Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 381/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.381/2008-
Ședința publică din 11 martie 2008
PREȘEDINTE: Bocșe Elena judecător
- - - judecător
R - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil declarat de reclamanții și ambii din O,-, jud. B, în contradictoriu cu intimații intervenienți și ambii din O,-,.11-12, Cod poștal -, jud. B și cu intimatul pârât din O,-,.11-12, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 882/A din 30 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în doar nr-, prin care a fot schimbată în parte sentința civilă nr.7093 din 14.12.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, în dosar nr. 12907/2002, având ca obiect revendicare imobiliară.
Se constată că, dezbaterea cauzei a avut loc la data de 19 februarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru data de 26 februarie 2008, apoi pentru data de 04 martie 2008, apoi pentru 11 martie 2008, când:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului de față, constată următoarele:
rin sentința civilă nr. 7093/14.12.2004 a Judecătoriei Oradea, pronunțată în dosar nr.12907/2002, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților - invocată de intervenienții și.
A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții și împotriva pârâtului, fiind obligat pârâtul să lase reclamanților în deplină proprietate și posesie spațiul în suprafață de 9,81 mp. având destinația de boxă, situat la subsolul imobilului din O,-.
A fost respins ca lipsit de obiect capătul de cerere privind evacuarea pârâtului din același imobil.
A fost respinsă cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și.
A fost obligat pârâtul să plătească în favoarea reclamanților 951.000 lei, cheltuieli de judecată parțiale.
A fost respinsă ca nefondată cererea intervenienților privind obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea hotărârii, instanța a arătat că în anul 2001 reclamanții au cumpărat de la numiții și o boxă în suprafață de 74 mp. situată în O,-, înscrisă în CF. 9000/1/24 și 9000/2/24.
Deși în cuprinsul actului autentic s-a prezentat că boxa este aferentă. 24 - proprietatea vânzătorilor, în realitate, între cele două imobile nu există decât o aparentă legătură.
Din cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare prin care numiții au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului 24 - în anul 1974, rezultă că s-a cumpărat un apartament de 54 mp. și o pivniță.
În anul 1974, numiții, cumpără tot de la. o boxă în suprafață de 74 mp.
În anul 2001 - pentru această suprafață se deschide o coală individuală. Ea este identificată ca având o suprafață utilă de 65,85 mp și o boxă propriu-zisă cu suprafața utilă de 8,08 mp.
În anul 1996 intervenienții și cumpără de la Statul Român apartamentele 11 și 12 - reunite într-un singur apartament, având nr. 12, dobândind în proprietate un spațiu de locuit cu suprafață utilă de 102,45 mp. și două boxe cu o suprafață utilă de 9,63, respectiv 9,23 mp.
Din raportul de expertiză rezultă că boxa în litigiu - având o suprafață de 9,81 mp. a fost trecută în ambele contracte de vânzare-cumpărare atât ale intervenienților cât și ale reclamanților. Cu alte cuvinte, pentru aceeași boxă există două titluri - doar fiindcă reclamanții s-au intabulat primii se va da de către instanță, preferință titlului acestora în detrimentul titlului de proprietate al intervenienților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel apelanții, și, solicitând modificarea ei, în sensul admiterii lipsei calității procesuale active a apelantului pârât și a calității procesuale active ale intimaților reclamanți și, admiterea cererii de intervenție în interes propriu formulată de apelanții intervenienți și, respingerea acțiunii principale și a cererii privind obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului au arătat că din analiza actelor de la dosar rezultă cu certitudine că spațiul în litigiu, boxă, în suprafață de 9,81 mp. reprezintă proprietatea intervenienților și, drept dobândit prin cumpărarea și intabularea de către aceștia în CF. 72607
În atare situație reclamanții nu își justifică interesul în promovarea acțiunii, impunându-se admiterea excepției lipsei calității procesuale active a acestora și a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, deoarece acesta nu are calitatea de proprietar al imobilului în litigiu.
