Speta Legea 10/2001. Decizia 77/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 77/A/2008

Ședința publică 11 martie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Tania Antoaneta Nistor

--- -

JUDECĂTOR 2: Traian Dârjan

- -

GREFIER:

- -

S-au luat spre examinare apelurile declarate de pârâții MUNICIPIUL C-N și PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N împotrivasentinței civile nr. 627 din 25 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe reclamanții și C având caobiect acțiune în baza Legii nr. 10/2001.

La apelul nominal, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților, iar la a doua strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reclamantul-intimat, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Apelurile au fost declarate și motivate în termenul legal, s-au comunicat intimaților și sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul-intimat depune la dosar un înscris, la care au fost anexate: un proces-verbal din data de 10 februarie 1975 întocmit de Comisia Județeană de Evaluare cu ocazia exproprierii, o schiță a imobilului demolat și o planșă fotografică a acestuia, o adresă emanând de la E-on gaz România, către reclamantul prin care se comunică faptul că la adresa din- figura cu un număr de 4 focuri, o adresă emanând tot de la E-on gaz - Centru operațional C-N prin care se comunică numitului că în arhivă figurează la data de 18 martie 1977 cu 4 puncte de ardere, la care au fost atașate copii după actele doveditoare, respectiv un proces-verbal din 22 noiembrie 1961 încheiat cu ocazia verificării instalației de gaz și copia unei cereri prin care numitul solicită Târgu-M - Secția gaz a orașului C-N aprobarea a două puncte de ardere în folosința sa, din cele patru puncte de ardere avute de imobilul fratelui său aflat la aceeași adresă, respectiv-, întrucât la instalarea lor au fost cedate din debitul său de gaz, iar imobilul fratelui său urmează a fi demolat.

Instanța constată că prin înscrisul depus la dosar reclamantul-intimat solicită acordarea măsurilor reparatorii pentru cota de 1/5 parte din teren în loc de cota de 1/7 parte, întrucât au fost șapte frați, iar în prezent doi dintre ei sunt decedați.

Curtea, după deliberare, califică aceste note de ședință, ca apel al reclamantului împotriva sentința civilă - și pune în discuția reclamantului, excepția tardivității apelului, întrucât reclamantul nu a înțeles să formuleze apel în termenul legal de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Reclamantul lasă la latitudinea instanței soluționarea excepției.

Nefiind alte cereri în probațiune de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra apelurilor.

Reclamantul-intimat solicită respingerea apelurilor formulate împotriva sentinței pronunțată de prima instanță, cu consecința menținerii acesteia ca fiind legală și temeinică, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 627/25.11.2008 a Tribunalului Clujs -a admis în parte acțiunea civilă formulată de către reclamanții și C, fiind desființată în parte Dispoziția nr. 5237/28.08.2008 emisă de Primarul mun. C-N, în sensul stabilirii că reclamanții și C sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri acordate conform dispozițiilor speciale ale Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru cota de 1/1 din imobilul construcție, în suprafață de 121,10. situat anterior demolării pe-, urmând să se aibă în vedere despăgubirile primite la expropriere. A fost menținută dispoziția cu privire la îndreptățirea reclamantului la măsuri reparatorii prin echivalent, constând în despăgubiri acordate conform dispozițiilor speciale ale Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru cota de 1/7 din terenul expropriat, în suprafață de 1740. înscris în CF 19880, cu nr. top. 12022, situat în Mun. C-N,-.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut că, imobilul revendicat a trecut în proprietatea Statului Român în baza Decretului 250/1974, reclamantul figurând la poz. 37 și pentru construcția în suprafață de 121,10 mp au fost acordate despăgubiri.

Reclamanții au solicitat despăgubiri bănești pentru terenul expropriat în suprafață de 4620 mp, cât și pentru construcție, potrivit Legii nr.10/2001, însă dispoziția primarului prin care s-au acordat despăgubiri doar pentru cota de 1/7 din construcție și terenul expropriat, a fost considerată de tribunal parțial nelegală de către tribunal.

Imobilul teren a aparținut defunctului tată al reclamatului, soția acestuia C nu are vocație succesorală în raport de defunct, astfel că nu este îndreptățită la despăgubiri pentru terenul expropriat.

Referitor la construcție, tribunalul a constatat că s-a stabilit îndreptățirea la măsuri reparatorii, doar pentru cota de 1/7 din aceasta, respectiv exclusiv în favoarea reclamantului, însă pe terenul expropriat exista edificată încă din 1960 o construcție neintabulată în CF, construită de reclamanți, împrejurare confirmată de și care a fost demolată la exproprierea dispusă pentru edificarea blocurilor existente și în prezent.

S-a mai reținut că, doar reclamantul a beneficiat de despăgubiri, pentru construcția demolată, iar nu și frații acestuia, aspect care confirmă concluzia că imobilul - construcție aparținea exclusiv acestuia și soției lui, nefiind inclus în masa succesorală, tribunalul concluzionând că, construcția demolată a aparținut reclamanților, ca fiind edificată în timpul căsătoriei.

Prin urmare, tribunalul concluzionat că reclamanții și C sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii în echivalent pentru construcția demolată, iar reclamantul și pentru cota de 1/7 din teren.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel în termen legal Municipiul C-N și Primarul mun. C-N, solicitând admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii ca nefondate. Deși pârâții au declarat apel prin memorii separate, curtea constată că acestea au același conținut, apelanții invocând nelegalitatea sentinței, întrucât imobilul revendicat, teren și construcție în suprafață de 121,10 mp a fost preluat de la, și cu plata despăgubirilor legale în sumă de 43.000 lei.

Comisia de aplicare a Legii nr.10/2001 nu reținut împrejurarea că, construcția expropriată a fost construită de reclamanți, deoarece aceștia nu au făcut dovada afirmațiilor lor, potrivit disp. art.23 din Legea nr.10/2001.

Apelanții critică admiterea probei testimoniale în instanță, în condițiile în care nu a existat nici măcar un început de dovadă scrisă în sensul afirmațiilor reclamanților, arătând că, în momentul preluării imobilului era în vigoare Decretul-Lege nr. 115/1938, guvernat de principiul publicității absolute prev. de art.17, potrivit căruia, drepturile reale imobiliare nu se pot dobândi sau strămuta decât dacă s-a efectuat intabularea. În consecință, în opinia apelanților, dovada proprietății asupra imobilului în litigiu nu putea fi făcută prin probe testimoniale. Prin notele de ședință depuse în ședința publică din 11.03.2009, reclamantul intimat a criticat sentința apelată, arătând că este îndreptățit la despăgubiri pentru teren pentru cota de 1/5 parte și nu 1/7 parte, deoarece, au rămas în viață doar cinci frați. Deoarece prin aceste note de ședință s-a criticat sentința pronunțată de tribunal, curtea a calificat acest înscris, ca apel împotriva sentinței civile nr.627/25.11.2008 Tribunalului Cluj, și în ședința publică din 11.03.2009, pus în discuția reclamantului apelant tardivitatea apelului declarat.

Analizând apelurile formulate prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru următoarele considerente:

Potrivit disp. art.23 din Legea nr. 10/2001, actele doveditoare ale dreptului de proprietate și înscrisurile care descriu construcția demolată, pot fi depuse până la data soluționării notificării, iar interpretând dispozițiile art. art.23 pct.1 din HC nr.250/2003 lit. e,se apreciază că, în ipoteza în care, construcția a fost demolată, prin act doveditor, se va înțelege orice act juridic, care descrie construcția demolată.

Prin Decretul de expropriere nr. 250/1974 s-a expropriat de la, terenul în suprafață de 2740 mp și construcția în suprafață de 121,10 mp. situate în C-N,-.

Atașat decretului de expropriere, este depus și releveul clădirii dezafectate, casă compusă din 3 camere, bucătărie, baie cu suprafață desfășurată de 116,84 mp și suprafață construită de 98,40 mp.

Verificând CF 19880 C, curtea constată că la data exproprierii terenului și construcției, în cartea funciară nu era evidențiată nicio construcție, nici construcția care există și în prezent, edificată pe parcela cu nr. top 12022, casă cu fundații din beton, zidărie din cărămidă, acoperiș de țiglă compusă din două corpuri: corpul I compus din 2 camere, bucătărie,antreu, baie, și pivniță, și corpul II compus din 2 camere, bucătărie, antreu, baie, (transcrise în prezent în CF col. 52690 C) și nici construcția demolată cu ocazia exproprierii.

