Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 607/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Nr.-operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.607
Sedința publică din 18 iunie 2008
PREȘEDINTE: PROF.-.DR.- -
JUDECĂTOR 1: Univ Lidia Barac
JUDECĂTOR 2: Cristian Pup
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de către pârâtele R - sucursala T în reprezentarea R B și P T în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor împotriva Deciziei civile nr. 1018/04.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect restituire valută.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat reclamantul intimat prin avocat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care reprezentantul reclamantului intimat a depus concluzii scrise și împuternicire avocațială.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul în susținerea recursurilor.
Reprezentantul reclamantului intimat, având cuvântul, a solicitat respingerea recursurilor, întrucât decizia atacată este temeinică și legală, învederând că instanța de fond trebuia să încuviințeze proba testimonială, însă a apreciat-o ca inadmisibilă, făcând trimitere la dispozițiile art. 1191 cod civil care prevede că nu se poate dovedi cu martori în contra sau peste ceea ce cuprinde un act, însă acest lucru era necesar pentru a dovedi realitățile, invocând, totodată, dispozițiile art. 6 din CEDO potrivit cărora fiecare parte are dreptul la un proces echitabil, aceasta presupunând și dreptul de a-și proba acțiunea, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin Decizia civilă nr. 1018/04.12.2007 Tribunalul Timiș a admis apelul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 6013/12.06.2007, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, care a fost casată, iar cauza trimisă spre rejudecare la instanța de fond, dat fiind că s-au nesocotit dispozițiile art. 1191 Cod civil și art. 6 din CEDO, cât și dispozițiile art. 129, 130 Cod procedură civilă, cu consecința respingerii cererii de probațiune formulată de reclamant, prin care s-a tins la dovedirea preluării abuzive de către stat a bunului proprietatea reclamantului, cât și la dovedirea calității procesuale active a reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri cele două pârâte au declarat recurs, invocând nelegalitatea hotărârii, prin aceea că instanța de apel a nesocotit dispozițiile art. 1191 (2) Cod civil, ordonând administrarea unui probatoriu testimonial, cu ignorarea obiectului acțiunii, cât și a excepțiilor lipsei calității procesuale active a reclamantului, timbrării acțiunii, prescripției dreptului la acțiune, inadmisibilității acțiunii reclamantului.
Verificând recursul astfel declarat, prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, invocate în cauză, Curtea constată că hotărârea atacată este legală, pentru următoarele motive:
Prin acțiunea adresată Judecătoriei Timișoara, reclamantul a solicitat obligarea pârâților la restituirea sumei de 282.000 DM, sumă confiscată abuziv la data de 22.03. 1988, de către autoritățile Statului român, predată R - cu adresa nr. 22140/01.04.1988, conform inventarului nr. 566/01.04.1988.
În dovedirea acțiunii reclamantul a solicitat instanței proba cu martori, pentru a dovedi condițiile în care a avut loc confiscarea bunului, aflat în posesia sa.
Instanța de fond a respins cererea ca inadmisibilă, în raport cu dispozițiile art. 1191 (2) Cod civil, apreciind că nu se poate uza de proba cu martori " în contra sau peste ceea ce cuprinde un act", astfel că, pe cale de consecință, s-a apreciat lipsa calității procesuale active a reclamantului, context în care s-a reținut că bunul a fost confiscat de la numitul, astfel cum rezultă din înscrisul de la fila 26 dosar.
În raport cu împrejurarea că:
-reclamantul și-a motivat acțiunea, prin aceea că a fost victima unei provocări, căci, în anul 1988 dorit să cumpere o casă de la numitul, sens în care a predat acestuia suma în discuție la data de 22.03.1988, însă, vânzătorul, fiind colaborator al poliției și securității comuniste, a contribuit la preluarea abuzivă a sumei de către stat, prin ofițeri ai miliției sale, în sensul că, fiind cercetat penal, a predat suma organelor de miliție, declarând că a găsit-o într-un geamantan abandonat, astfel că suma a ajuns la.R - Sucursala T, ca bun abandonat, în baza Decretului nr. 111/1951;
-între martorii propuși se aflau foști ofițeri de miliție și securitate care au participat efectiv la operațiunile de preluare a banilor;
-bunul a fost înregistrat ca bun abandonat, în baza Decretului nr. 111/1951, cu încălcarea procedurilor judiciare prevăzute chiar de către acest act normativ ( absența hotărârii judecătorești de declarare a abandonului!?);
-dispozițiile art. 210/1966, temei pentru confiscare, act declarat " abuziv" (G nr. 190/2000, cu modificările și completările ulterioare);
Curtea constată că hotărârea Tribunalului este legală, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 1191 Cod civil, care vizează actele licite iar nu cele declarate prin lege ca fiind "ilicite", precum în cazul de față. În același timp fiind vorba de bunuri mobile, calitatea procesuală activă se impune a fi stabilită și în raport cu dispozițiile art. 1909 Cod civil, cadru în care reclamantul poate dovedi cu martori faptul posesiei bunului mobil, cât mai ales condițiile în care a fost deposedat de bun.
Nu se pune problema dovedirii cu martori " în contra și peste un înscris", căci chiar înscrisul este dezavuat, prin probațiunea testimonială, tinzându-se la a se dovedi condițiile în care acesta a fost întocmit, persoanele care le-au întocmit, modul de întocmire în raport cu dispozițiile legale, fictivitatea actului etc. adică împrejurări de fapt care pot ajuta instanța în demersul său de aflare a adevărului în sensul art. 129, 130 Cod procedură civilă, cu consecințe asupra pronunțării unei hotărâri legale și temeinice.
Prin urmare, motivele de recurs derivate din aplicarea art. 1191 (2) Cod civil nu sunt întemeiate.
Cât privește celelalte motive de recurs, Curtea constată că acestea nu sunt întemeiate, căci, în funcție de starea de fapt stabilită de instanță, în urma administrării probelor, urmează a se dispune cu privire la calitatea procesuală activă a reclamantului, timbrarea acțiunii, prescripția acțiunii. Astfel, de exemplu, în ipoteza în care se face dovada calității procesuale active a reclamantului, cât și dovada deposedării sale prin violență, problema prescripției acțiunii în revendicare mobiliară va fi înlăturată, căci " violența" în deposedare înlătură orice prescripție sau decădere, cu atât mai mult cu cât s-ar face dovada că statul a uzat de asemenea proceduri.
Așa fiind, în baza art. 312 Cod procedură civilă Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate.
Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții P T în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor, R - sucursala T în reprezentarea RBî mpotriva Deciziei civile nr. 1018/A/04.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 18 IUNIE 2008.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 3: Erica
PROF.-.DR.- - - - -
Grefier
RED.B/30.06.2008
DACT.S/2ex/01.07.2008
INST.APEL- C- - Tribunalul Timiș
INST.FOND- - Judecătoria Timișoara
Președinte:Univ Lidia BaracJudecători:Univ Lidia Barac, Cristian Pup, Erica
