Obligație de a face. Decizia 435/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE

DECIZIE Nr. 435

Ședința publică de la 22 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: - -

JUDECĂTORI: Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș Sorina Romașcanu

: - -

GREFIER: - -

******************************************

La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de reclamantul G împotriva deciziei civile nr. 8 din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.-

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul lipsă fiind celelalte părți.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Instanța constată că recursul este declarat în termen, motivat în termen,și timbrat s-a depus la termenul de astăzi taxa de timbru aferentă și nemaifiind alte cereri acordă cuvântul pentru dezbateri, punîndu- i- se în vedere recurentului să-și susțină motivele de recurs pe excepția invocată la apel.-

Recurentul G se legitimează cu BI seria - nr.- și având cuvântul lasă la aprecierea instanței excepția reținută de instanța de apel iar pe fondul cauzei solicită a se admite recursul, a se casa decizia și sentința și a se pronunța în cauză o hotărâre legală și temeinică.- Face precizarea că el a încheiat contract cu Consiliul local și anume cu numita.-

S-au declarat dezbaterile închise.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului civil de față,constată că;

Prin decizia civilă nr.8 din 12 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- a fost respins ca nefundat apelul formulat de apelantul G împotriva sentinței civile nr.186 din 30.03.2008, pronunțată de Judecătoria Buhuși în contradictoriu cu intimații și.-

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele.

Prin sentința civilă nr.186/3.03.2008 Judecătoria Buhușia admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și și în consecință a respins acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâții și.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 05.12.2007 sub nr- pe rolul Judecătoriei Buhuși, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâți, primarul orașului B și, referent, pentru ca prin hotărârea pe care o va pronunța instanța să dispună obligarea pârâților să aplice corect tariful legal al chiriei pentru apartamentul închiriat de la Consiliul Local B, în temeiul dispozițiilor art. 1075.civil.

Reclamantul a modificat ulterior acțiunea, în sensul indicării ca pârâți a numiților și, în nume propriu, aceștia din urmă invocând, prin întâmpinare, excepția lipsei calității lor procesuale.

Prin calitate procesuală pasivă se desemnează îndreptățirea unei persoane de a sta în proces în calitate de pârât, îndreptățire pe care o dobândește persoana obligată în raportul juridic civil dedus judecății.

Procesul civil fiind guvernat de principiul disponibilității nu dă posibilitatea judecătorului de a modifica din oficiu cadrul procesual cu privire la părți.

În speța de față, punând în discuția părților această împrejurare, instanța a pus la dispoziția reclamantului toate garanțiile corelative ale asigurării apărării, fără însă a putea încălca principiul superior al imparțialității, prin urmare, fără a putea face în mod direct apărări reclamantului care a înțeles să se judece cu pârâții indicați.

Astfel, pretenția dedusă judecății constă în obligarea pârâților și de a aplica în mod corect tariful legal al chiriei. Or, îndeplinirea acestei obligații presupune în mod direct modificarea cuantumului chiriei, stabilit conform contractului de închiriere nr. 3176/28.02.2006 și modificat prin actele adiționale semnate de părțile acestui contract, la această obligație putând fi condamnat doar locatorul, în speță, Consiliul Local B, reprezentat prin primar; semnând contractul de închiriere și actele adiționale în exercițiul funcției sale, deci antrenând obligații pentru persoana de drept public pe care o reprezintă și nu în numele său personal. În ceea ce o privește pe pârâta, aceasta semnează în calitate de persoană care a redactat înscrisul, neputându-se identifica vreun raport juridic din care să izvorască în sarcina sa obligația din petitul acțiunii.

Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul G pentru următoarele considerente:

- sentința este nelegală și netemeinică deoarece a chemat în judecată pe primarul orașului B, și pe - referent, primul ca reprezentant al unității administrativ teritoriale iar cel de al doilea pentru că în mod abuziv i-a calculat o chirie mai mare decât prevede legea, aplicând în cazul chiriei coeficientul zonei care se aplică la stabilirea impozitului, nu la chirie;

- referirea la și se datorează unei stări emoționale de moment, el nefăcând distincție între cele două persoane ca reprezentante ale persoanei juridice sau ca simple persoane fizice;

- în mod greșit instanța nu s-a referit la fondul cauzei, adică la respectarea legii privind calculul chiriei.

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând că față de obiectul dedus judecății calitatea procesuală pasivă are persoana juridică ce a încheiat contractul.

Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit principiului disponibilității părțile sunt cele care determină existența procesului dar și conținutul acestuia prin stabilirea cadrului procesual sub aspectul obiectului și al părților. Deși prin acțiunea introductivă reclamantul a chemat în judecată pe pârâții - primarul orașului B și -referent acesta și-a modificat ulterior acțiunea și prin cererea depusă la dosar la 21.01.2008 a indicat drept pârâți pe și.

Corect a reținut prima instanță că cei doi pârâți nu au calitate procesuală pasivă și nu pot fi obligați în nume propriu în raportul dedus judecății atâta vreme cât acțiunea reclamantului se referă la aplicarea corectă a tarifului legal al chiriei pe care o datorează pentru locuința deținută în baza contractului de închiriere nr.3176/28.02.2006 ceea ce presupune modificarea sub aspectul cuantumului chiriei a unui contract față de care pârâții sunt terți.

Excepția privind lipsa calității procesuale pasive a fost pusă în discuția părților după ce în prealabil reclamantul a fost informat asupra dreptului său de a-și angaja apărător, de a formula cerere prin care să i se acorde asistență juridică gratuită din oficiu precum și cu privire la posibilitatea de a beneficia de un termen în vederea pregătirii răspunsului la excepția invocată.

Pentru aceste considerente s-a reținut că procedura în primă instanță a avut un caracter echitabil în sensul art.6 CEDO. Din încheierea de ședință de la termenul din 21.02.2008 rezultă că reclamantul nu a solicitat termen pentru a răspunde la excepția invocată, nu a înțeles să-și angajeze avocat și nici să formuleze cerere pentru asistență juridică gratuită din oficiu. Față de poziția procesuală a reclamantului nu pot fi primite apărările acestuia în sensul că referirea la cei doi pârâți s-ar datora stării emoționale de moment a unei persoane fără cunoștințe juridice.

Nefiind îndeplinită condiția generală de exercitare a acțiunii civile referitoare la calitatea procesuală pasivă instanța nu putea proceda la soluționarea fondului astfel cum pretinde apelantul.

Față de cele reținute văzând și prevederile art.296 Cod procedură civilă, tribunalul a menținut hotărârea primei instanțe și a respins apelul ca nefondat.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs apelantul G și în motivare arată că instanța a schimbat părțile din proces fără acordul său astfel,în mod nelegal i-a respins acțiunea.-

Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea recursului.

Raportând hotărârea recurată la criticile formulate de recurent, Curtea găsește cererea neîntemeiată.

În procesul civil rolul activ al Judecătoriei nu poate fi analizat făcându-se abstracție de principiul disponibilității.-

Astfel, părțile sunt acelea care au rolul hotărâtor în determinarea existenței unui anumit proces civil atât în ceea ce privește declanșarea lui, cât și stingerea lui înainte de pronunțarea unei hotărâri pe fond și tot părțile fixează limitele în care va avea loc judecata, atât din punct de vedere al obiectului,cât și al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale, precum și al fundamentului pretenție ce este dedusă judecății, judecătorul fiind ținut să respecte cadrul procesual trasat de părți.

Instanța de judecată trebuie să statueze omnia petita, adică să se pronunțe cu privire la tot ce s-a cerut, dat în același timp, numai cu privire la ceea ce s-a cerut.-

În speță, prin cererea de la fila 39 dosar fond reclamantul a chemat în judecată pe pârâții și iar în ședința de judecată din 17 ianuarie 2008 solicitat ca judecata să se poarte în contradictoriu cu acești pârâți. -

În această situație, în mod corect prima instanță, verificând calitatea procesuală a părților, a constatat că pârâții nu pot figura ca subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, întrucât interesul reclamantului se poate realiza numai de către persoana juridică cu care a încheiat contractul de închiriere.-

Așa fiind, recursul este nefundat și în baza art.312 Cod procedură civilă va fi respinsă.-

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul ca nefondat, promovat de reclamantul G împotriva deciziei civile nr. 8 din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.-

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi 22.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș Sorina Romașcanu

- - - -

- -

GREFIER

- -

Red.sent. O- red.dec. G- S- red.dec.rec.JG/18.05.2009

TEHN.RED.eg/19.05.2009.

Președinte:Camelia Drăghin
Judecători:Camelia Drăghin, Jănică Gioacăș Sorina Romașcanu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 435/2009. Curtea de Apel Bacau