Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 38/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE

DOSAR NR- CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA NR. 38

Ședința publică din data de 6 februarie 2008

PREȘEDINTE: Adriana Maria Radu

JUDECĂTOR 2: Elena Costea

Grefier - - -

Pe rol fiind judecarea apelului formulat de reclamanta, cu domiciliul ales la Cabinet Av., cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1129 din 10 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B- sector 5, Serviciul Român de Informații, cu sediul în B-, sector 1 și Primăria Orașului S, cu sediul în-, jud.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelanta-reclamantă reprezentată de avocat și intimatul-pârât Serviciul Român de Informații, reprezentat de consilier juridic R, lipsind intimații-pârâți Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Primăria Orașului

Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat, pentru apelanta-reclamantă, depune un set de înscrisuri în copie xerox, din care un exemplar comunică intimatului prezent prin reprezentant, respectiv matricola nr. 2 - impozitul pe clădiri - privind proprietatea Em., adresa nr. 25102 din 10.10.2007 a Primăriei Orașului S, adresele nr. - din 15.02.2000 și nr.- din 24.03.1999 ale Serviciului Român de Informații - 0461 B, certificat nr. 1213/1955 emis de Tribunalul Popular al Raionului P, copia acțiunii promovate de Sfatul Popular Raion S din 7 iulie 1954 cu privire la imobilul în litigiu, sentința civilă nr. 70 din 20 ianuarie 1955 pronunțată de Tribunalul Popular al Raionului S, adresa nr.2334B din 25 iunie 1948 Ministerului Afacerilor interne și procesul verbal din 24 august 1948.

Consilier juridic R, având cuvântul, solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul înscrisurilor depuse de apelantă.

Avocat, având cuvântul, se opune amânării cauzei, având în vedere că o parte din înscrisuri există în dosarul de fond, iar altele sunt cele la care se referă intimatul Serviciul Român de Informații prin întâmpinare.

Curtea, verificând actele și lucrările dosarului și având în vedere susținerile părților, respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată.

Părțile, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul în fond.

Curtea ia act de declarațiile părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.

Avocat, având cuvântul, susține oral motivele de apel depuse în scris la dosar, inclusiv excepția invocată, arătând în esență că instanța de fond nu a obligat intimatul să facă dovezi cu privire la actele prin care imobilul i-a fost dat în administrare, având în vedere susținerile apelantei că imobilul a fost preluat fără titlu, astfel că în conformitate cu dispozițiile art.2 din Legea 10/2001, aceasta și-a păstrat dreptul de proprietate. Mai arată că intimatul nu s-a conformat dispozițiilor art. 23 din Legea 10/2001, care prevăd un termen de 60 zile pentru a se răspunde la notificare, termen imperativ și de decădere. În dovedirea susținerilor sale invocă decizia nr. 327 din ianuarie 2006 Înaltei Curți de Casație și Justiție, ca practică judiciară.

Solicită admiterea apelului, modificarea sentinței și rejudecând cauza pe fond să se dispună obligarea deținătorului fără titlu să restituie imobilul în litigiu. Depune concluzii scrise și solicită cheltuieli de judecată efectuate în fața instanței de fond și apel, indicate în concluzii.

Reprezentantul intimatului-pârât, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței Tribunalului Prahova. Fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra apelului civil de față, retine următoarele:

Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Tribunalului Prahova, reclamanta chemat în judecată pe pârâții Statul - prin Ministerul Finanțelor Publice B, Serviciul Român de Informații și Primăria Orașului S, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să fie obligați pârâții să- lase în deplină proprietate și posesie imobilul situat în S, str. -. - nr. 1, compus din teren de 3.000 mp si construcția formată din 10 camere.

În motivarea acțiunii, reclamanta susținut că potrivit contractului de vânzare-cumpărare nr. 3340/1941 transcris la Tribunalul Ilfov sub nr. 3456/1941 autorul său cumpărat de la imobilul format din teren si construcție, la data de 16.10.1988, în urma decesului mătușii sale - - singura moștenitoare fiind conform certificatului nr. 1193/1989 - mama sa cărei unică succesoare este reclamanta potrivit certificatului de moștenitor nr. 1553/1994.