Din probele de la dosar rezultă că boxa în litigiu se află sub. 11, intervenienții folosind-o pentru a-și instala centrala termică ce deservește apartamentul acestora, fiind înscrisă în CF 72607, top. 9066/2 - respectiv cel în care este intabulat dreptul de proprietate al reclamanților.
în litigiu, nu a fost niciodată în posesia reclamanților, reclamanții fiind de rea credință, dorind să folosească un bun care nu le aparține.
Ca dovadă că sunt de rea credință, inițial au indicat ca fiind revendicată boxa de 74 mp. care în realitate se află în stăpânirea lor încă de la cumpărare, abia pe parcursul derulării procesului precizându-și acțiunea, în sensul că solicită boxa în suprafață de 9,81 mp.
Prin decizia civilă nr.882/A din 30 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, a fost admis ca fondat apelul civil introdus de apelanții, ambii cu domiciliul ales în O,-,. 12, jud. B, cod poștal - și, domiciliat în O,-,. 12, jud. B, cod poștal - în contradictoriu cu intimații și, ambii domiciliați în O,-, jud. B, împotriva sentinței civile nr. 7093 din 14.12.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care schimbat-o în parte, în sensul că, a respins respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții și împotriva pârâtului. A fost admisă cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienții și, cu obligarea intimaților să plătească apelanților 1.000 RON, cheltuieli de judecată. Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 48/10.01.2001 - reclamanții au cumpărat de la numiții și, o boxă situată la subsolul blocului de locuit din O,-, aferentă. 24, cu o suprafață de 74 mp, împreună cu terenul aferent în suprafață de 20 mp. înscris în CF.62453 O, top. 9000/1/24 și 9000/2/24, iar în anul 2001 acesta și-a înscris dreptul de proprietate în CF. 77752
În CF. 72607 O, intervenienții și apar ca fiind intabulați, în anul 1997 - pe apartamentul 12, în compunerea căruia intră o boxă la subsol.
Intervenienții au dobândit dreptul de proprietate asupra. 11 și 12 - reunite într-un singur apartament având nr. 12, conform releveului ce a stat la baza încheierii contractului de vânzare-cumpărare, încheiat cu. în temeiul Legii 112/1995.
Din probele administrate în cauză s-a reținut că, în ceea ce privește boxa în litigiu, având o suprafață de 9,81 mp. în anul 1989 - intervenientul a depus o cerere la RAGCL. Secția Fond Locativ - pentru atribuirea în favoarea sa a boxei - în vederea instalării unei centrale termice proprii, spațiul fiind situat dedesubtul apartamentului său.
Acest aspect este confirmat de adresa nr. 101/3002 16.02.2004 a Consiliului Local al Municipiului O - Administrația Imobiliar - din care rezultă că în 1989 i-a fost atribuită o boxă în suprafață de 9,63 mp; în fișa locativă a contractului său de închiriere figurând și o boxă în suprafață de 6,23 mp. și una de 9,63 mp. din declarația martorului, fost director la Spațiul Locativ al fostului IJGCL. din declarația martorului, care a declarat însă că intervenienții au folosit-o abuziv - declarația sa, cuprinzând această apreciere, dat fiind că avea un interes personal în a-i susține afirmațiile reclamantului, căruia, așa cum s-a arătat mai sus, i-a vândut apartamentul și o boxă și din cercetarea efectuată de instanță la fața locului.
Din expertiza tehnică efectuată în cauză, a rezultat că imobilul revendicat, boxa în litigiu, este în posesia pârâtului - având destinația de Centrală termică aferentă apartamentului 12 aparținând intervenienților.
