Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 397/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 397.
Ședința publică de la 13.10.2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Antonela Cătălina Brătuianu
JUDECĂTOR 2: Melania Stanciu
JUDECĂTOR 3: Mihaela
GREFIER - -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă împotriva deciziei civile nr.1409 din 07.11.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a IV-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-pârâtă.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta-reclamantă prin avocat ce depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială nr.467 din 08.10.2009 precum și o procură specială autentificată prin încheierea de autentificare nr.584 din 11.08.2009 de Biroul Notarial "" și intimata-pârâtă prin avocat ce depune la dosarul cauzei împuternicirea avocațială nr. 4244.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Reprezentantul intimatei-pârâte depune la dosarul cauzei întâmpinare din care comunică un exemplar, astăzi în ședință publică și reprezentantului legal al recurentei-reclamante.
Reprezentantul recurentei-reclamante precizează că nu solicită un alt termen de judecată pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Curtea, acordă cuvântul părților prezente, cu privire la excepția nulității recursului invocată prin întâmpinare de intimata-pârâtă.
Reprezentantul intimatei-pârâte solicită admiterea excepției nulității recursului declarat de recurenta-reclamantă față de dispozițiile art. 306 pct. 1.pr.civ. având în vedere că deși recursul a fost declarat în termen respectiv 27.11.2008, motivele de recurs au fost depuse abia la data de 03.02.2009, deci cu depășirea celor 15 zile prevăzute de lege.
Reprezentantul recurentei-reclamante pune concluzii de respingere a excepției invocate de intimata-pârâtă întrucât decizia pronunțată de instanța de apel nu a fost comunicată la domiciliul indicat de aceasta,printr-o cerere depusă la instanța de apel, astfel încât s-a prezentat la arhivă și procedat la fotocopierea deciziei respective, dată de la care, în opinia sa, începe să curgă termenul de recurs.
Reprezentantul intimatei-pârâte învederează instanței că în opinia sa, dacă cererea de comunicare a deciziei instanței de apel s-a depus după data la care s-a pronunțat decizia în apel, apărătorul reclamantei nu avea mandat legal să formuleze o astfel de cerere caz în care, cererea ar fi trebuit să fie formulată de reclamantă, personal.
Curtea acordă cuvântul și pe fondul cererii de recurs.
Reprezentantul recurentei-reclamante solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea deciziei civile recurate în sensul completării ei cu toate susținerile părților și a îndreptării erorilor materiale menționate în cererea reclamantei, depunând la dosar și o notă privind calculul valorii obiectului litigiului la data de 01.11.2007, data introducerii acțiunii.
Reprezentantul intimatei-pârâte pune concluzii de respingere a recursului ca nefundat, menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică. În susținerea poziției sale, precizează că suma stabilită de expert pentru imobilul în litigiu, a fost corect stabilită în Ron și nu în Euro.
Curtea reține cauza pentru a decide asupra excepției nulității recursului precum și cu privire la fondul recursului.
CURTEA
Constată că, prin cererea înregistrată sub nr-, la Judecătoria sectorului 2 B, la data de 1.11.2007, reclamanta a chemat în judecată pe pârâta, solicitând instanței, ca prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul situat în B,str. -, nr. 58,.1,. 2, sector 2, dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. N 02561 din 30.01.1997 încheiat cu SC SA pe numele mamei sale, și HG a certificatului de moștenitor nr. 208/24.10.2002, locuință compusă din trei camere, bucătărie și balcon, în exclusivitate și, vestibul, culoar, boxă și WC în comun și cota indiviză de 11,48 % din părțile comune ale întregului imobil, precum și 30,19. teren situat sub construcție.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este unica moștenitoare, în calitate de fiică, a defunctului, iar imobilul situat în-- 58, sector 2 (fostă General ), compus din subsol, parter, trei nivele, mansardă, pod, două garaje, două curți și terenul aferent, a aparținut în proprietate bunicului său R, și a fost naționalizat prin decretul 92/1950) la poziția 3810.
Se mai susține că tatăl reclamantei a promovat acțiune în revendicare în anul 1990, că a depus cerere de retrocedare la Comisia de Aplicare a Legii 112/1995, care a rămas nesoluționată, iar imobilul a fost vândut foștilor chiriași.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 480-481 din Codul Civil. Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, deoarece a dobândit imobilul fiind de bună credință, în baza Legii 112/1995.
Prin cerere reconvențională, întemeiată pe disp. art. 119-120.pr. a solicitat să se constate dreptul de proprietate, ca urmare a valabilității contractului de vânzare-cumpărare dobândit în baza Legii 112/1995, reclamanta-pârâtă având dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.