Reclamantă mai susținut în motivarea acțiunii că pârâta Primăria Or. S fost notificată prin executorul judecătoresc în temeiul art.21 alin.3 din Legea nr. 10/2001 republicata, act depus în copie în dosarul civil nr. 1612/2005 al Judecătoriei Sinaia, notificarea fiind însoțită de actele care dovedeau calitatea sa de persoana îndreptățită.

Motivând cererea, reclamanta susținut totodată ca Primăria prin primar, fost notificată la data de 8.11.2001, însa aceasta prin încălcarea dispozițiilor art.2 si 6 din lege precizat că transmis notificarea pentru imobilul din S, str. -. - nr. 1, cunoscut sub denumirea " Praga", la Serviciul Român de Informații, care are acest imobil în administrare, acesta răspunzând cu adresa nr. 88283/2006 și solicitând actele ce i-au fost comunicate odată cu notificarea, precum și pe parcursul soluționării cauzei ce format obiectul dosarului nr. 1612/2005.

In dovedirea acțiunii reclamanta a depus acte și solicitat proba cu expertiza topometrica si construcții.

Serviciul Român de Informații formulat întâmpinare, prin care invocat excepția necompetentei teritoriale instanței, deoarece unitatea deținătoare imobilului " Praga" este Serviciul de Informații prin UM 0641 B, care are în administrare imobilul, precum și excepția prematurității introducerii acțiunii, deoarece pârâta fost investita cu soluționarea cererii de restituire de Primăria Or. la data de 19.01.2006, întreprinzând demersurile prealabile și necesare fundamentării deciziei în baza Legii nr. 10/2001 și solicitat prin adresa nr. 86480/14.02.2006 dovada de la Serviciul de Primăriei Oraș privind schimbarea denumirilor de străzi si numerelor poștale referitoare la imobil, adresă de la Ministerul Finanțelor Publice care să ateste că pentru imobil nu s-au plătit despăgubiri, planul de încadrare în zonă imobilului și acte de stare civila.

Pârâtul solicitat pe fondul cauzei, respingerea acțiunii deoarece reclamanta nu depus toate documentele din care sa reiasă identitatea între imobilul revendicat și cel deținut în administrare de către Serviciul Român de Informații, din foaia matricolă anexată dosarului reieșind că ar fi plătit impozit pe clădiri pentru imobilul din str. - în perioada 1942-1950, iar petenta anexat dosarului sentința civila nr. 308/1954 Tribunalului Popular al Raionului S, pronunțată în dosarul nr. 1213/1954 în care Secția Financiara chemat in judecata pârâtul în baza Decretului 111/1951.

Prin încheierea pronunțată la data de 4.12.2006, excepțiile invocate de pârât au fost respinse.

Prin sentința civilă nr. 1129 din 10 septembrie 2007, Tribunalul Prahovaa respins ca inadmisibilă acțiunea în revendicare promovată de reclamanta, reținând că aceasta, în calitate de succesoare fostului proprietar al imobilului situat in S,-, a solicitat obligarea Statului - prin,. Publice, Serviciului de Informații si Primăriei or. să-i lăse în deplină proprietate și posesie imobilul situat în S, str. -. - nr. 1, fundamentându-și acțiunea pe dispozițiile art.480 Cod civil, deși după cum rezulta din motivarea cererii, s- adresat prin notificare formulată prin executorul judecătoresc cu nr. 9370/2001 Primăriei or. S, notificare transmisă deținătoarei - P, care prin adresa nr. 88283/2006 solicitat actele doveditoare.

Mai reține tribunalul că acțiunea în revendicare înregistrată la data de 3.10.2006, ulterior apariției Legii nr. 10/2001, este inadmisibilă întrucât actul normativ precizat suprimă acțiunea dreptului comun în cazul ineficacității actelor de preluare la care se referă cum se solicită se constata în speță și fără diminua accesul la justiție, perfecționează sistemul reparator, prin normele de procedura specială, subordonându-le controlului judecătoresc.