în litigiu nu putea fi vândută de. numiților, iar aceștia nu le-o puteau la rândul lor vinde reclamanților, deoarece nu au avut niciodată repartiție pe ea, nu au încheiat contract de închiriere pentru aceasta, în mod inexplicabil pe schița întocmită de expert apărând înscrise pe nr. top. 9000/1 și 9000/2 boxa pe două CF-uri distincte 62454 - pe numele numiților și 72607 - pe numele familiei - știut fiind că un nr. top. nu poate figura în două cărți funciare diferite.
Din actele de la dosar (a se vedea fila 37 din dosarul de apel) rezultă că boxa în suprafață de 74 mp. a constituit o spălătorie-uscătorie, aflată în folosință comună a locatarilor, fiind inexplicabil cum a ajuns - din punct de vedere legal familia să-l dețină cu titlu de închiriere (fila 24 dosar).
Apelantul a arătat că el, în calitate de Președinte al Comitetului de Bloc din acel timp - a obținut repartizarea spațiului de 74 mp. ca uscătorie și spălătorie pentru locatari în baza unui memoriu semnat de locatari și aprobat de Primăria O și de la RAGCL. numai că, la încheierea contractului a numit ca reprezentant pe - în mod cu totul întâmplător.
Contractul și preluarea spațiului fără nici o anexă, se poate observa și din conținutul contractului care este întocmit de intervenient, fiind semnat de acesta.
Numita - a intrat în mod abuziv în folosința acestui spațiu, ajungând să-l cumpere după care, l-a vândut reclamanților - deși, la acea dată el nu putea fi vândut conform Legii 61/1991.
, se poate constata că boxa în litigiu, în suprafață de 9,81 mp a fost repartizată intervenienților, care în baza repartiției au încheiat contract de închiriere - apoi au cumpărat-o și s-au intabulat în CF. fiind în afara oricăror îndoieli că au folosit-o în mod continuu, până în prezent ea nefiind niciodată în posesia reclamanților.
Ceea ce au cumpărat aceștia este o boxă de 74 mp. - legalitatea dobândirii nefăcând decât tangențial obiectul acestui dosar, însă este de arătat că aceasta a fost solicitată inițial prin acțiune și chiar și legalitatea dobândirii ei este discutabilă, în orice caz boxa în litigiu nu le aparține, nu este aferentă spațiului cumpărat de ei și n-au fost niciodată în folosința ei.
Dat fiind eroarea produsă cu intabularea, s-a apreciat că reclamanții au calitate procesuală activă, deoarece pe fondul cauzei s-a ajuns la concluzia că nu sunt titularii dreptului dedus judecății, că pârâtul are și el calitate procesuală pasivă, fiind beneficiarul unei promisiuni de vânzare-cumpărare înscrisă în cartea funciară sub C 1 asupra imobilului în litigiu, excepții reținute corect de prima instanță.
Față de prevederile art. 296 cod procedură civilă s-a admis apelul formulat de apelanții, și și pe cale de consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanți și s-a admis cererea de intervenție accesorie, intitulată greșit în interes propriu, formulată de intervenienții și, intervenienții nesolicitând a se recunoaște prin dispozitiv un drept în persoana lor, ci doar respingerea acțiunii.
În baza art. 274 cod procedură civilă, au fost obligați intimații să plătească apelanților 1.000 RON cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat, cheltuielile cu transportul din SUA. - neputând a fi dovedite ca fiind strict legate de proces, iar cele cu transportul martorilor nedovedite.
Împotriva acestei decizii, în termen și legal timbrat au declarat recurs reclamanții și, solicitând modificarea în tot a acesteia, în sensul respingerii apelului și păstrarea în tot a sentinței civile nr.7093/14 decembrie 2007 Judecătoriei Oradea, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a învederat că decizia atacată este nelegală și netemeinică, deoarece din înscrisurile existente la dosar rezultă că, în anul 1994, numiții au cumpărat o boxă de 74. iar conform releveului care a stat la baza întocmirii acestui contract, această boxă se compune dintr-un spațiu în suprafață utilă de 65,86. și dintr-o boxă, boxa din litigiu.
