Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 43/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr. 43
Ședința publică din 05 martie 2009
PREȘEDINTE: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Oberșterescu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.949 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați POLIȚIA A, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA INEU și GARDA FINANCIARĂ A, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă personal reclamantul apelant, în stare de arest, lipsă fiind pârâții intimați.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Apelul a fost declarat în termen și este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depusă la dosar prin registratura instanței, la data de 05.03.2009, comunicată prin fax, întâmpinarea formulată de pârâta intimată Garda Financiară A, din care un exemplar se comunică reclamantului apelant.
Reclamantul apelant, în probațiune solicită emiterea unei adrese către Administrația Finanțelor Publice A în vederea verificării punerii în aplicare a amenzii penale ce i-a fost aplicată și invocă dispozițiile art.425 pr.pen.
Curtea, în deliberare constată că proba solicitată de apelant nu este concludentă, pertinentă și utilă soluționării cauzei, motiv pentru care o respinge.
Nemaifiind alte cereri formulate și probe solicitate, instanța constată încheiate dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul apelant, prezent în stare de arest, solicită admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Arad.
CURTEA
În deliberare constată că, prin acțiunea înregistrată la tribunalul Arad la 23.08.2008, cu precizările ulterioare, reclamantul a chemat în judecată pârâții Poliția A, Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu și Garda Financiară A, solicitând să fie obligați în solidar la plata despăgubirilor civile în cuantum de 5 miliarde lei pentru prejudiciul material creat ca urmare a celor 10 luni de pușcărie efectuate, conform dosarului 872/1996 al Judecătoriei Ineu, la plata sumei de 1 miliard lei vechi pentru daunele morale cauzate, precum și la plata sumei de 50 miliarde lei vechi pentru distrugerea societății și la plata salariului minim pe economie pentru soția, care era angajata societății.
În motivare, reclamantul a arătat că Poliția Economică este vinovată pentru modul cum angajații acesteia au lucrat dosarul nr.872/1996 al Judecătoriei Ineu, în sensul că au ridicat ilegal actele societății, au delapidat factura societății și au comis complicitate la infracțiunea de fals sub semnătură privată în același dosar pentru care a făcut 10 ani pușcărie.
Reclamantul a mai învederat că Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu este vinovat pentru că procurorii au trimis dosarul în instanță, cu acte false, iar Garda Financiară A este vinovată pentru faptele comisarului gărzii, care a falsificat actele și le-a transmis în instanță, după cum rezultă din dosarul nr.85/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad și dosarul nr.10614/2004 al Judecătoriei Arad.
Prin sentința civilă nr.949 din 10 decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Arada respins acțiunea formulată de reclamant.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că, potrivit art.89 al.3 teza a II-a din Legea nr.304/2004, parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică, astfel că acțiunea reclamantului față de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu trebuie respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive a acestui pârât.
În ceea ce privește acțiunea reclamantului împotriva pârâților Poliția Județului A și Garda Financiară A, pentru obligarea acestora la plata despăgubirilor civile pentru daunele materiale și daunele morale cauzate, în temeiul art.998 și 999 din Codul civil, tribunalul a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile esențiale ale elementele constitutive ale răspunderii civile delictuale pentru a antrena răspunderea civilă a persoanelor juridice pârâte pentru faptele comise de angajații acestora.
Astfel, prima instanță a reținut că prin rezoluția din 16.04.2003, dată în dosarul nr.85/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul, împotriva căruia reclamantul a formulat plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură penală, prevăzută de art.290 Cod penal, contând în aceea că a falsificat declarația olografă a numitului din 01.02.1996, pentru că a intervenit prescripția, iar prin Sentința penală nr.2463/07.12.2004, pronunțată în dosarul nr.10614/2004 al Judecătoriei Arad, s-a respins plângerea formulată de reclamantul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, dată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad în dosarele nr.85 și 1935/2005, nefiind reținută vinovăția angajatului Gărzii Financiare A sau a vreunui angajat al Poliției A, care au instrumentat dosarele penale 872/1996 și 2005/1997 ale Judecătoriei Ineu.
Așa fiind, tribunalul a stabilit că, în lipsa existenței în cadrul raportului juridic al răspunderii civile delictuale a faptei ilicite și a prejudiciului cert creat, nu se poate vorbi de raport de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită ori de existența vinovăției sau culpei autorului faptei ilicite, motiv pentru care a considerat că se impune respingerea acțiunii ca nedovedite.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, pe care nu l-a motivat, solicitând a se dispune casarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecarea fondului la prima instanță.
Prin întâmpinare (fila 10) pârâta intimată Garda Financiară Aas olicitat respingerea apelului reclamantului, cu motivarea că sentința atacată este legală și temeinică, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru a antrena răspunderea civilă a Gărzii Financiare A, pentru pretinsele fapte comise de angajatul său, fiind dispusă neînceperea urmăririi penale, în dosarul nr.85/P/2003, iar apoi fiind respinsă plângerea reclamantului împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale.
În urma examinării motivelor, mijloacelor de apărare și dovezilor invocate la prima instanță, conform art.292 al.2 pr.civ. Curtea apreciază că este neîntemeiat apelul reclamantului.
Astfel, Curtea reține că potrivit art.1169 civ. sarcina probei revine reclamantului iar în speța de față, așa cum corect a reținut și prima instanță, acesta nu a produs probe din care să rezulte că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, care să antreneze răspunderea persoanelor juridice pârâte Poliția A și Garda Financiară A, pentru pretinse fapte ilicite comise de angajații lor, conform dispozițiilor art.998, 999 din Codul civil și art.96 din Legea nr.303/2004, respectiv cerințele referitoare la existența faptei ilicite, a prejudiciului, precum și a raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu.
În consecință, reținând că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică și că nu există motive pentru schimbarea acesteia, în baza art.296 pr.civ. Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de reclamant în prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.949 din 10 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 05 martie 2009.
Președinte, Judecător, - - G -
Grefier,
- -
Red.GO/11.03.2009
Tehnored.MM/6 ex/23.03.2009
Instanță fond: Tribunalul Arad - jud.
Se comunică:
Reclamant apelant - - Penitenciarul Arad, jud.
Pârâți intimați - Poliția A - A, str.- nr.17-19, jud.
- Parchetul de pe lângă Judecătoria Ineu - I, jud.
- Garda Financiară A - A,-, jud.
Emis 4 comunicări
Președinte:Florin ȘuiuJudecători:Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
