01.2008
Jud.fond
Jud.apel /
dact.
data:17.01.2008
2 ex.
Președinte:Stan Aurelia LenuțaJudecători:Stan Aurelia Lenuța, Moșincat Eugenia, Trif