Prin urmare, nu se poate reține aserțiunea potrivit căreia, dacă o construcție nu a fost intabulată în cartea funciară, înseamnă că nu există, deoarece în cazul în care, construcția a fost demolată, poate fi primit orice act juridic care descrie construcția demolată.

Din probele administrate rezultă că, construcția demolată era compusă din 3 camere și bucătărie, pe releveul construcției se arată că se dezafectează reclamantul (77) și această schiță este coroborată cu depoziția martorei ( 98 ), care arată că, fost demolată construcția edificată de reclamanți nu și casa părintească a defunctului tată al reclamantului.

Aceste probe au fost coroborate cu procesul verbal de evaluarea imobilelor ce urmau a fi expropriate încheiat în 10.02.1975(21) și, în acest proces verbal, se menționează la imobilul situat în C-N,-, clădirea în suprafață de 98,40, având destinație de casă de locuit cu instalații de gaz metan, evaluată la suma de 39.714 lei.

Această descriere construcției este coroborată cu releveul construcției care se dezafectează, unde este menționat că, casa are o suprafață desfășurată de 116,84 mp. iar suprafața construită de 98,40 mp. acest proces verbal este coroborat cu adresa de la ON Gaz Distribuție, care confirmă susținerea reclamantului și arată că în data de 18.03.1977 reclamantul figura în arhiva societății cu 4 puncte de ardere, potrivit procesului verbal atașat, precum și solicitarea fratelui reclamantului -, care solicită Tg. M - Secția gaz a orașului C-N, transferul celor 4 arzătoare de gaz metan de la imobilul construcția fratelui său, (imobil care urmează a fi demolat), la imobilul proprietatea sa.

Curtea, suplimentând probațiunea pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra construcției demolate, constată că, aceasta a fost proprietatea reclamanților și C și, în consecință, starea de fapt reținută de tribunal fost corect stabilită.

În mod legal reclamanții sunt îndreptățiți la măsuri reparatorii pentru întreaga construcție demolată, menționată în decretul de expropriere, potrivit disp. art. 3 lit. a raportat la art. 11 pct. 4 din Legea nr.10/2001. Nu poate fi reținută susținerea apelanților că dreptul de proprietate asupra construcției poate fi dovedit numai prin înscrierea în F deoarece, chiar apelanții au recunoscut reclamantului, prin dispoziția emisă dreptul de proprietate asupra cotei de 1/7 parte, chiar dacă construcția nu a fost întabulată în

Așadar, pentru considerentele mai sus reținute, curtea, în temeiul art.296 Cod proc.civ. va respinge ca nefondat apelul declarat de pârâți, sentința pronunțată de tribunal fiind temeinică și legală.

Potrivit disp. art. 284 alin. 1 Cod proc.civ. partea nemulțumită de hotărârea pronunțată de prima instanță poate să declare apel în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Curtea constată că sentința civilă nr. 627/25.11.2008 fost comunicată reclamanților și C la data de 30.12.2008 și aceștia nu au declarat apel în termen de 15 zile de la comunicare, ultima zi fiind 16.01.2009. Criticile reclamantului depuse în ședința publică din 11.03.2009 și calificată de instanță ca apel, au fost formulate tardiv, potrivit disp. art.284 alin. 1 Cod proc.civ. și, în consecință, curtea respins ca tardiv apelul reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de pârâții Municipiul C-N și Primarul municipiului C-N împotriva sentinței civile nr. 627 din 25 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Respinge ca tardiv apelul reclamantului în contra aceleiași sentințe.

Decizia este definitivă și executorie.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 11 martie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER

--- - - - - -

Red. dact. GC

6 ex/23.03.2009

Jud.primă instanță:

Președinte:Tania Antoaneta Nistor
Judecători:Tania Antoaneta Nistor, Traian Dârjan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Speta Legea 10/2001. Decizia 77/2009. Curtea de Apel Cluj