De asemenea s-a mai arătat că, dreptul de proprietate pentru cele două spații a fost înscris în CF. nr.62454 O, iar în anul 2001, spațiul cu destinație de boxă a trecut într-o altă coală funciară.
Recurenții au mai relevat că, pentru boxa din litigiu există două titluri, unul al lor iar celălalt al intimaților, însă, pentru instanța de apel nu prezintă relevanță înscrisurile existente la dosar, și nici declarațiile martorilor audiați în fața instanței de fond, trecând și peste expertiza efectuată în cauză.
S-a mai susținut că instanța de apel a făcut o interpretare eronată atât a dispozițiilor legale în materie cât și a probelor, întrucât obiectul cererii viza o acțiune în revendicare, iar textul art. 480 cod civil le conferă posibilitatea ca și titulari ai unui drept, să beneficieze de toate atributele conferite de acel drept, iar pe de altă parte, în mod greșit a fost calificată cererea de intervenție în interes propriu în intervenție accesorie.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
Prin notele de ședință depuse la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului civil de față, cu cheltuieli de judecată.
Verificând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prev. de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de Apel Oradeaa reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 25 septembrie 2002, reclamanții au solicitat a se dispune obligarea pârâtului să le predea boxa în suprafață de 74. înscrisă în CF. nr.62454 O, precizată ulterior (fila 98 fond) la suprafața de 8,08. pentru ca în ședința publică din 26 noiembrie 2004, reclamanții să facă o nouă precizare, arătând că solicită predarea boxei în suprafață de 9,81.
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.48/10 ianuarie 2001, de către BNP. a, recurentul, a cumpărat de la numiții și, boxa situată la subsolul blocului de locuit din O,-. (aferent apartamentului nr.24) cu o suprafață de 74,oo, împreună cu terenul aferent în suprafață de 20 mp. înscris în CF. individual nr.62454 O, cu nr.top.9000/1/24 și 9000/2/24.
Ulterior, prin încheierea nr. 446/2001, recurentul și-a înscris dreptul de proprietate în CF. nr.77752 O cu nr. top. 9000/1 și 9000/2, asupra boxei din blocul de locuințe, cu suprafața de 74.
Asupra imobilului înscris în CF. nr.72607 O, cu nr.top. 91/2/b, 9000/2, 92/1, 9000/1 și 9006/2/XII, este înscris dreptul de proprietate al intimaților intervenienți și, cu titlu de cumpărare, în baza încheierii nr-, care în natură reprezintă apartamentul nr.12, compus din 3 camere, bucătărie, baie, WC, antreu și boxă la subsol, cu o suprafață utilă de 102,45.
În aceeași coală funciară a fost notată și promisiunea de vânzare - cumpărare în favoarea pârâtului - intimat, prin încheierea nr.11832/1999.
Intimații și locuiesc în imobilul din litigiu din anul 1974, în baza contractului de închiriere nr.5500/11 martie 1974 (fila 109- fond), din fișa suprafeței locative reieșind că locuința închiriată era compusă din 2 camere, baie, oficiu și boxă.
Din adresa nr.101.3002/16.02.2004, emisă de Consiliul Local al municipiului O, (fila 143 - fond) reiese că, potrivit contractului de închiriere nr.31882/26 decembrie 1977, în fișa locativă a intimatului, figurează boxa cu o suprafață de 8,00. boxa cu o suprafață de 7,oo, iar ca urmare a reînnoirii contractului de închiriere, conform Legii 17/1994, în fișa locativă a contractului de închiriere, înregistrat sub nr.-/20 septembrie 1996, figurează boxa cu o suprafață de 9,63. și o boxă cu o suprafață de 6,23.
Din raportul de expertiză, efectuat de inginer expert, rezultă că imobilul revendicat de către reclamanți, ar fi în posesia intimatului, având destinația actuală de centrală termică, aferentă apartamentului nr.12 - proprietatea intervenienților - intimați.
