Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 9/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI
ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 9/
Ședința publică din 13 ianuarie 2010
Completul de judecată constituit din:
PREȘEDINTE: Gabriel Lefter
JUDECĂTOR 2: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 3: Mihaela Popoacă
Grefier - - -
S-a luat în examinare recursul civil formulat de recurenții reclamanți GH. cu domiciliul în B,-,.10,.A,.16, județul B și, domiciliat în B, sector 6,-,.31,.3,.41, împotriva Încheierii din Camera de consiliu din 05 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - moștenitoare a defunctului G, domiciliată în comuna, sat 2 Mai,-, județul C, domiciliat în B, sector 1,-, -A, domiciliată în M, strada -, -O3,.12, județul C, domiciliată în sat 2 Mai, comuna, județul C și, domiciliat în C,-, având ca obiectrevendicare imobiliară.
La apelul nominal efectuat în cauză, se prezintă recurentul reclamant, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. Cod procedură civilă.
Grefierul de ședință se referă asupra cauzei, învederând că recursul este declarat și motivat în termen legal și este scutit de plata taxei judiciare de timbru. Recurentul reclamant a depus la dosar (filele 6, 8, 17, concluzii scrise și precizări, care au fost comunicate. Intimata pârâtă a depus la dosar (filele 19, 20 întâmpinare, în două exemplare, care nu a fost comunicată.
Instanța înmânează un exemplar de pe întâmpinare recurentului reclamant.
Recurentul reclamant precizează că nu dorește termen pentru a lua cunoștință de conținutul întâmpinării.
Întrebat fiind, recurentul reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de depus, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Instanța ia act de declarația recurentului reclamant, potrivit cu care acesta arată că nu mai are cereri prealabile de formulat sau probe de depus și, în temeiul dispozițiilor art. 150 din Codul d e procedură civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, acordându-i cuvântul pe fond.
Recurentul reclamant, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului, în sensul de a se dispune îndreptarea deciziei civile nr. 214/2007 pentru a putea fi pusă în executare, repunerea recurenților reclamanți în drepturile succesorale, pe loturile atribuite prin hotărârea de partaj și planul de situație depuse la dosar și obligarea pârâților și să își ridice gardul instalat pe terenul reclamanților, în baza dispozițiilor art. 494 alin.2 Cod civil.
Consideră că hotărârea tribunalului este supusă casării, în raport de dispozițiile art. 304 pct.1 Cod procedură civilă, deoarece instanța care a pronunțat nu a fost alcătuită conform legii; se referă la dispozițiile art. 24 Cod procedură civilă și arată că hotărârea este lovită de nulitate absolută.
Este de părere că hotărârea a fost dată cu intenție pentru a nu putea fi pusă în executare. Nu rezultă care sunt obligațiile pârâților.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu reținere, deoarece cercetarea judecătorească trenează de vreo 15 ani. Solicită a se pronunța o hotărâre legală și temeinică; cu obligarea pârâților de a lăsa în deplină proprietate și posesie lotizarea astfel cum a fost stabilită prin hotărârea de partaj depusă la dosar.
Arată că nu există legătură privind vânzarea între celelalte persoane, deoarece actele încheiate între vânzător și cumpărător nu îi sunt opozabile.
Se referă la eroare judiciară gravă.
Mai arată că deține acte pentru suprafața de 805. pentru care a plătit impozit, iar pârâții o ocupă abuziv.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
La 26 august 2009 petenții -. și au solicitat instanței îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr. 214/19.04.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în sensul de a se preciza obligația pârâților și privind restituirea suprafeței de 805 mp teren ocupat fără drept prin desființarea semnelor de hotar și obligația pârâților de a ridica gardul cu care au împrejmuit ilegal terenul menționat.
În motivarea cererii petenții au susținut că dispozitivul deciziei a cărui îndreptare o solicită nu poate fi pus în executare deoarece din conținutul său nu rezultă care sunt obligațiile pârâților privind restituirea suprafeței de 805 mp prin desființarea semnelor de hotar și ridicarea gardurilor cu care în mod ilegal pârâții au împrejmuit acest teren.
În drept cererea a fost motivată în temeiul art. 281 alin. 1 Cod procedură civilă, petenții susținând că în raport de aceste prevederi nu este prevăzut un termen special pentru adresarea cererii de îndreptare și prin urmare nu se poate discuta tardivitatea cererii.
Prin încheierea pronunțată la 5 octombrie 2009 Tribunalul Constanțaa respins ca nefondată cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de reclamanți.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că în speță cererea petenților nu conține o eroare materială care să poată fi îndreptată în procedura prevăzută de art. 281 alin. 1 Cod procedură civilă, chestiunile legate de desființarea unor semne de hotar sau ridicarea unui gard împrejmuitor nu sunt erori materiale întrucât ar presupune o nouă judecată asupra fondului litigiului, ceea ce este inadmisibil.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs petenții -. și care, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1 și 9 Cod procedură civilă au susținut, în esență, că judecătorii care au pronunțat hotărârea recurată erau incompatibili, compunerea completului de judecată fiind nelegală și că instanța nu a reținut că decizia nr. 214/2007, a cărei îndreptare s-a solicitat, este incompletă și nu poate fi adusă la îndeplinire, în dispozitivul său nefiind arătate care sunt obligațiile pârâților și privind restituirea terenului în suprafață de 805 mp și ridicarea gardului.