Prin sentința civilă nr. 6250/26.06.2008, Judecătoria sectorului 2 Baa dmis acțiunea principală și a obligat pârâta-reclamantă să lase reclamantei-pârâte în deplină proprietate și posesie imobilul situat în B,- A,. 1,. 2, sector 2, compus din trei camere, bucătărie și balcon, în exclusivitate și, vestibul, culoar, boxă și, WC în comun și cota indiviză de 11,48 % din părțile comune ale întregului imobil, precum și 30,19. teren situat sub construcție; a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională și a dispus obligarea pârâtei-reclamante la plata cheltuielilor de judecată.
Împotriva sentinței civile sus menționate a formulat apel, în termen legal, pârâta-reclamantă, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, sub nr-, la data de 12.08.2008.
În dezvoltarea motivelor de apel, se susține că hotărârea atacată a fost pronunțată de către o instanță care nu avea competența materială, având în vedere valoarea de circulație a imobilului potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară efectuală la fondul cauzei de către expertul G, și anume suma de 505.650 ron la data evaluării (17.04.2008).
S-au mai invocat și excepția inadmisibilității față de disp. Legii 10/2001, ale Legii 213/1998 și ale deciziei - Secțiile Unite din data de 9.06.2008; excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, iar pe fond a solicitat admiterea cererii reconvenționale, deoarece a fost cumpărător de bună credință la data dobândirii bunului, în temeiul Legii 112/1995.
Prin decizia civilă nr. 1409 de la 7.11.2008 TRIBUNALUL BUCUREȘTI - SECTIA A IV-A CIVILĂ a admis apelul, a anulat sentința civilă apelată, a constatat competența în primă instanță a Tribunalului, a dispus înaintarea cauzei la Serviciul Registratură al instanței pentru a fi repartizată aleatoriu.
În motivarea deciziei s-a re ț inut că potrivit disp. art. 158.pr. rap. la art. 137.pr.c, Tribunalul s-a pronunțat cu prioritate asupra competenței soluționării cauzei, în primă instanță, constatând că, potrivit raportului de expertiză efectuat în fața instanței de fond, valoarea obiectului litigiului dedus judecății este de peste 500.000 ron, astfel că, potrivit art. 2 pct. 1 lit. b din Codul d e procedură civilă, competența soluționării cauzei în primă instanță revine Tribunalului București. Tribunalul s-a întemeiat pe dispozi țiile art. 297 pct. 2.proc.civ. celelalte motive de apel urmând să fie avute în vedere ca apărări de fond ale instanței care va judeca pricina.
Intimata reclamantă țu a formulat cerere de rectificare și completare a mențiunilor privind dezbaterea cauzei la 07.11.2008, făcute în cuprinsul practicalei deciziei civile nr.1409A din 07.11.2009, solicitând să se menționeze că eronat s-a consemnat că apelanta pârâtă arată că s-a declarat apel numai împotriva sentinței, nu și a încheierilor premergătoare, în realitate intimata reclamantă declarând acest fapt, iar apelanta pârâtă a arătat că apelul declarat împotriva unei hotărâri este declarat și împotriva încheierilor premergătoare. Se mai precizează că intimata reclamantă și nu apelanta pârâtă prin apărător a depus declarația de apel, arătând că dispoziția prin care apelul declarat împotriva unei hotărâri se socotea declarat și împotriva încheierilor premergătoare, a fost abrogată. S-a susținut eronat că Tribunalul a constatat că s-a făcut dovada necompetenței materiale a instanței, acest aspect echivalând cu o antepronunțare, ceea ce ar fi determinat o recuzare, în realitate, Tribunalul acordând cuvântul atât pe excepție, cât și pe fond. Se mai arată că s-au consemnat eronat susținerile părților.
Prin încheierea din 24.04.2009 Tribunalul București Secția a IV-a Civilă a respins cererea de îndreptare a erorilor materiale, în temeiul disp.art.281 Cod pr.civ. întrucât verificând caietul grefierului de ședință, Tribunalul a constatat că cele reținute sunt conforme cu practicaua deciziei sus-menționate.
Împotriva deciziei civile nr. 1409/07.11.2008 și a încheierii pronunțate la data de 24.04.2009 de Tribunalul București, Secția IV Civilă în dosar nr- a declarat recurs reclamanta.
În motivarea recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 1409/07.11.2008 s-a arătat că decizia este nelegală, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct.7 și 9 pr.civ. ea necuprinzînd motivele pe care se sprijină și fiind dată cu aplicarea greșită a legii.
