Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 274/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 274/R/2010
Ședința publică din: 04.02.2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTOR 2: Andrea Chiș Marta Carmen
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare, recursul formulat de pârâtul G, împotriva deciziei civile nr. 552 din 29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, privind și pe intimații reclamanți, precum și pe intimații pârâți -, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul recurentului avocat, și reprezentantul intimaților reclamanți, avocat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, având în vedere hotărârea nr. 79/17.12.2009, privind constituirea completelor de judecată pe anul 2010, în compunerea completului intră doamna judecător aflată pe prima poziție din planificarea de permanență.
Se constată că la dosar s-a depus prin registratura instanței întâmpinare de către intimații reclamanți, prin avocat, comunicându-se un exemplar reprezentantului recurentului.
Reprezentantul recurentului solicită a se lăsa cauza la a doua strigare pentru a studia motivele arătate în întâmpinarea comunicată la acest termen.
Reprezentantul intimaților reclamanți depune de asemenea la dosar decizia civilă nr. 1271/R/2009 pronunțată în ședința publică din 27.10.2009 de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, iar reprezentantul recurentului arată că nu dorește a i se comunica întrucât a intrat în posesia acesteia.
Instanța lasă cauza la a doua strigare pentru studierea întâmpinării.
S-au reluat dezbaterile după care reprezentantul intimaților reclamanți depune la dosar dovada cheltuielilor de judecată conform facturii nr. 1720/02.02.2010 și a chitanței nr. 1108/02.02.2010.
Nemaifiind excepții de invocat și cereri prealabile de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri judiciare.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, iar pe fond respingerea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanți.
Reprezentantul recurentului precizează că instanța penală a stabilit că chitanțele sunt false și au fost anulate de instanța penală.
În cadrul contestației la executare au solicitat să se stabilească prin expertiză care este suma, expertiza a fost efectuată și s-a stabilit că nu există altă dată de stabilire a dobânzilor decât data plății.
Dacă momentul plății debitului de 20.000 DM exprimat în lei ar fi fost data înregistrării acțiunii, în prezent litigiul s-ar purta dosar asupra calculului dobânzilor, acest lucru s-ar realiza pe acea valoare în lei la data plății.
Dar din moment ce echivalentul în lei al sumei de 20.000 DM nu a fost plătit nici în prezent, calculul dobânzii urmează să se facă asupra echivalentului când el a fost plătit sau va fi plătit.
Reprezentantul recurentului arată că motivele de recurs se încadrează în textul prev.de art. 304 pct. 9.pr.civ. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimaților reclamanți susține în întregime motivele arătate în întâmpinare, apreciind că recursul formulat de recurentul G prin avocat, nu este motivat, motivele expuse de către reprezentantul recurentului cu privire la procesul penal, sunt doar o simplă înrâurire de fapte care nu au legătură cu cauza.
Recursul este nemotivat sens în care devin incidente prev.art.306 pr.civ.
Reprezentantul recurentului se rezumă la a reitera în cuprinsul cererii de recurs motivele invocat în cererea de apel, fără a aduce vreo critică deciziei pronunțate în apel
Recursul este nefondat, decizia atacată este legală și pronunțată cu corecta interpretare și aplicare a legii, impunându-se menținerea acesteia și implicit a sentinței pronunțate în fond cu privire la cererea care face obiectul prezentei cauze. Solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 2176/CC/2009 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj -N a fost admisă cererea formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâții G, și și în consecință s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 3753/1999 a Judecătoriei Cluj -N dată în dosarul nr. 1278/1999, în sensul că dobânda medie bancară de 52% pe an se calculează, începând cu data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, asupra echivalentului în lei al împrumutului, echivalent stabilit la data introducerii acțiunii - 01.02.1999.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, prin sentința civilă nr. 3753/1999 a Judecătoriei Cluj -N pronunțată în dosarul nr. 1278/1999 a fost admisă în parte acțiunea reclamantului G, au fost obligați pârâții la plata în favoarea acestuia a sumei de 20000 DM sau echivalentul în lei la data plății, cu titlu de restituire împrumut cu o dobândă medie bancară de 52% pe an calculată începând cu data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, asupra echivalentului în lei al împrumutului; s-a dispus înscrierea unei ipoteci execuționale în favoarea reclamantului asupra imobilului din CF nr. 16741 C, nr. top. 1415 pentru suma de 20000 DM.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1433/2006 de BNP reclamanții au dobândit de la pârâta și de la defunctul dreptul de proprietate asupra apartamentului situat în C-N- înscris în CF nr. 16741 C, nr. top. 1415.
