Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 460/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 460
Ședința publică de la 06 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Stela Popa
JUDECĂTOR 2: Ionela Vîlculescu
JUDECĂTOR 3: Alexandrina Marica
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 30 martie 2009, privind judecarea acțiunii formulate de reclamantul, reținută pe fond spre rejudecare în urma casării deciziei civile nr.174 A din 26 aprilie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 1419 din 3103 noiembrie 2004, pronunțată de Judecătoria Novaci, în dosar nr. 2880/2003 prin decizia civilă nr. 1053 din 01 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâtul și intervenienta.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 30 martie 2009, care face parte integrantă din prezenta decizie, și când instanța, pentru a da posibilitatea pârâtului și intervenientei, prin intermediul apărătorului angajat, să depună concluzii scrise, a dispus amânarea pronunțării pentru data de azi 06 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin sentința civilă nr.1419 din 3 noiembrie 2004, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul civil nr.2880/2003, s-a admis în parte acțiunea în grănițuire și revendicare formulată de reclamantul, împotriva pârâtului și în contradictoriu cu intervenienta.
S-a stabilit linia de hotar între proprietățile părților pe traseul punctelor 1, 2, 3, 4 din anexa la raportul de expertiză efectuat de expert ( identică cu cea stabilită de expert ).
A fost obligat pârâtul să lase în deplină proprietate și liniștită folosință reclamantului suprafața de 4. cu vecini: la - rest proprietate reclamant, S -drum acces, E - rest proprietate pârât, V - rest proprietate reclamant.
A fost respinsă cererea de intervenție formulată de, în interesul pârâtului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin nerespectarea liniei de hotar, așa cum a fost determinată de experți, pârâtul a ocupat 4. și nu 8., cât a solicitat reclamantul.
Prin decizia civilă nr.131 A din 6.12.2005 a fot admis apelul declarat de apelantul pârât, desființată sentința și trimisă cauza spre rejudecare.
Prin decizia civilă nr.1284 din 23.03.2006 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, a fost admis recursul declarat de pârât, casată decizia și trimisă cauza spre rejudecare la tribunal.
S-a reținut, în principiu, că aspectele pentru care tribunalul a trimis cauza spre rejudecare erau chestiuni de fond, care în baza caracterului devolutiv al apelului, trebuiau analizate de instanța de apel.
Prin decizia civilă 392 din 12 mai 2006, Tribunalul Gorj, admis apelul pârâtului și a schimbat sentința judecătoriei, în sensul respingerii capătului de cerere în grănițuire.
Prin decizia civilă nr.2927 din 12 octombrie 2006, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA, în dosarul nr-, au fost admise recursurile declarate de reclamant și de pârât, casată decizia nr.392 A din 12 mai 2006 Tribunalului Gorj și trimisă cauza spre rejudecare la această instanță.
S-a reținut că în raport de depunerea în căile de atac a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.2346/31.03.1998 prin care pârâtul a vândut fiului său terenul, se impunea o expertiză tehnică, care să transpună în teren actul.
Cu ocazia rejudecării s-a administrat în cauză expertiza prin care s-a trasat ca obiectiv stabilirea liniei de hotar prin transpunerea în teren a actelor părților și în principal, a actului prin care pârâtul a înstrăinat terenul fiului său.
Prin decizia civilă nr.174 A din 26 aprilie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de apelantul, s-a admis excepția lipsei calității procesuale a pârâtului cu privire la capătul de cerere în grănițuire, s-a schimbat sentința în sensul că s-a respins cererea în grănițuire pentru lipsa calității procesuale pasive și a fost obligat pârâtul la 333,8 lei RON, în loc de 3.521.000 lei ROL cheltuieli de judecată.
S-a menținut restul dispozițiilor sentinței civile nr.1419 din 3.11.2004 a Judecătoriei Novaci.
A fost obligat intimatul la 700 lei cheltuieli de judecată în apel.
În motivarea deciziei s-a reținut că,raportat la contractul de vânzare - cumpărare nr.2346/31.03.1998, în prezent terenul reclamantului nu se mai învecinează cu cel al pârâtului, ci cu cel al fiului acestuia, care nu a fost chemat în judecată.
A reținut instanța, raportat la prevederile art. 584 Cod civil, care prevăd că orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa, că pârâtul nu are calitate procesuală, dovedindu-se că încă de la data introducerii acțiunii nu mai era proprietarul terenului, fiind lipsit de relevanță sub aspectul discutat faptul că se gospodărește cu fiul său, proprietar al terenului învecinat cu proprietatea reclamantului în prezent, și mama sa, intervenientă în cauză.
În privința capătului de cerere în revendicare, a reținut instanța că din depozițiile martorilor rezultă fără dubiu că pârâtul este cel care ocupă o parte din terenul reclamantului, identificat prin toate expertizele dispuse în cauză.