Recurenta a arătat în continuare că Tribunalul Bucureștia soluționat apelul pârâtei-reclamante pronunțându-se "cu prioritate asupra competenței soluționării cauzei în primă instanță, constatând că, potrivit raportului de expertiză efectuat în fața instanței de fond, valoarea obiectului litigiului dedus judecății este de peste 500.000 ron, astfel că potrivit art. 2 pct. 1 lit. b cod proc.civ. competența soluționării cauzei în primă instanță revine Tribunalului Bucureșt i", simpla trimitere la concluzia raportului de expertiză fiind insuficientă ca motivare a soluției adoptate, câtă vreme în instanță s-au purtat discuții asupra acestei concluzii, intimata făcându-și apărări pe acest aspect esențial, apărări despre care instanța nu face nici o vorbire și deci nici nu motivează pentru ce le-ar fi înlăturat. Astfel, a arătat în concluziile puse în fața instanței la dezbaterea cauzei, că: expertiza efectuată în cauză, contestată de ei, a stabilit o valoare tehnică a imobilului (3 camere cu bucătărie in exclusivitate, WC, hol în comun, parte dintr-un apartament de 5 camere), iar pentru a stabili valoarea de circulație pe piața imobiliară a aplicat un coeficient mediu de cerere-ofertă (aferent unei valori medii indicate de expert la 1.745 euro/mp), ajungând la o valoare finală de 139.232 euro, echivalând cu 505.650 lei prin aplicarea cursului de schimb valutar din data de 17.04.2008, a arătat instanței că această valoare este mult exagerată, în cauză nefiind vorba de o unitate locativă de sine stătătoare, ci de o parte dintr-un apartament, fără toate dependințele necesare, în stare proastă de întreținere, pentru un spațiu din str. -, cu 3 camere, stare bună, notariatele având o valoare de tranzacționare de piață de 90.000 euro, așa cum rezultă din adresa depusă la dosar de chiar pârâta - reclamantă, a arătat instanței că valoarea stabilită de expertiză, de 139.232 euro, a fost echivalată în lei la un curs valutar de la o dată arbitrară - 17.04.2008, expertiza efectuându-se la 14.04.2008, iar sesizarea instanței fiind făcută la 01.11.2007, a arătat instanței că, legal, valoarea obiectului cererii de chemare în judecată este aceea din momentul sesizării instanței, ea "legând instanța" și determinând competența materială a acesteia, situație în care, chiar și valoarea de 139.232 euro stabilită în mod absolut subiectiv de expert (de notorietate fiind că valorile de circulație pe piața imobiliară și în tranzacțiile notariale sunt exprimate în euro), trebuie avută în vedere nu la cursul valutar din data de 17.04.2008 (?), cind 1 euro= 3,6317 lei, cum a făcut expertul, ci la momentul sesizării instanței, 01.11.2007, când 1euro=3.360 lei (așa cum rezultă din adresa BNR nr. 3676/07.05.2008 ce am depus la dosarul instanței de fond), ceea ce a condus la o valoare echivalentă de 464.477,90 ron. Față de această situație, prezentul litigiu s-a încadrat în limitele de competență ale judecătoriei, ca instanță de fond, motiv pentru care a solicitat respingerea apelului sub acest aspect,cu cheltuieli de judecată.
Recurenta a mai arătat că, de și a făcut aceste susțineri în fața Tribunalului București, instanța nu face nici o vorbire despre aceste apărări esențiale ale intimatei, nu se pronunță asupra lor arătând motivele pentru care le-a înlăturat. Ca atare, consideră că hotărârea recurată este nemotivată, fiind dată cu încălcarea prevederilor art. 261 pct.5 cod proc.civ. instanța având obligația ca în hotărârea judecătorească să cuprindă "motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților".
Recurenta a men ționat în continuare că decizia recurată este nelegală și pentru că instanța, admițând apelul, a aplicat în mod greșit legea întrucât nu a avut în vedere, la stabilirea competenței materiale a instanței, valoarea obiectului pricinii de la momentul sesizării instanței, hotărârea fiind dată cu încălcarea prevederilor art. 112 al. 1 pct. 3 cod proc.civ. coroborat cu art. 18 ind. 1 cod proc.civ. care indică valoarea interesului alegat ca fiind cel din momentul cererii introductive de instanță.
În drept au fost invocate dispozi țiile art. 304 pct. 7, 9.proc.civ. art. 312 al. 5.proc.civ.