Instanța a apreciat că echivalentul în lei al împrumutului asupra căruia se calculează dobânda stabilită de către instanță este cel existent la data introducerii acțiunii - 01.02.1999, dată de la care începe să curgă dobânda, reținând că potrivit art. 1088. civ. la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerț, de fidejusiune și societate. Aceste daune-interese se cuvin fără ca creditorul să fie ținut a justifica despre vreo pagubă; nu sunt debite decât din ziua cererii în judecată, afară de cazurile în care, după lege, dobânda curge de drept.
În materia împrumuturilor bănești creditorul obligației nu poate pretinde drept echivalent al prejudiciului încercat prin întârziere la executare (daunele moratorii) decât dobânda stabilită de lege, dobânda care este datorată de la data introducerii acțiunii.
In aceste condiții, având în vedere că dobânda medie bancară stabilită de către instanță prin sentința civilă nr. 3753/1999 reprezintă dobânda legală în accepțiunea art. 1088. civ. ea este datorată de la data introducerii acțiunii, dată la care trebuie să poată fi stabilit cuantumul sumei asupra căreia aceasta se calculează, respectiv cursul valutar DM- la data de 01.02.1999. Prin rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr. 3753/1999 suma datorată cu titlu de dobândă legală a devenit o creanță certă, lichidă și exigibilă, deci era necesar ca la acea dată cuantumul dobânzii legale sa fie determinat conform dispozițiilor art. 379 alin. 4. cerință care nu era îndeplinită dacă suma datorată cu titlu de dobândă putea fi stabilită numai în viitor, în funcție de cursul valutar existent la data plății.
Împrejurarea că instanța a stabilit pentru pârâți posibilitatea ca aceștia să restituie suma împrumutată în valută sau în echivalent în lei nu are nicio influență asupra obligației accesorii de plată a dobânzii legale. Astfel, în timp ce obligația principală de restituire a sumei împrumutate putea fi executată oricând după rămânerea irevocabilă a hotărârii, daunele interese datorare pentru executarea cu întârziere a obligației principale au început să curgă începând cu data introducerii acțiunii, data la care pârâții au fost puși în întârziere. Instanța a hotărât că echivalentul în lei al sumei împrumutate se va stabili la data plății pentru a asigura reclamantului o reparare integrală a prejudiciului suferit prin nerestituirea sumei împrumutate la termenul convenit de către părți, aceasta în condițiile în care cursul valutar putea suferi fluctuații în timp. Astfel, indiferent dacă pârâții restituiau reclamantului suma împrumutată în valută sau în lei, suma încasată trebuia să fie aceeași raportat la data plății. In ceea ce privește dobânda legală datorată pentru plata cu întârziere a sumei împrumutate, instanța a reținut că aceasta a început să curgă de la data introducerii acțiunii, dată la care trebuia stabilit debitul principal asupra căruia dobânda era calculată indiferent dacă acest debit era stabilit în lei sau în valută.
Având în vedere ca dobânda legală nu reprezintă altceva decât prețul folosirii banilor altuia, este firesc ca aceasta să fie calculată în raport de cuantumul debitului principal de la data introducerii acțiunii. In caz contrar, dacă s-ar admite că dobânda legală se datorează de la data introducerii acțiunii, însă se calculează la o sumă al cărui cuantum se va stabili în viitor, respectiv la un curs valutar DM- viitor, debitorul obligației de plată ar putea fi supus riscului ca creditorul să pretindă restituirea debitului principal si a dobânzii aferente la o dată la care cursul valutar ar conveni intereselor acestuia.
Astfel în cauză, având în vedere că pârâții puteau să restituie oricând suma împrumutată în valută nu însă și dobânda care se calcula asupra echivalentului în lei al împrumutului, reclamantul putea să solicite restituirea sumei împrumutate la o dată la care cursul de schimb DM- era mai mare, prin aceasta obținând un cuantum mai ridicat al dobânzii legale, ceea ce s-a și întâmplat în cauză.