S-a apreciat că în mod fondat s-a respins cererea de intervenție, aceasta susținând în esență apărarea pârâtului potrivit căreia delimitările dintre proprietățile părților nu ar fi suferit modificări în decursul mai multor zeci de ani, și nu faptul că pârâtul nu are calitate procesuală.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs pârâtul, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a criticat decizia sub aspectul greșitei aplicări a dispozițiilor art. 274 - 275 Cod pr. civilă, arătându-se că nu are culpă procesuală și nu s-au avut în vedere toate dovezile administrate, privitoare la cheltuielile de judecată efectuate în toate ciclurile procesuale.
S-a criticat decizia și sub aspectul greșitei aplicări a art. 480 Cod civil, în sensul că în cauză prin expertiza întocmită nu s-a efectuat compararea titlurilor de proprietate și măsurarea ambelor suprafețe de teren, ci s-a delimitat și măsurat numai suprafața de teren aparținând pârâtului.
Prin decizia civilă nr.1053 din 01 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr- - Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul, a casat ambele hotărâri și a reținut cauza spre rejudecare.
S-a motivat în esență că instanțele nu au clarificat toate aspectele necesare în soluționarea celor două capete de cerere ale acțiunii.
S-a argumentat că orice proprietate este determinată în spațiu, are un contur ce în planul vecinătății înseamnă traiectoria liniei închise care o separă în spațiu, îi atribuie individualitate, dar că în multe cazuri titlurile de proprietate sunt omisive în privința contururilor terenurilor datorită absenței măsurătorilor sau neefectuării lor de către specialiști, indicând suprafețe inexacte, valoarea lor fiind una relativă, astfel că o eventuală diferență de suprafață în minus la o parcelă nu poate fi pusă pe seama "plusului existent"la o parcelă învecinată, dreptul de proprietate asupra unui imobil neputând fi dovedit cu actele adversarului.
S-a mai argumentat că în situația în care au existat semne de hotar care au fost mutate de către pârât, reclamantul are la îndemână acțiunea în revendicare și grănițuire pentru regularizarea diferențelor în plus sau minus, pentru stabilirea conturului real al proprietății - dar trebuie să facă dovada existenței dreptului său de proprietate și a ocupațiunii de către pârât.
Cu referire la speță s-a reținut că instanțele nu au stabilit starea de fapt și că se impune individualizarea suprafețelor de teren deținute de fiecare parte conform titlurilor de proprietate, prin transpunere ca vecinătăți și dimensiuni a contururilor proprietăților, a se stabili dacă părțile dețin în fapt suprafețele de teren înscrise în actele de proprietate ale părților și, după caz, ocuparea unei suprafețe de teren de către pârât de la reclamant și a hotarului dintre proprietățile acestora.
În rejudecarea pe fond a cauzei s-a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză de către expertul, pentru individualizarea suprafețelor de teren deținute de reclamant și pârât, conform titlurilor de proprietate, prin măsurători efectuate atât în proprietatea reclamantului, cât și a pârâtului, prin transpunerea cu vecinătăți și dimensiuni a contururilor proprietăților pentru a se stabili dacă părțile dețin în fapt suprafețele de teren înscrise în actele lor de proprietate, dacă ocupă suprafețele de teren în raport de actele de proprietate ale părților și să se aibă în vedere și contractul de vânzare-cumpărare prin care pârâtul a vândut fiului său parcela ce i-a revenit prin tranzacția de partaj precum și contractul nr.7099/1998 prin care pârâtul a cumpărat de la intervenientă suprafața de teren ce a reprezentat lotul său în tranzacția de partaj.
Prin încheierea de la 21 ianuarie 2008 s-a înlocuit expertul la cererea acestuia justificată cu acte medicale și s-a desemnat expertul pentru efectuarea suplimentului la raportul de expertiză.
Întrucât expertul desemnat s-a transferat la T - a fost înlocuit cu un expert din cadrul D - stabilit prin tragere la sorți, respectiv cu expertul G.
Raportul de expertiză tehnică s-a întocmit și a fost depus la dosar la data de 12.03.2009.
Părțile nu au formulat obiecții la acest raport dar au cerut expertului prezent în instanță explicațiile necesare clarificării modului în care au fost identificate proprietățile părților și s-a stabilit hotarul despărțitor.
Examinând acțiunea reclamantului în raport de ansamblul probator administrat în cauză și în mod special față de constatările expertului G - care a avut în vedere titlurile ambelor părți- consemnate în raport - se reține că proprietățile părților se învecinează pe latura de est, respectiv de vest - contrar celor stabilite anterior de instanțe.
Expertul a constatat că vecinătățile parcelei înstrăinată de pârât fiului acestuia prin contractul nr.2346/31.03.1998 - sunt eronate întrucât suprafața cuprinsă între aceste vecinătăți ar fi cu mult mai mare decât cea menționată în contract - de 2275 mp.
Aceleași erori ale vecinătăților terenului înstrăinat s-au constatat și în privința contractului de vânzare-cumpărare nr.7099/1998 încheiat de intervenientă cu pârâtul.
