Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 594/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 594/R/2009
Ședința publică din 13 martie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Alina Rodina JUDECĂTOR 2: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTOR 3: Anca
JUDECĂTOR: -- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare - pentru pronunțare- recursul declarat de către revizuienții și, precum și recursul declarat de revizuienta - - împotriva deciziei civile nr.410/A din 11 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe intimații, CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA, având ca obiect revizuire.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință a termenului din data de 6 martie 2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 13 martie 2009.
CURTEA:
Reține că prin decizia civilă nr.410/A din 11.09.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a dmis excepția tardivității cererii de revizuire și s-a respins cererea de revizuire formulată de revizuienții și, contra deciziei civile 235 din 23.04.2003 pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr.3476/C/2002 în contradictoriu cu intimații, - -, Primăria și Consiliul Local.
Revizuienții și au fost obligați să plătească intimatei suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că revizuientul a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile 235 pronunțată la data de 23.04.2003 de către Tribunalul C S în dosarul 3476/C/2002, arătând că instanța de apel s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut întrucât deși a fost o acțiune în revendicare s-a procedat la efectuarea unor operațiuni de carte funciară pentru a se acorda reclamanților suprafața de teren revendicată, desființându-se parcela cu nr.top.12/a/1 proprietatea revizuientului și fără a anula contractul de vânzare-cumpărare, instanța de apel modificând parțial fără a fi investită cu o astfel de acțiune, fără să îl citeze în calitate de pârât și respingându-i cererea de intervenție formulată în nume propriu. Cât privește alte acte noi depuse, acestea sunt registrul cadastral al parcelelor 1173 și 1907, planul de încadrare în zonă a imobilului din CF 213 cu nr. cadastral 626, schița cărții funciare precum și documentații care dovedesc faptul că terenul revendicat de reclamanți este altul decât terenul aflat în proprietatea sa.
Ca urmare a cererii de strămutare, cauza a fost strămutată de către ICCJ prin încheierea nr.3506/13.04.2007 în dos- la Tribunalul Cluj.
Prin decizia civilă nr.648/A/2007 a Tribunalului Cluj pronunțată în dos-, s-a admis excepția tardivității și s-a respins cererea de revizuire, revizuienții fiind obligați la plata cheltuielilor de judecată.
In urma recursurilor declarate de revizuienții, și - -, prin decizia civ. 434/R/2008 a Curții de Apel Clujs -a admis recursul, s-a casat decizia civilă nr.648/2007 a Tribunalului Cluj și s-a trimis cauza spre rejudecare, considerând că s-a încălcat principiul contradictorialității și al dreptului de apărare atâta timp cât părțile nu au avut posibilitatea să pună concluzii pe excepția tardivității pe care instanța a respins cererea de revizuire.
Asupra cererii de revizuire, raportat la excepția tardivității introducerii acesteia, tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.1916/2002 a Judecătoriei Caransebeșs -a anulat acțiunea principală formulată de reclamanții G și în contradictoriu cu pârâta - - având ca obiect revendicarea imobilului înscris în CF 1163 sub nr.83, în suprafață de 1043 mp. precum și cererile de intervenție în interes propriu depuse de și.
Reclamanții și G au declarat apel împotriva acestei sentințe, apel soluționat în dos.3476/C/2002 a Tribunalului CSp rin decizia civilă nr. 235 pronunțată la data de 23.04.2003.
La data pronunțării deciziei 235/23.04.2003 s-a menționat în practicaua hotărârii că intimații pârâți și - - sunt reprezentați de avocat, aceasta depunând întâmpinare în numele acestor intimați.
Potrivit sentinței penale 179/2003, perioadele în care revizuientul a fost arestat preventiv au fost între 14.04.2003 - 24.07.2003 și între 1.08.2003 - 17.09.2004 și s-a aflat în libertate în perioada 24.07.2003 - 1.08.2003 și din 17.09.2004 până în prezent.
S-a reținut că Decizia nr.235 din 23.04.2003 nu a fost comunicată la locul de detenție, însă de la dosar lipsește dovada comunicării hotărârii atât în privința revizuentului cât și a soției sale, existând o filă de comunicare lipsă intercalată între filele de comunicare (fila 85 dos.Tribunalului C S).