Raportul de expertiză întocmit în cauză, conține însă o serie de confuzii, astfel inițial, expertul face referire la o boxă cu o suprafață utilă de 8,08. aflată la data măsurătorilor în posesia pârâtului, iar în completarea de expertiză arată că boxa are o suprafață de 9,81. aspecte în funcție de care și reclamanții își precizează acțiunea, ceea ce denotă că nu cunoșteau exact suprafața revendicată, deși în contractul de vânzare cumpărare cu soții s-a menționat că vânzătorii sunt în posesia faptică a imobilelor vândute, iar cumpărătorii de la aceeași dată intră în folosința lor faptică.
Apoi, tot în completarea de expertiză se arată că reclamantul a realizat modificări constructive la apartamentul nr.24, deși acest apartament a fost înstrăinat familiei.
Potrivit contractului de vânzare cumpărare încheiat în anul 2001, ceea ce a cumpărat recurentul de la familia și, sunt imobilele cu nr.top. 9000/1/24 și 9000/2/24 din CF. individual nr.62454 O, respectiv boxa de la subsolul blocului.
De altfel, vânzătorii erau proprietarii imobilului înscris în coala funciară cu numărul arătat mai sus, nr.top.9000/1/24 și 9000/2/24, în natură reprezentând apartamentul nr.24, fila 35 fond, vândut familiei și boxa înstrăinată recurentului.
Or, în speță nu s-a făcut dovada că, intimații ar folosi imobilele cu numerele topografice arătate mai sus, situație în care, criticile formulate de către recurenți sunt apreciate ca fiind nefondate.
Din depoziția martorului, care locuiește în imobilul din litigiu (str. - nr.75) rezultă că boxa din litigiu a fost folosită tot timpul de familia, iar familia a avut o altă boxă în aceeași curte, doar pe latura opusă.
În acest sens este și depoziția martorului, care a deținut funcția de șef al spațiului locativ la fostul - O, care a relatat că, boxa din litigiu a fost repartizată în anul 1989 familiei intimaților în scopul de a-și face centrală termică, sub apartamentul propriu, sens în care s-a încheiat contract de închiriere.
În mod corect a înlăturat instanța de apel declarația martorului, dat fiind interesul personal ala acestuia în susținerea afirmațiilor reclamantului, în cauză nu s-a dovedit că intimații au intrat în mod abuziv în posesia spațiului din litigiu, ci, dimpotrivă, pe bază de repartiție, contract de închiriere și în final, contract de vânzare cumpărare, dreptul lor de proprietate fiind întabulat în coala de carte funciară.
Cât privește critica referitoare la calificarea dată de instanța de apel cererii de intervenție formulată de intimații și, aceasta este nefondată, față de dispozițiile art. 49 alineat (3) Cod procedură civilă, potrivit cărora intervenția este în interesul uneia dintre părți, atunci când sprijină numai apărarea acesteia. Or, în speță, intimații tocmai aceasta au solicitat, a fi respinsă acțiunea promovată împotriva pârâtului.
Pentru toate aceste considerente, apreciind că nu subzistă nici una din criticile formulate, Curtea de Apel Oradea în baza art. 312 alineat ( 1) Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul civil de față, fără cheltuieli de judecată, nefiind justificate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de reclamanții și ambii din O,-, jud. B, în contradictoriu cu intimații intervenienți și ambii din O,-,.11-12, Cod poștal -, jud. B și cu intimatul pârât din O,-,.11-12, Cod poștal -, jud. B, împotriva deciziei civile nr. 882/A din 30 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o menține în întregime.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - R - - -
Red.dec.- /10.04.2008
Jud.fond.
Jud.apel. -
Dact./10.04.2008
Ex.2
Președinte:Bocșe ElenaJudecători:Bocșe Elena, Pantea Viorel, Roman Florica