În motivarea recursului declarat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorilor materiale și completare men țiunilor cuprinse în practicaua deciziei civile nr. 1409/1.11.2008 s-a arătat că se depune alăturat xerocopia mențiunilor din caietul grefierului de ședință de la acea dată, din care se constată că scrisul este neinteligibil și că mențiunile ce pot fi cât de cât descifrate, privesc afirmații făcute de una dintre părți, dar trecute în sarcina celeilalte părți, afirmații ce rezultă din chiar cuprinsul dosarului de fond (acțiune, întâmpinare, obiecțiuni expertiză, note scrise), că în atare situație, când mențiunile grefierului de ședință sunt în mare parte neinteligibile, nereale, ilogice, solicită să se ceară instanței de apel să înainteze transcrierea consemnărilor făcute de grefier în caietul de ședință la 7.11.2008, pentru a putea constata cu propriile simțuri și a aprecia calitatea și logica lor,
În drept au fost invocate dispozi țiile art.281 și urm. proc.civ.
Intimata pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excep ț ia nulită ț ii recursului declarat împotriva deciziei, raportat la prevederile art.306 alin.1 proc.civ. întrucât motivele de recurs au fost depuse cu dep șirea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Recurenta s-a apărat în sensul că decizia nu i-a fost comunicată la domiciliul indicat, astfel că termenul curge de la data la care a fotocopiat hotărârea din dosarul aflat în arhiva instan ței.
Analizând actele și lucrările dosarului prin raportare la motivele recursurilor ș i excep ț ia nulită ț ii, Curtea a constatat nefondate atât excep ția cît și recursurile pentru considerentele expuse mai jos.
În ceea ce prive ș te excep ț ia nulită ț ii recursului declarat împotriva deciziei, Curtea a constatat că de ș i intimata reclamantă depusese la data de 27.11.2008 o cerere de comunicare a deciziei motivate la sediul cabinetului avocatului său, a cărui împuternicire se află la fila 8 dosarului de apel, aceasta a fost comunicată, la 8.01.2009 la domiciliul indicat ini ț ial (unde, conform declara ț iilor avocatului său, aceasta nu mai locuia, temporar, având re ș edin ța la Geneva), ș i în plus pe un nume gre șit, ți, în loc de ț
În aceste condi ț ii, nu se poate considera că reclamanta a luat cuno ș tin ț ă de con ț inutul hotărârii atacate decât cel mai devreme la 21.01 2009, când a fost depusă de către avocatul său o cerere de fotocopiere a deciziei, motivarea acestuia la 3.02.2009, fiind formulată astfel în termenul prevăzut de art.303 coroborat cu art.301 proc.civ. În concluzie, nu sunt îndeplinite condi țiile art.306 alin.1 proc.civ. pentru a se constata nulitatea recursului.
Referitor la recursul declarat împotriva deciziei, Curtea a constatat nefondat primul motiv, întemeiat pe dispozi ț iile art. 304 pct.7 proc.civ. având în vedere că reclamanta recurentă nu a formulat întâmpinare fa ț ă de apelul declarat de partea adversă în care să sus ț ină criticile raportate la modul de stabilire a valorii de circula ț ie a imobilului în cauză prin raportul de expertiză, iar în cadrul concluziilor verbale a sus ț inut doar respingerea excep ț iei necompeten ț ei materiale ca urmare a observării calculului valorii de circula ț ie. Or, motivându- ș i decizia tribunalul a re ținut că "potrivit raportului de expertiză efectuat în fața instanței de fond, valoarea obiectului litigiului dedus judecății este de peste 500.000 ron, astfel că, potrivit art. 2 pct. 1 lit. b din Codul d e procedură civilă, competența soluționării cauzei în primă instanță revine Tribunalului București ".
De altfel, pct.7 al art.304 proc.civ. în cazul în care s-ar găsi întemeiate motivele de recurs, poate duce potrivit art.312 alin.(3) doar la modificarea hotărârii atacate, iar nu l-a casarea ei, astfel că interpretarea acestor dispozi ț ii legale nu poate fi decât în sensul că instan ț a de recurs poate suplini motivarea instan ț ei ierarhic inferioare, iar doar dacă solu ț ia la care a ajuns instan ț a de apel ar fi gre ș ită se poate ajunge la modificarea deciziei. Simpla nemotivare sau motivare inexactă, neclară, nu poate duce la modificarea deciziei, atât timp cât prin efectuarea unei motivări conform cerin ț elor legale se ajunge la aceea ș i solu ție ca ș i cea a instan ței de apel.