Prin decizia civilă nr. 552/29.10.2009 Tribunalului Cluj a fost respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul G împotriva încheierii civile nr. 2176/CC/15.05.2009, pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, care a fost menținut în totul. Apelantul Gaf ost obligat să le plătească intimaților și suma de 9520 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că dispozițiile art. 1088 alin 1 cod civil conferă creditorului dreptul la daune interese de valoare egală cu dobânda legală ori de câte ori este o întârziere în executarea obligației ei bănești, fără a fi nevoit să probeze existența și întinderea prejudiciului suferit sau a culpei debitorului.
Creanța principală va fi actualizată începând cu momentul punerii în întârziere, iar dobânda legală moratorie numai de la data la care aceasta reprezintă o creanță certă lichidă și exigibilă, iar creditorul îl cheamă în judecată pe debitor, conform dispozițiilor art. 1088 alin 2 Cod civil.
În cazul împrumutului bănesc cu dobândă, convențional sau prevăzut prin norme speciale, dobânda se acordă nu numai de la data cererii de chemare în judecată, ci și pentru trecut, în virtutea convenției sau a dispozițiilor legale, deoarece reprezintă fructe civile și nicidecum daune interese. Deoarece dobânda moratorie are natura juridică a daunelor interese, calculul ei se poate face și asupra sumelor datorate pentru trecut cu titlu de dobânzi convenționale neplătite la termen.
Dacă dobânda a fost stipulată numai pentru nerespectarea termenelor de restituire, adică contractul este cu titlu gratuit și dobânda convențională are caracter moratoriu, dispozițiile art. 1088 și cele ale art. 1586 Cod civil obligă ca dobânda să fie datorată numai din ziua cererii de chemare în judecată și în cuantumul prevăzut, dar cel mult până la nivelul dobânzii legale.
Creanța este certă atunci când are o existență juridică necontestată, când nu este afectată de o condiție suspensivă, este lichidă atunci când are cuantumul determinat prin chiar actul de creanță sau este determinabilă cu alte acte sau împrejurări și este exigibilă atunci când este scadentă, astfel că, în lumina dispozițiilor art. 379 alin 4 pr. civ. în mod corect a statuat instanța fondului că prin rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr. 3753/1999 suma datorata cu titlu de dobândă legală a devenit o creanță certă, lichidă și exigibilă, deci era necesar ca la acea dată cuantumul dobânzii legale să fie determinat conform dispozițiilor legale susmenționate, cerință care nu era îndeplinită dacă suma datorată cu titlu de dobândă putea fi stabilită numai în viitor, în funcție de cursul valutar existent la data plății.
De asemenea în mod corect s-a pronunțat judecătorul fondului în momentul în care a reținut că în timp ce obligația principală de restituire a sumei împrumutate putea fi executată oricând după rămânerea irevocabila a hotărârii, daunele interese moratorii, cu titlu de dobândă datorate pentru executarea cu întârziere a obligației principale au început să curgă începând cu data introducerii acțiunii, dată la care pârâții au fost puși în întârziere.
În aceste condiții, daunele interese sub forma dobânzilor legale se pot calcula și obliga la plată din ziua introducerii cererii de chemare în judecată, conform dispozițiilor art. 1088 alin 2 Cod civil.
Împotriva acestei decizii declarat recurs în termenul legal recurentul G, solicitând casarea deciziei atacate, admiterea apelului, schimbarea sentinței și în consecință, respingerea cererii formulată de reclamanți.
În motivarea recursului, care inițial nu a fost întemeiat în drept, recurentul a arătat că hotărârile atacate sunt nelegale, arătând că din moment ce echivalentul în lei al sumei de 20.000 DM nu a fost plătit nici în prezent, calculul dobânzii urmează să se facă asupra echivalentului când el a fost plătit sau va fi plătit. În acest sens, în doctrină s-a statuat că, creanța principală va fi actualizată din momentul punerii în întârziere și până la plata efectivă, iar dobânda legală numai la data la care aceasta reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă, or, în speță, această dată este cea la care creanța principală este determinată prin echivalentul în lei la cursul oficial în ziua plății.
Recurentul a arătat că cele două hotărâri sunt nelegale și pentru faptul că executarea hotărârii a fost începută pentru o sumă mai mare stabilită de expert, astfel că debitorii au formulat contestație la executare înregistrată sub nr- în cadrul căreia au solicitat să se stabilească cuantumul debitului. În cadrul acestui dosar s-a discutat și modul de interpretare a dispozitivului sentinței nr. 3753/1999, astfel că instanța a lămurit înțelesul dispozitivului nemaiexistând interes să se solicite acest lucru și în temeiul art. 2811Cod proc.civ.
Prin cuvântul în fond, recurentul și-a întemeiat recursul pe disp. art. 304 pct. 9 Cod proc.civ.
Prin întâmpinarea depusă, intimații s-au opus admiterii recursului, invocând în principal nulitatea acestuia, iar în subsidiar, faptul că este nefondat.
În ce privește nulitatea recursului, intimații au invocat dispozițiile art. 304 pct. 6 Cod proc.civ. arătând că pe lângă faptul că recurentul nu indică motivul de casare sau de modificare pe care-și întemeiază recursul, se limitează la a invoca motivele din declarația de apel.
Intimații au mai arătat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 1088 alin. 1.civil, așa cum legal au reținut cele două instanțe, care apreciază legal că daunele interese sunt datorate de la data punerii în întârziere, în speță, data cererii de chemare în judecată pentru executarea creanței principale și până la data plății. Creanța accesorie reprezentată de daunele interese a dobândit caracter cert, lichid și exigibil, la data rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 3757/1999, din care reiese că obligația principală poate fi executată prin remiterea sumei în devize străine, fie prin emiterea echivalentului în lei al acesteia la data plății. În ce privește obligația accesorie, aceasta poate fi executată doar în lei, cuantumul acesteia determinându-se prin raportare la echivalentul sumei împrumutate, fapt ce nu reprezintă o actualizare a creanței, așa cum susține recurentul.
Critica referitoare la pretinsa lămurire a dispozitivului pe calea contestației la executare ce a făcut obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Cluj -N, este nefondată, cauza aflându-se în rejudecare după casare. Mai mult, în această cauză nu s-a analizat dispozitivul titlului executoriu, ci s-a verificat dacă calculul dobânzilor acordate creditorului s-a făcut în mod corect de către executorul judecătoresc.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, raportat la disp. art. 304 pct. 9 Cod proc.civ. curtea apreciază că este nefondat și în consecință, în baza art.312 alin. 1 Cod proc.civ. urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 3753/1999 a Judecătoriei Cluj -N, pârâții au fost obligați să-i plătească reclamantului G suma de 20.000 DM sau echivalentul în lei la data plății, cu titlu de restituire împrumut, cu o dobândă medie bancară de 52% pe an, calculată începând de la data introducerii acțiunii și până la plata efectivă, asupra echivalentului în lei a împrumutului.
Prin lămurirea dispozitivului acestei sentințe, în sensul că dobânda bancară de 52% pe an se calculează începând cu data introducerii acțiunii și până la plata efectivă asupra echivalentului în lei a împrumutului, echivalent stabilit la data introducerii acțiunii 1.02.1999, cele două instanțe au făcut o legală distincție între cele două creanțe din speță, restituirea împrumutului și cea a daunelor interese, respectiv a bazei de calcul a acestora.
Prevederile legale aplicabile în cauză sunt dispozițiile art. 1088.civil, potrivit cărora, la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, fiind datorată din ziua cererii de chemare în judecată, creditorul nefiind ținut a justifica vreo pagubă.
Creanța accesorie a dobândit caracter cert, lichid și exigibil la data rămânerii irevocabile a sentinței civile nr. 3753/1999 a Judecătoriei Cluj -N, deci era necesar ca la acea dată cuantumul dobânzii legale să fie determinat conform disp. art. 379 alin. 4 Cod proc.civ. cerință care nu era îndeplinită dacă suma datorată cu titlu de dobândă putea fi stabilită numai în viitor. Prin urmare, dacă obligația principală de restituire a sumei datorate putea fi executată oricând din momentul rămânerii irevocabile a hotărârii, daunele interese datorate pentru executarea cu întârziere a obligației principale au început să curgă din momentul introducerii acțiunii, dată care echivalează cu momentul punerii în întârziere a acestora.