Împotriva deciziei 235/2003 a Tribunalului CSs -a declarat recurs la data de 22.07.2003 de către C -, și în termenul de recurs. Recursul nu a fost timbrat corespunzător acesta a fost anulat ca netimbrat la data de 14.11.2003 prin decizia civilă 3831/2003 pronunțată în dos.7273/C/2002 al Curții de Apel Timișoara, după ce în data de 17.10.2003 s-a dispus citarea recurentului în Arestul Poliției C S și la domiciliu și a recurentei cu mențiunea de a depune taxa corespunzătoare de timbru și timbru judiciar. De asemenea, s-a reținut că de la dosarul Curții de Apel Timișoara lipsesc filele 44,45 corespunzătoare citațiilor care conform practicalei deciziei 3831/2003 ar fi fost emise, iar reprezentantul intervenientului recurent a depus o taxă judiciară de timbru de 7.000.000 lei ROL astfel că nefiind achitată întreaga taxă de timbru de 13.767.050 ROL și 50.000 ROL timbru judiciar, recursul formulat de și a fost anulat ca netimbrat.
S-a apreciat că lipsa acestor acte de la dosar sunt de natură a duce la prezumția că revizuientului i s-a pus în vedere să achite taxa de timbru, dovadă și faptul ca reprezentantul acestuia care nu a fost prezent în data de 17.10.2003, a cunoscut faptul că trebuia să achite taxa de timbru, însă a achitat doar o parte din aceasta și din motive care nu pot fi cunoscute aceste acte nu se mai află la dosar.
Pe de altă parte, decizia pronunțată în apel s-a considerat comunicată potrivit principiului echipolenței la data declarării recursului potrivit prev. art.284 alin.3 pr.civ. iar revizuientul a declarat recurs indiferent că acesta s-a făcut prin reprezentant, iar soluționarea recursului s-a făcut în perioada în care revizuientul se afla în libertate.
Totodată, împotriva deciziei nr.3831/14.11.2003 s-a formulat contestație în anulare de către Consiliul Local și Primăria orașului înregistrată la data de 6.05.2004, data poștei și în această contestație în anulare există procedura de citare îndeplinită cu revizuientul și soția acestuia (dos.nr.3560/2004 a Curții de Apel Timișoara ), astfel că aceștia au cunoscut cel puțin de la această dată de soluția dată prin decizia nr.235/2003 a Tribunalului C S, întrucât prin decizia nr.3831/14.11.2003 s-a soluționat recursul contra acestei decizii.
De asemenea, tribunalul a reținut că în intervalul în care s-a aflat în libertate revizuientul sau soția acestuia nu au dovedit o împrejurare mai presus de voința acestora care i-ar fi împiedicat să-și exercite drepturile procesuale și inclusiv să introducă cererea de revizuire în termenul prevăzut de art.324 alin.1 rap. la pct.1 și 5 și rap. la 322 pct.2 precum și art.322 pct.5 pr.civ. precum și la art.322 pct.8 rap. la art.324 alin.2 pr.civ.
Având în vedere aceste aspecte, tribunalul a considerat ca tardivă cererea de revizuire, astfel că a admis excepția și în conformitate cu art.328 pr.civ. a respins cererea.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs revizuienții și, precum și revizuienta - -.
Revizuienții și au solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii în sensul respingerii excepției tardivității cererii de revizuire și repunerea în termen.
În motivarea recursului s-a arătat că otărârea instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină. Mai arată că d-na avocat nu a avut mandat pentru a-i reprezenta în fața Tribunalului C-S, în dosarul 3476/C/2002 dosar în care s-a pronunțat Decizia 235/23.04.2003.
Din analiza acestui dosar se poate observa că doamna avocat nici măcar nu a avut împuternicire avocațială de reprezentare depusă în dosar.
În dosarul de recurs al Curții de Apel Timișoara, recursul a fost exercitat în numele lor, de către domnul avocat, din Baroul Arad, la data de 23.07.2003 dată la care era arestat. El trebuia să fie citat la administrația locului de deținere, dar nu a fost citat nici el și nici pentru primul termen de judecată (17.10.2003) și nici pentru cel de-al doilea termen de judecată (14.11.2003).
Prin încheierea civilă din data de 17.10.2003 s-a dispus citarea lui în Arestul Poliției C-S, dar aceste citații nu au fost emise niciodată - drept dovadă în acest dosar 7273/2003 al Curții de Apel Timișoara nu există dovada de comunicare a citației.