În privin ț a motivelor de recurs întemeiate pe dispozi ț iile art.304 pct.9 proc.civ. Curtea le-a constatat nefondate, având în vedere că ac ț iunea în spe ță a fost formulată la data de 1.11.2007, reclamanta neevaluând obiectul litigiului la acea data, conform art.112 alin.1 pct.3 proc.civ. ci abia la 13.03.2008, când a precizat că valoarea acestuia este de 100.000 euro.
Întrucât această valoare a fost contestată de către pârât s-a dispus efectuarea unei expertize de evaluare pentru determinarea valorii de circula ț ie a imobilului, în vederea determinării competen ț ei materiale a instan ței.
Obiec țiunile formulate de către reclamantă au fost respinse de către judecătorie prin încheierea de la 8.05.2008, iar reclamanta nu a mai criticat acest raport de expertiză în apel, neformulând întâmpinare, ș i nici nu a cerut efectuarea unui alt raport de expertiză, ca atare, modul cum a ajuns expertul la stabilirea valorii apartamentului în cadrul expertizei efectuată în fa ț a primei instan țe nu mai poate fi criticat direct în recurs.
Referitor la stabilirea valorii de circula ț ie a imobilului în vederea determinării competen ț ei materiale a judecării cauzei, în mod cert aceasta ar trebui să se raporteze la momentul sesizării instan ței, și anume 1.11.2007.
Din concluziile raportului de expertiză întocmit de expertul G rezultă că valoarea de circula ț ie a imobilului în cauză este de 505 650 lei la data evaluării 17.04.2008, deci la circa 5 luni de la data formulării ac țiunii. Expertul a calculat ș i valoarea în euro a imobilului prin raportarea valorii stabilite în lei la cursul euro de la data evaluării, iar prima instan ț ă pentru a- ș i determina competen ț a a raportat la rândul său această valoare în euro la cursul euro de la data formulării ac ț iunii. Considerăm că această opera ț iune nu este corectă, având în vedere că cre șterea sau scăderea valorii unui imobil nu se află în directă legătură cu cursul leu-euro, ci cu alte criterii mult mai complexe, care nu ț in de specialitatea instan ței de judecată, altfel nu ar mai fi fost necesară efectuarea expertizei.
Ca atare, trebuie pornit de la valoarea stabilită de expert la o dată relativ apropiată formulării ac ț iunii, agreată de păr ț i, atât timp cât nu i s-a cerut expertului să stabilească această valoare raportat chiar la data formulării ac țiunii, ș i cât în acea perioadă pre țurile imobilelor înregistrau o relativă stabilitate.
Nu trebuie ignorat nici faptul că expertul a redus valoarea imobilului cu 10% pentru că imobilul s-ar afla în litigiu, fapt care nu era valabil înainte de formularea ac țiunii și când reclamanta trebuia să îi determine valoarea.
Astfel, recurenta nu a adus argumente certe în sprijinul sus ț inerilor sale, care să contrazică situa ția de fapt ce reiese din probele administrate.
În ceea ce prive ș te recursul declarat împotriva încheierii din 24.04.2009 prin care s-a respins cererea de îndreptare a erorilor materiale și completare a men ț iunilor cuprinse în practicaua deciziei civile nr. 1409/1.11.2008, Curtea a constatat că recurenta nu a făcut dovada sus ț inerilor sale, adică a faptului că au fost atribuite unei păr ț i sus ț inerile celeilalte. De altfel, atât timp cât acele sus ț ineri nu au implicat o recunoa ș tere care să aibă efecte negative, în sensul pierderii drepturilor păr ț ii, nu s-a dovedit nici existen ța vreunei vătămări, în sensul art.105 alin.2 proc.civ.
În consecin ță, în temeiul art.306 alin.1 raportat la art.303 coroborat cu art.301 proc.civ. Curtea va respinge excepția nulității recursului.
În temeiul art.312 alin.1 raportat la art.304 alin.1 pct. 7, 9.proc.civ. va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepția nulității recursului.
Respinge recursurile formulate de recurenta reclamantă împotriva deciziei civile nr. 1409/07.11.2007 pronunțată de Tribunalul București Secția a IV-a Civilă, în dosarul nr- și împotriva încheierii pronunțate în aceeași cauză la data de 24.04.2009, în contradictoriu cu intimata pârâtă, ca nefondate.
Irevocabilă
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
-
Red.MP
.red./MP
2 ex./13.11.2009
Jud Apel Secția a IV-a Civilă
,
Președinte:Antonela Cătălina BrătuianuJudecători:Antonela Cătălina Brătuianu, Melania Stanciu, Mihaela