Cu privire la compunerea completului de judecată recurenții au invocat dispozițiile art. 24 alin. 1 Cod procedură civilă susținând că d-na judecător nu putea face parte din completul de judecată deoarece a pronunțat decizia civilă nr. 838 din 28.12.2005 în dosarul nr. 2328/2005, dosar finalizat prin decizia 214/2007 a cărei îndreptare s-a solicitat prin prezenta.
De asemenea, susțin recurenții, prin soluția pronunțată le-a fost încălcat în mod vădit dreptul de proprietate și de moștenire legală, drepturi garantate de Constituția României.
Examinând legalitatea hotărârii pronunțate de Tribunalul Constanța în raport de criticile formulate de petenți, Curtea constată că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 24 alin. 1 Cod procedură civilă, există incompatibilitate pentru judecătorul care a pronunțat o hotărâre într-o pricină și care ulterior face parte din completul care soluționează aceeași pricină în apel sau în recurs ori din completul de judecată care trebuie să soluționeze din nou cauza după casare.
Textul citat este de strictă interpretare și rațiunea adoptării lui constă în faptul că judecătorul care a dezlegat o problemă litigioasă într-o speță și-a spus părerea cu privire la acea problemă astfel încât el nu mai poate participa în căile de atac în care se discută aceeași chestiune.
Cererea de îndreptare a erorilor materiale strecurate într-o hotărâre ca și cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii nu sunt căi de atac împotriva hotărârilor pronunțate motiv pentru care dispozițiile art. 24 alin. 1 Cod procedură civilă nu sunt aplicabile acestor cereri. Dimpotrivă, reținând că îndreptarea erorilor materiale strecurate într-o hotărâre judecătorească se poate face chiar și din oficiu, așa cum prescrie art. 281 alin. 1 Cod procedură civilă, chiar judecătorul care a pronunțat hotărârea respectivă participă la alcătuirea completului de judecată, fiind și obligația acestuia de a corecta eroarea materială strecurată ori de a îndrepta dispozițiile mai puțin clare ale hotărârii.
În aceste condiții, chiar dacă d-na judecător a luat parte la judecata pe fond a cauzei în una dintre etapele procesuale, ea nu a devenit incompatibilă în cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de reclamanți, motivul de recurs întemeiat pe art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă fiind neîntemeiat.
Nici motivul de recurs care vizează fondul cererii petenților nu este întemeiat pentru că, potrivit art. 281 Cod procedură civilă (temei pe care reclamanții și-au fundamentat în mod expres demersul judiciar), pe această cale pot fi îndreptate greșelile asupra numelui, calității și susținerilor părților sau cele de socoteli ori alte greșeli materiale de genul celor enumerate de textul legal. Pe această cale nu se poate urmări însă îndreptarea hotărârii cu privire la un aspect de fond al raporturilor dintre părți și nici nu se pot completa omisiuni ale dispozitivului hotărârii, rezultat al culpei instanței ori a participanților la proces.
În speță, recurenții petenți au solicitat completarea dispozitivului deciziei nr. 214 din 19 aprilie 2007 Tribunalului Constanța, prin inserarea obligației pârâților la restituirea terenului și la ridicarea gardului împrejmuitor al acestui teren. Aceste cereri au fost inițial formulate de către reclamanții -. și, ulterior instanța luând act de renunțarea reclamanților la judecata acestor cereri, renunțare consemnată în sentința civilă nr. 55/09.01.2004 pronunțată de Judecătoria Constanța. Nefăcând obiectul apelului și al recursului, soluția pronunțată de judecătorie cu privire la renunțarea la judecata celor două cereri a devenit irevocabilă și instanța nu a mai avut a se pronunța asupra lor.
În aceste condiții, prezenta acțiune ce vizează completarea unor omisiuni este neîntemeiată și a fost corect respinsă de tribunal, pe de o parte pentru că procedura de îndreptare întemeiată pe art. 281 Cod procedură civilă nu are în vedere și eventualele omisiuni din hotărâre (pentru aceste omisiuni existând o altă procedură, cea prevăzută de art. 2812Cod procedură civilă), iar pe de altă parte pentru că instanța nu poate dispune completarea hotărârii prin pronunțarea asupra unor cereri cu care nu a mai fost investită.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursulformulat de recurenții reclamanți GH. cu domiciliul în B,-,.10,.A,.16, județul B și, domiciliat în B, sector 6,-,.31,.3,.41, împotriva Încheierii din Camera de consiliu din 05 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - moștenitoare a defunctului G, domiciliată în comuna, sat 2 Mai,-, județul C, domiciliat în B, sector 1,-, -A, domiciliată în M, strada -, -O3,.12, județul C, domiciliată în sat 2 Mai, comuna, județul C și, domiciliat în C,-,ca neîntemeiat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
Ptr. Grefier,
- -
aflată în concediu medical,
potrivit dispozițiilor art. 261(2)
Cod procedură civilă, semnează
Grefier șef,
Jud.apel-înch. - -
Red. Jud. PD 25.03.2010
Tehnored.disp.gref./29.03.2010/2ex.
Președinte:Gabriel LefterJudecători:Gabriel Lefter, Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă
