Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 436/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
DECIZIE Nr. 436
Ședința publică de la 22 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Drăghin
JUDECĂTORI: Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș Sorina Romașcanu
: - -
GREFIER: - -
*******************************************
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.8/R din 09.01.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.-
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns reclamantul care se legitimează cu BI Seria - nr.- eliberat la data de 16.09.1938 și intimatul, care se legitimează cu BI seria - nr.- eliberat la data de 22.07.2005, de Poliția B lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Instanța pune în discuție și acordă cuvântul părților pe excepția inadmisibilității recursului în conformitate cu art.299 alin.1 Cod procedură civilă.
Recurentul solicită a fi admis recursul și a fi obligați și ceilalți pârâți la plata despăgubirilor.
Intimatul lasă la aprecierea instanței soluția.
S-au declarat dezbaterile închise.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului civil de față, constată următoarele; Prin sentința civilă nr. 5199 pronunțată de Judecătoria Bacău la data de 10 iunie 2008 fost admisă în parte cererea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții, și, a fost obligat pârâtul G să plătească reclamantului suma de 150 lei cu titlul de despăgubiri și suma de 100 lei cu titlul de cheltuieli de judecată și au fostrespinse ca nefondate celelalte pretenții.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că reclamantul a solicitat obligarea pârâților la plata sumei de 1500 lei reprezentând prejudiciul produs de animalele lor căpițelor de lucernă depozitate de el pe câmp; că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 998, 1000 alin.2 și 1001 Cod civil; că reclamantul nu a reușit să dovedească faptul că pârâții și i-au produs paguba reclamată, deoarece aceștia nu au recunoscut faptele imputate, martorii audiați nu au declarat decât cu privire la pârâtul G, nu există nici un proces-verbal de sancționare a acestora din care să rezulte eventuala recunoaștere extrajudiciară a faptelor și nici un alt mijloc de probă care să dovedească cele afirmate, astfel încât acțiunea urmează a fi respinsă cu privire la ei; că în ceea ce îl privește pe pârâtul G-, este dovedită declarațiile martorilor și înscrisul depus de acesta - fapta delictuală și vinovăția necesară stabilirii răspunderii delictuale, că nu a fost făcută dovada întinderii prejudiciului, reclamantul fiind singurul care a apreciat asupra pagubei, prejudiciul fiind cert numai cu privire la existența sa, însă întinderea se poate aprecia folosind criteriul echității (amintit de art. 970 alin. 2 cod civil și practica ) în lipsa altor mijloace de probă care să-l determine precis, astfel încât suma de 150 lei reprezintă o reparație adecvată și rezonabilă, față de situația de fapt dovedită (timpul relativ scurt în care a mâncat animalul din fânul reclamantului, într-o singură zi) și că pârâtul va fi obligat și la plata cheltuielilor de judecată (taxă timbru proporțională cu prejudiciul făcut) fără a se lua în considerare și calcula drumurile făcute de reclamant la judecarea cauzei, deoarece nu a fost probată prin înscrisuri întinderea cheltuielilor, astfel cum prevede art. 1169 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantul și pârâtul G.
Recurentul pârât a precizat că situația de fapt reținută de instanța de judecată nu corespunde realității; că reclamantul este în dușmănie cu el și are multe persoane din sat pe care le-a chemat, de asemenea, în judecată, și că nu are posibilități materiale pentru a achita această sumă.
În motivarea căii de atac, recurentul reclamant a precizat că toți pârâți sunt vinovați, cauzându-i prejudicii, că aceștia și-a luat angajamentul, în scris, că îl vor despăgubi, dar nu și-a respectat promisiunea; că și-a lăsat calul nesupravegheat pe proprietatea lui, fiind sancționat contravențional de către poliție, iar, fiul lui, a fost surprins de el când smulgea lucernă din stog și hrănea vaca tatălui său; că a fost amenințat de și că pârâții nu au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată reprezentând contravaloarea transporturilor din comuna în municipiul
Ambele recursuri au fost declarate în termen, motivate și legal timbrate.
Analizând recursul promovat de recurentul-reclamant prin prisma motivelor invocate, tribunalul constată că acesta este nefondat.
Soluția pronunțată de instanța de fond cu privire la pârâții și este legală și temeinică, probatoriul administrat fiind analizat în mod judicios.
Într-adevăr, din probele administrate de reclamant - declarațiile de martori, înscrisuri - nu rezultă că cei doi pârâți i-au produs paguba reclamată; martorii audiați au relatat doar cu privire la pârâtul, nu există nici un proces-verbal de sancționare a acestora și nici angajamentul la care face referire recurentul, iar adresa nr. -/19.03.2008 a Postului de Poliție (fl. 122) face referire la numiții și . Or, cum potrivit art. 1169 Cod civil, cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească, iar reclamantul nu și-a îndeplinit această obligație, în mod corect prima instanță i-a respins pretențiile cu privire la cei doi.
Corectă este soluția și în ceea ce privește respingerea cererii privind obligarea pârâtului la contravaloarea cheltuielilor de transport (pe ruta - B și retur) - câte 15 lei pentru fiecare termen, de vreme ce nu au fost depuse înscrisuri în acest sens (bilete de călătorie), astfel cum prevede art. 1169 Cod civil.
Motivele invocate nefiind fondate și având în vedere dispozițiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul constată că recursul promovat de reclamant este nefondat, astfel încât îl va respinge.
În ceea ce privește recursul declarat de recurentul pârât, tribunalul constată că aceasta este întemeiat sub aspectele ce urmează:
În mod corect prima instanță a reținut că martorii audiați (chiar cei propuși în apărare) au arătat că vaca pârâtului, păzită de fiul lui, a mâncat din fânul reclamantului, fiind scăpată de sub supraveghere; că animalul a fost reținut de către reclamant 24 ore, ulterior acestui incident și că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, fiind dovedită fapta ilicită, vinovăția, existența prejudiciului și raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu.
Susținerile recurentului pârât în sensul că situația de fapt prezentată de instanța de fond nu corespunde realității nu pot fi reținute, mijloacele de probă administrate (chiar și în apărare) susținând-o în totalitate.
Tribunalul reține însă, că, deși, în mod corect, prima instanță a apreciat că întinderea prejudiciului (a cărui existență a fost dovedită) se poate stabili, în lipsa altor mijloace de probă, folosind criteriul echității (prevăzut de art. 970 alin. 2 Cod civil și practica ), suma la plata căreia a fost obligat pârâtul este prea mare, având în vedere circumstanțele cauzei.
Astfel, este de notorietate faptul că o vacă mănâncă cel mult 15- 20 Kg nutreț într-o zi, iar prețul unui kilogram de nutreț este cuprins între 0,5 - 1 leu (pe piață).
Raportat și la împrejurările cauzei, respectiv timpul relativ scurt în care a mâncat animalul din fân, într-o singură zi, tribunalul apreciază (în echitate) că suma de 50 lei reprezintă o reparație mai mult decât rezonabilă, având în vedere situația de fapt dovedită.
Împotriva deciziei civile nr.8 din 09.01.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr.2147/2007 a formulat recurs reclamantul.-
Recursul este inadmisibil. -
Conform art.299 alin.1 Cod procedură civilă, sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.
În cauză, recursul vizează decizia civilă nr.8 din 8 ianuarie 2009 prin care Tribunalul Bacău a soluția recursul declarat împotriva sentinței civile nr.5199/2008 a Judecătoriei Bacău. -
Față de dispozițiile legale invocate mai sus, recursul introdus împotriva unei hotărâri irevocabile este inadmisibil, urmând a fi respins în consecință. -
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul promovat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.8/R din 09.01.2009, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.-
Irevocabilă.-
Pronunțată în ședință publică azi 22.04.2009.-
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș Sorina Romașcanu
- - - -
- -
GREFIER
- -
red.sent.
red.dec.C, C-
red.dec.rec.SR/18.05.2009
tehn.red.eg/20.05.2009
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș Sorina Romașcanu