Susțin că nu au dat niciodată mandat domnului. avocat, împuternicirea avocațială depusă la dosarul de recurs (fila 54), a fost semnată de către fiica lor, pentru o altă cauză aflată pe rolul Curții de Apel Timișoara. Fiica a dat o declarație (fila 75 din dosarul de contestație în anulare - al Curții de Apel Timișoara ), prin care arată că ea nu a dat nici un mandat avocatului, deoarece tatăl ei, care la acea dată era arestat preventiv, nu a încredințat-o cu o astfel de sarcină.
Tribunalul Cluj nu face nici măcar o referire la împrejurările legate de lipsa mandatului dat doamnei avocat, precum și cele legate de lipsa mandatului dat domnului avocat.
Referitor la faptul că Consiliul Local și Primăria Orașului au formulat contestație în anulare împotriva deciziei 3831/14.11.2003, precizează că acea contestație în anulare a fost exercitată la data de 10 mai 2004, dată la care se afla în arest preventiv. Cu ocazia judecării acestei contestații (după cum rezultă din filele de comunicare), revizuienții au fost citați pe-, adresă la care nu aveau domiciliul; mai mult, având în vedere că se afla în stare de arest preventiv, trebuia să fie citat la administrația locului de deținere, însă acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, deși reclamanții din dosar cunoșteau acest aspect și chiar au învederat instanței această împrejurare ( în acest sens încheirerea civilă pronunțată în ședința publică din data de 17 octombrie 2003, aflată la fila 43 din dosarul 7273/C/2003 al Curții de Apel Timișoara ), ocazie cu care reprezentantul reclamanților a învederat instanței faptul că intervenientul se află în Arestul Poliției Județului C-
Prin urmare, susțin că au luat la cunoștință despre hotărârea 253/2003 pronunțată în apel la data de 93 mai 2006, când s-a deplasat la arhiva Tribunalului C-S, unde i s-a comunicat că dosarul a fost soluționat și se află arhivat la Judecătoria Caransebeș.
Constatând faptul că drepturile sale procesuale au fost încălcate, a formulat de îndată cererea de revizuire, pe care a depus-o la Registratura Tribunalului C-S la data de 04 mai 2006, iar la data de 08 mai 2006 formulat și o contestație în anulare, contestație care a fost respinsă, având în vedere că termenul de 1 an de la rămânerea irevocabilă a hotărârii se împlinise.
Consideră că nici motivarea instanței potrivit căreia în intervalul în care s-a aflat în libertate revizuientul sau soția acestuia nu au dovedit o împrejurare mai presus de voința acestora, care i-ar fi împiedicat să-și exercite drepturile procesuale și inclusiv să introducă cererea de revizuire în termenul prevăzut de art. 324 alin. 1 rap. la pct. 1 și 5 și rap. la art. 322 pct.2 precum și art. 322 pct. 5. proc. civ. precum și la art. 322 pct. 8 rap. la art. 324 alin. 2. proc. civ. nu poate fi primită. Referitor la acest aspect precizează faptul că intervalul de timp în care revizuientul s-a aflat în stare de libertate a fost de exact 7 zile, timp în care s-a judecat recursul împotriva încheierii prin care a fost pus în libertate ca urmare a verificării legalității și temeiniciei arestării.
Revizuienta - -, a solicitat admiterea recursului și modificarea în totalitate a deciziei atacate în sensul admiterii cererii de revizuire formulată de către revizuienții și.
Arată că la dosarul cauzei nu există nici un fel de dovadă de îndeplinire a procedurii de comunicare, deși completul de judecată avea cunoștință de starea de privare de libertate în care se afla revizuientul, stare de notorietate publică îndeosebi datorită publicității avute în presă. Inexistența procedurii de comunicare, duce la concluzia certă că cererea de revizuire formulată de către este în termen.
Mai arată că Tribunalul Cluja reținut faptul că la data pronunțării Deciziei 235/23.04.2003 s-a menționat în practicaua hotărârii că intimații pârâți și - - sunt reprezentați de avocat, aceasta depunând întâmpinare în numele acestor intimați, ri, se poate observa că aceasta nu are depusă la dosar împuternicire avocațială, acționând în numele pârâtei.
De asemenea, arată că nu a fost reprezentat și nici nu a fost citat legal, astfel că acesta nu a avut cunoștință de decizia nr. 235 din 23 aprilie 2003, la acea dată fiind arestat preventiv.
Consideră că lipsa oricărui înscris, din care să rezulte că această decizie a fost comunicată părților interesate, respectiv revizuienților, este de natură să confirme susținerile acestora cu privire la împrejurările în care au luat cunoștință de decizia nr. 235/2003 a Tribunalului C-S.
Apreciază că sunt irelevante considerațiile cu privire la faptul că această decizie a fost cunoscută cel puțin cu ocazia atacării acesteia cu recurs, atâta timp cât revizuienții nu recunosc că au fost reprezentați legal de către avocatul.
fiind faptul că netimbrarea acțiunii duce la anularea acesteia și având în vedere că în cauză era vorba de un drept patrimonial ce se exprima în natură prin valori însemnate, consideră că instanța de recurs era obligată să citeze revizuientul prin administrația locului de detenție, cu mențiunea timbrării, lucru care însă nu s-a realizat.
Ținând seama că nu există nici un fel de înscris din conținutul căruia să se determine data certă la care revizuienții au luat la cunoștință de conținutul deciziei nr. 235/2003 a Tribunalului C-S, consideră că susținerile acestora trebuie să fie avute în vedere de către instanța de judecată atunci când apreciază respectarea termenelor legale privind introducerea cererii de revizuire.
În sfârșit, arată că, deși Tribunalul Cluj reține împrejurarea că împotriva deciziei 3831/14.11.2003 s-a formulat contestație în anulare de către Consiliul Local și Primăria orașului, înregistrată la data de 06 mai 2004 data poștei și în această contestație în anulare există procedura de citare îndeplinită cu revizuientul și soția acestuia (dos.nr.3560/2004 a Curții de Apel Timișoara ), astfel că aceștia au cunoscut cel puțin de la această dată de soluționarea deciziei 253/2003 a Tribunalului C-, instanța nu are în vedere că acțiunea a fost introdusă de Primărie și mai ales că așa-zisa citare a revizientului nu există, atâta timp cât nu se face dovada că a fost citat prin administrația locului de detenție și nu a participat la proces.
Consideră că simplul fapt al citării în acest dosar nu este suficient să se tragă concluzia că revizuienții au luat cunoștință de decizia 235/2003 atacată de Primăria cu contestație în anulare, atâta timp cât nu se face dovada în nici un fel că aceștia au participat direct sau prin reprezentanți aleși legal la acest proces.
Prin înscrisul intitulat "Note de ședință, concluzii scrise" intimatele și au solicitat respingerea recursurilor.
Examinând hotărârea recurată și actele dosarului, prin prisma motivelor de recurs, Curtea reține următoarele:
Asupra excepției lipsei calității procesuale active a revizuientei, excepție invocată din oficiu de instanță în ședința publică din 13 martie 2009, Curtea reține că este de principiu că împotriva unei hotărâri judecătorești pot exercita căile de atac exclusiv părțile în proces, succesorii în drepturi ai acestora, creditorii părților în condițiile art.974 civil, precum și procurorul, de pe temeiul art.45 alin.4 proc.civ. orice alți subiecți de drept nefiind, în lipsa unei abilitări legale exprese, îndreptățiți la a exercita în nume propriu căile de atac recunoscute de lege împotriva unei hotărâri judecătorești.
Așa fiind, aceia care nu se află în vreuna din situațiile de mai sus nu au dreptul de a întrebuința căile legale de atac împotriva unei hotărâri ce le este străină.
În cauza de față, este de observat că cererea de revizuire înregistrată la data de 4 mai 2006 în dosarul nr.3697/2006 al Tribunalului CSî mpotriva deciziei civile nr.235 din 23 aprilie 2003 Tribunalului C S, a fost formulată doar de, nu și de. Din eroare, în încheierea ședinței publice din 26 februarie 2007, alături de revizuientul a fost menționată și, în calitate de revizuientă (fila 125-126 dos.3697/2006 a Tribunalului C S), iar ulterior s-a preluat această calitate și în celelalte dosare, deși nu a formulat cerere de revizuire.
În consecință, urmează a se admite excepția lipsei calității procesuale active a revizuientei invocată din oficiu de instanță.