Totodată, reține tribunalul, reclamanta care a recurs și la procedura Legii nr. 10/2001, dar care nu a fost finalizată, după propriile susțineri din cererea introductiva, nu poate beneficia de procedura opționala prevăzuta de art.51 din Legea nr. 10/2001, deoarece textul vizează numai acțiunile de drept comun înregistrate la instanță anterior intrării în vigoare a legii nu și pe cele înregistrate ulterior, așa cum se prezintă situația în speță.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta, susținând că este nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:

Consideră apelanta că instanța de fond nu pus în discuția părților excepția de inadmisibilitate a cererii de revendicare imobiliară în această cauză, iar din petitul acțiunii și din actele depuse în cauză rezultă ca fiind temei de drept Legea 10/2001.

Susține apelanta că în speța de față greșit s-a interpretat că este o acțiune în revendicare întemeiată pe dispozițiile dreptului comun, când de fapt în discuție se pune problema restituirii unui imobil luat fără titlu pentru care s-a formulat notificare, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile Legii 10/2001, având deschisă calea acțiunii în justiție.

Se arată în continuare că din actele dosarului, rezultă faptul că notificarea a fost formulată potrivit art.21 din Legea 10/2001 și depusă la intimata Primăria Orașului S, fiind reținută aici până în ianuarie 2006, când a fost transmisă intimatei, dar fără ca petenta să primească răspuns în urma notificării pe care depus-

Apelanta precizează că greșit instanța de fond a considerat că acțiunea este inadmisibilă pe motiv că reclamanta nu ar fi finalizat procedura prealabilă.

Se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre soluționare pe fond la Tribunalul Prahova.

Examinând sentința, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale ce au incidență în soluționarea cauzei, curtea constată că apelul este fondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:

Prin cererea formulată și intitulată "cerere de revendicare imobiliară" în contradictoriu cu Statul Român, Serviciul Român de Informații și Primăria Oraș S, reclamanta a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în S, str. -. - nr. 1 jud.

Se constată că atât motivarea acțiunii, cât și temeiul de drept au la bază Legea 10/2001 cu modificările ulterioare.

Mai mult decât atât, reclamanta îndeplinit și procedura administrativă prealabilă instituită de Legea 10/2001, procedură necesară pentru ca ulterior partea nemulțumită să poată formula acțiune în justiție.

Chiar dacă invocând temeiurile de drept ce stau la baza cererii sale, reclamanta a invocat alături de Legea 10/2001, Constituția României și art. 480 și urm. Cod civil, instanța putea și trebuia să califice acțiunea formulată.

și practica juridică au statuat că în cazul acțiunii în care temeiul de drept a fost greșit indicat, dacă cererea de chemare în judecată este suficient motivată în fapt, îngăduie instanței o calificare corectă și legală. Urmând principiul contradictorialității, instanța de fond avea obligația să pună în discuția părților temeiurile de fapt și de drept ale cererii și să facă o calificare juridică exactă.

În cauza de față, având în vedere elementele cererii formulate respectiv motivarea acțiunii și temeiul de drept invocat, se constată că este o acțiune formulată în temeiul Legii 10/2001, care are îndeplinită și procedura administrativă prevăzută de această lege, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, soluționând cauza pe excepția inadmisibilității, considerând-o în mod greșit ca fiind acțiune în revendicare.

Așa cum am arătat mai sus, prima instanță avea obligația să pună în discuția părților temeiurile de fapt și de drept ale cererii și să facă o calificare juridică corectă.

Având în vedere considerentele ce preced, curtea constată că apelul este fondat și în temeiul art. 297 (1) Cod pr.civilă urmează să-l admită, să desființeze sentința și să trimită cauza spre soluționare Tribunalului Prahova.

Pentru aceste motive

În numele legii

Decide:

Admite apelul formulat de reclamanta, cu domiciliul ales la Cabinet Av., cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței civile nr.1129 din 10 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, cu sediul în B- sector 5, Serviciul Român de Informații, cu sediul în B-, sector 1 și Primăria Orașului S, cu sediul în-, jud. P și în consecință:

Desființează sentința sus-menționată și trimite cauza spre soluționare Tribunalului Prahova.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 6 februarie 2008.

Președinte, Judecător,

Grefier,

Red. CE

Tehnored.NM

7ex.

19.02.2008

f- Tribunalul Prahova

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Președinte:Adriana Maria Radu
Judecători:Adriana Maria Radu, Elena Costea

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 38/2008. Curtea de Apel Ploiesti