Pentru clarificarea parcelelor reale ce au făcut obiectul celor două înstrăinări, expertul Gap ornit de la măsurarea suprafeței totale de teren ce a aparținut autorului pârâtului și intervenientei - respectiv a suprafeței de 10345 mp. - din măsurători rezultând un plus de 1245 mp. față de cea trecută în actul de proprietate.
A avut în vedere și sentința civilă nr.72/1998 ce a consfințit tranzacția moștenitorilor defunctului - de ieșire din indiviziune (considerând că suprafața constată în plus din măsurători se repartizează egal în loturile moștenitorilor, revenind fiecăruia 2586 mp.) și a identificat și parcelele ce au revenit fiecărui moștenitori - stabilind că suprafața din lotul pârâtului (înstrăinată ulterior fiului său) este situată spre est, învecinată cu drumul județean iar cea care a revenit intervenientei (înstrăinată apoi pârâtului) este cea situată la vest față de lotul pârâtului - astfel că se învecinează pe latura de vest cu proprietatea reclamantului.
Prin urmare, pârâtul este vecin cu reclamantul, fiind deci admisibil capătul de cerere al reclamantului în grănițuire.
În stabilirea hotarului dintre proprietățile părților, se vor avea în vedere reperele identificate de către expert - reprezentate în anexa 4 la raportul de expertiză întocmit de expert G prin pct.52-51-511- 50-49-72-73-68, respectiv linia ce pornește de la gardul din piatră de la sud pct.52 - apoi între pct.52-51 pe distanța de 8,28 - pe aliniamentul gardului din plasă de sârmă existent - între pct.51-511pe distanța de 0,71. - gard plasă sârmă existent, între pct.511- 50 - pe distanța de 7,37. - gard scândură - zid polată - între pct.50-49 - pe distanța de 11,29. - gard scândură - 49-72 - pe distanța de 0,40. - între punctele 72-73 - pe distanța de 5,29. zidul șoprului reclamantului, între 73-68 pe zidul anexei alăturată șoprului.
Nu se confirmă varianta din raport ce stabilește hotarul pentru porțiunea dintre pct.49-48 pe proiecția prelungirii acoperișului șoprului reclamantului, întrucât această prelungire nu reprezintă streașina construcției - și nu se poate reține dobândirea de către reclamant - prin efectul uzucapiunii de 30 de ani a unei servituți contrare celei prevăzute de art.614 civ.
Modalitatea de scurgere a apelor pluviale de pe acoperișul anexelor reclamantului pe proprietatea sa în direcția N și S iar nu spre și Vest s-a stabilit într-un litigiu anterior având ca obiect servitutea de picătură a streșinii.
Cum față de hotarul astfel stabilit și care corespunde hotarului existent de peste 30 ani - nu se constată ocuparea de către pârât a vreunei suprafețe de teren de la reclamant - urmează a se respinge capătul de cerere în revendicare din acțiunea reclamantului.
Cât privește capătul de cerere privitor la cheltuielile de judecată se constatată că reclamantul a suportat în toate ciclurile procesuale cheltuieli în cuantum de 1437 lei - și cum acțiunea se admite în parte doar în privința grănițuirii iar grănițuirea profită ambelor părți, i se vor acorda cheltuieli în cotă de 1/4, respectiv în sumă de 35,9 lei.
În privința cererii de intervenție accesorie formulată de în interesul pârâtului - aceasta se va admite având în vedere că a susținut apărarea pârâtului potrivit căreia hotarul dintre proprietăți să fie stabilit pe actualul amplasament.
Față de toate aceste considerente se va admite în parte acțiunea reclamantului pentru capătul de cerere în grănițuire stabilind hotarul pe aliniamentul arătat mai sus și se va respinge capătul de cerere în revendicare, se va admite cererea de intervenție formulată în interesul pârâtului de către intervenienta și se va obliga pârâtul către reclamant la 359 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
Admite în parte acțiunea formulată de reclamamntul împotriva pârâtului pentru capătul de cerere în grănițuire, r acțiune reținută pe fond spre rejudecare în urma casării deciziei civile nr.174 A din 26 aprilie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 1419 din 3103 noiembrie 2004, pronunțată de Judecătoria Novaci, în dosar nr. 2880/2003 prin decizia civilă nr. 1053 din 01 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosar nr-.
Respinge capătul de cerere în revendicare formulat de reclamant.
Admite cererea de intervenție formulată de intervenienta.
Stabilește hotarul dintre proprietatea reclamantului și a pârâtului între pct.52-51-511- 50 - 49- 72 - 73 - 68 din anexa 4 la raportul de expertiză întocmit de expert G.
Obligă pârâtul la 359 lei cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 06 Aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
24.04.2009
Red.jud.-
Tehn.MC/4 ex.
Președinte:Stela PopaJudecători:Stela Popa, Ionela Vîlculescu, Alexandrina Marica