Susținerile recurentului că prin dispozitivul sentinței civile nr. 3753/1999 instanța a stabilit un singur moment al recunoașterii echivalentului în lei a celor 20.000 DM și anume momentul plății, și că, prin urmare, orice calcul al dobânzii poate fi pornit de la suma certă în momentul plății, sunt greșite. În sentința civilă nr. 3753/1999 doar creanța principală este supusă actualizării prin recurgere la conversia monetară a sumei în devize străine, nu și dobânda legală.
Din conținutul acestei sentințe rezultă că obligația principală poate fi executată prin remiterea sumei datorate în devize străine sau prin echivalentul în lei la data plății, iar dobânda legală poate fi executată doar în lei, cuantumul acesteia urmând a fi determinat prin raportare la echivalentul sumei împrumutate. Acest fapt nu reprezintă însă o actualizare a creanței accesorii, așa cum susține recurentul.
Nu sunt întemeiate susținerile acestuia nici cu privire la aceea că din moment ce echivalentul în lei a sumei de 20.000 DM nu a fost plătit până în prezent, calculul dobânzii urmează să se facă asupra echivalentului atunci când a fost sau va fi plătit.
Dobânda legală reprezintă prețul folosirii banilor altuia și, raportat la disp. art. 1088.civil, aceasta urmează să fie calculată de la data introducerii acțiunii. A admite contrariul, conform susținerilor recurentului și anume, a calcula dobânda la o sumă al cărei cuantum s-ar stabili în viitor, debitorul obligației de plată ar putea fi supus riscului ca creditorul să ceară restituirea debitului, și implicit a dobânzii aferente, la o dată la care cursul valutar ar contraveni intereselor acestuia. Doctrina invocată de recurent nu-și găsește aplicare în cauză pentru că se referă la situația momentului actualizării creanței principale și a dobânzii legale moratorii, or, în speță, nu s-a solicitat acest lucru. De altfel, citatul invocat de recurent este prezentat trunchiat și nu în tot contextul.
Dosarul nr- al Judecătoriei Cluj - invocat de recurent a avut ca obiect contestație la executare și nu lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 3753/1999. Prin această acțiune s-a contestat modul în care executorul judecătoresc a calculat debitul datorat, arătând că executorul judecătoresc încălcat dispozițiile art. 3712Cod proc.civ. calculând debitul la o valoare de peste 10 ori valoarea creanței datorate în baza sentințelor civile nr. 2745/1999 și 3753/1999 ale Judecătoriei Cluj -
Prin urmare, instanța investită în acest dosar nu s-a pronunțat în sensul interpretării dispozițiilor sentinței civile nr. 3753/1999, astfel că între cele două cauze nu există identitate de obiect, așa cum invocă recurentul prin motivele de recurs. Prezenta cauză ce are ca obiect lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 3753/1999 este consecința tocmai a modului în care executorul judecătoresc a calculat penalitățile, nefiind lămurit asupra dispozitivului sentinței civile nr. 3753/1999 a Judecătoriei Cluj -
Urmare respingerii recursului, în baza art. 274 Cod proc.civ. recurentul va fi obligat să plătească intimaților și suma de 2000 lei, cheltuieli parțiale de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat.
Instanța va acorda cheltuielile de judecată doar parțial, aplicând disp. art. 274 alin. 3 Cod proc.civ. Procedând în modalitatea arătată, prin reducerea onorariului de avocat, instanța nu intervine în convenția încheiată între intimat și avocatul lor, nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, raportat la situația concretă din speță, la complexitatea cauzei și mărimea pretențiilor, apreciind că, în raport de acestea suma de 2000 lei reprezintă onorariul ce trebuie suportat de partea care câștigat procesul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul G împotriva deciziei civile nr. 552 din 29.10.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimaților și suma de 2000 lei, cheltuieli parțiale de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
Red. dact. GC
7 ex/24.02.2010
Jud. recurs:,
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Andrea Chiș Marta Carmen