Referitor la recursul declarat de revizuientul, recurentul a solicitat admiterea recursului, invocând dispozițiile art.304 pct.7 proc.civ. potrivit căruia se poate cere modificarea unei hotărâri atunci când ea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii și străine de natura pricinii.
În conformitate cu dispozițiile art.261 alin.1 pct.5 hotărârea va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.
Curtea constată că nu sunt îndeplinite condițiile acestui caz de modificare, tribunalul argumentând soluția atât în fapt cât și în drept, într-o manieră care face posibilă exercitarea controlului judiciar, instanța răspunzând motivelor invocate printr-o motivare ce îndeplinește condițiile art.261 alin.1 pct.5 proc.civ.
În ce privesc celelalte critici aduse hotărârii prin recursurile declarate, Curtea reține că revizuientul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.322 pct.5 și 322 pct.8 proc.civ.; primul motiv vizează ipoteza descoperirii de înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a revizuit hotărârea unei instanțe penale sau administrative pe care ea s-a întemeiat; cel de-al doilea motiv se referă la situația în care partea a fost împiedicată să se înfățișeze la judecată și să înștiințeze instanța despre aceasta, dintr-o împrejurare mai presus de voința sa.
Cererea de revizuire a fost introdusă la data de 4 mai 2006 în dosarul nr.3697/2007 al Tribunalului CSî mpotriva deciziei civile nr.235 din 23 aprilie 2003 Tribunalului C S, cauza fiind ulterior strămutată la Tribunalul Cluj.
În conformitate cu dispozițiile art.324 proc.civ. termenul de revizuire este de o lună și se va socoti în cazul prevăzut de art.322 pct.5 din ziua în care s-a descoperit înscrisul, iar în cazul prevăzut de art.322 pct.8 proc.civ. termenul de revizuire este de 15 zile și se socotește de la încetarea împiedicării.
Hotărârea a cărei revizuire se solicită s-a pronunțat la data de 23.04.2003 și a rămas irevocabilă prin anularea recursului declarat de - "" -, și, ca netimbrat, prin decizia civilă nr.3831 din 14.11.2003, pronunțată în dosar nr.7273/2002 al Curții de Apel Timișoara.
Impotriva acestei hotărâri s-a formulat contestație în anulare, în care părțile au fost citate, astfel că revizuientul a avut cunoștință de soluțiile pronunțate în apel și recurs.
Mai mult, potrivit prevederilor art.284 alin.3 proc.civ. dacă o parte face apel înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată la data depunerii cererii de apel; aceasta înseamnă că în anumite situații expres prevăzute de lege, se aplică principiul echipolenței, în sensul că un alt act de procedură înlocuiește comunicarea hotărârii.
Prin urmare, cum revizuientul a declarat recurs, chiar înainte de comunicarea hotărârii, aceasta se socotește comunicată de la data depunerii căii de atac, legea prezumând că introducerea acesteia înainte de comunicarea hotărârii echivalează cu luarea ei la cunoștință.
Față de cele expuse, reținând și faptul că revizuientul nu a dovedit o împrejurare mai presus de voința sa care l-ar fi împiedicat să exercite calea de atac a revizuirii în termenul legal, Curtea constată că decizia recurată este legală și temeinică sub aspectul tuturor criticilor formulate.
Față de admiterea excepției lipsei calității procesuale active a revizuientei, recursurile vor fi admise sub acest aspect, astfel că în conformitate cu dispozițiile art. art.312 alin.1-3.proc.civ. se vor admite în parte recursurile declarate împotriva deciziei civile nr. 410/A/din 11.09.2008 a Tribunalului Cluj, care va fi modificată în parte în sensul că se va respinge cererea de revizuire formulată de pentru lipsa calității procesuale active.
Se vor menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția lipsei calității procesuale active a revizuientei
Admite în parte recursul declarat de revizuienții și, precum și recursul declarat de intimata - - împotriva deciziei civile nr. 410/A/din 11.09.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr- pe care o modifică în parte în sensul că respinge cererea de revizuire formulată de pentru lipsa calității procesuale active.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 13 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - --- - -- -
GREFIER
Red.AR
Dact./3ex.
19.03.2009
Președinte:Alina RodinaJudecători:Alina Rodina, Ioan Daniel Chiș, Anca
