Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 74/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 74/
Ședința publică din 21 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat
Judecător:
Judecător:
Grefier:
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâtul Consiliul Județean I, cu sediul în I, str. - cel M și nr. 69, județul I, împotriva sentinței civile nr. 1775 din 23 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termen legal și este timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
Conform Hotărârii nr. 17 din 17.12.2008, a Colegiului de Conducere al Curții de APEL TÂRGU MUREȘa fost aprobată modificarea componenței nominale a completului C5 Recurs, începând cu data de 1.01.2009, respectiv:, și.
Instanța constată că propunerea de abținere formulată de magistratul la termenul anterior de judecată, a rămas fără obiect, raportat la componența nominală a completului de judecată aprobată prin Hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel, nr. 17 din 17.12.2008.
Instanța, în baza actelor și probelor de la dosar, reține cauza în vederea pronunțării.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1775/23 octombrie 2008, Tribunalul Mureșa admis excepția de necompetență materială a Tribunalului Mureș și, în consecință, a declinat competența materială de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată și precizată de reclamanta Industrie I, prin lichidator, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Județean I și AVAS B, în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș.
De asemenea, s-a constatat declarat conflictul negativ de competență între Tribunalul Mureș și Judecătoria Târgu Mureș și s-a dispus înaintarea dosarului Curții de APEL TÂRGU MUREȘ pentru a hotărî asupra conflictului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Consiliul Județean I, solicitând casarea sentinței și reținerea cauzei spre competență soluționare, în primă instanță, Tribunalului Mureș.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că Judecătoria Târgu Mureșa calificat în mod corect cererea reclamantei - de obligare a Consiliului Județean I la plata contravalorii imobilului din litigiu - ca fiind o cerere în materie de expropriere, a cărei soluționare se impune a fi făcută de tribunal, deoarece, prin precizarea de acțiune formulată ca urmare a îndrumărilor date de Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ prin decizia civilă nr. 647/R/7 iunie 2007, s-a invocat ca temei de drept al respectivei cereri, prevederile art. 8 alin. 3 din Legea nr. 213/1998 și dispozițiile Legii nr. 33/1994, care fac referire la expropriere.
S-a mai susținut că în mod greșit a reținut Tribunalul Mureș că prin sentința civilă nr. 136/E/2002 a Tribunalului Iașis -ar fi stabilit, cu putere de lucru judecat, că revine judecătoriei competența de soluționare a menționatei cereri, întrucât prin hotărârea respectivă s-a stabilit doar că litigiul este civil, iar nu comercial.
În cauză nu s-a depus întâmpinare.
Examinând recursul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art. 3041și 306 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, astfel că va fi respins ca atare, pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, prin sentința civilă nr. 136/E/4 februarie 2002, Tribunalul Iașia declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iași, reținând natura civilă a raportului juridic dedus judecății, precum și faptul că valoarea pretențiilor formulate este mai mică de 2 miliarde lei.
Ulterior, însă, Judecătoria Iașis -a dezînvestit în favoarea tribunalului, pe considerentul că valoarea pretențiilor depășește suma de 2 miliarde lei,( sentința civilă nr. 5559/19 mai 2002 ), iar prin decizia civilă nr. 1391/15 octombrie 2003, Tribunalul Iașia admis recursul reclamantei împotriva hotărârii de declinare și a dispus retrimiterea cauzei spre soluționare Judecătoriei Iași, pe considerentul că, în conformitate cu prevederile art. 181Cod procedură civilă, instanța învestită potrivit dispozițiilor referitoare la competența după valoarea obiectului cererii rămâne competentă să judece chiar dacă, ulterior învestirii, intervin modificări în ceea ce privește cuantumul valorii aceluiași obiect.
Prin urmare, atât sub aspectul naturii civile a litigiului, cât și din punct de vedere al valorii obiectului cererii, s-a stabilit cu putere de lucru judecat că soluționarea în primă instanță a cauzei revine judecătoriei.
În acest context, Judecătoria Iașia pronunțat sentința civilă nr. 1784/2004, iar în urma strămutării cauzei, apelul a fost soluționat de Tribunalul Mureș (decizia civilă nr. 202/2006 ), iar recursul de Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ (decizia civilă nr. 647/R/2007). Această din urmă instanță a casat atât sentința Judecătoriei Iași, cât și decizia Tribunalului Mureș, dispunând rejudecarea litigiului de către Judecătoria Târgu Mureș, cu îndrumarea de a se pune în discuție și excepția necompetenței materiale invocate de pârâtul Consiliul Județean I în recurs, prin raportare la prevederile Legii nr. 33/1994.
În rejudecare, prin precizările depuse în fața Judecătoriei Târgu Mureș, reclamanta a arătat în mod explicit că acțiunea este întemeiată pe prevederile art. 494 alin.3 și art. 997 Cod civil, iar referirea făcută în cuprinsul motivării - la dispozițiile art. 8 alin.3 din Legea nr. 213/1998, care, la rândul lor, fac trimitere la procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică ( Legea nr. 33/1994 ) - a avut drept scop doar sublinierea caracterului abuziv al preluării imobilului din litigiu de către pârâtul Consiliul Județean I, în sensul că, lipsind acordul adunării generale a acționarilor societății comerciale reclamante, trecerea bunului în domeniul public nu putea fi făcută decât prin procedura exproprierii.
Aceleași aspecte au fost reiterate, de altfel, și în fața Tribunalului Mureș, ulterior declinării competenței de către Judecătoria Târgu Mureș, iar prin modul de formulare a petitelor acțiunii - obligarea pârâtului Consiliul Județean I la plata contravalorii imobilului și a îmbunătățirilor aduse acestuia de către reclamantă - rezultă în mod evident că pretențiile reclamantei nu derivă din nerespectarea prevederilor Legii nr. 33/1994, cu atât mai mult cu cât în cauză nu a fost urmată procedura exproprierii, reglementată de aceasta.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că soluția de declinare a competenței în favoarea Judecătoriei Târgu Mureș este legală, urmând a dispune, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, respingerea recursului.
În cauză nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PNETRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Consiliul Județean I, cu sediul în I, str. - cel M și nr. 69, județul I, împotriva sentinței civile nr. 1775/23 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier
Red.
Tehnored.
2 exp./19.02.2009
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
