Jurisprudenta revendicare imobiliară. Decizia 950/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 950
Ședința publică de la 29 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier: - - -
Pe rol judecarea recursului formulat de reclamanta - ( FOSTĂ - P& T ) SRL PRIN C SPECIALIST împotriva deciziei civile nr. 289 din data de 8 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 17873 din data de 21 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosar nr- în contradictoriu cu intimații pârâți și OFICIUL DE cadastru ȘI PUBILICITATE IMOBILIARĂ D, având ca obiect revendicare imobiliară.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta reclamantă - ( FOSTĂ - P& T ) SRL PRIN C SPECIALIST reprezentată de avocat, intimatul pârât reprezentat de avocat și intimatul pârât OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBILICITATE IMOBILIARĂ D prin consilier juridic.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței netimbrarea recursului cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 9,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei, după care;
Avocat pentru recurenta reclamantă - ( FOSTĂ - P& T ) SRL PRIN C SPECIALIST, a depus la dosar chitanța nr. 531-154-0085/03.06.2009 reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Instanța, constatând că nu au mai fost cereri de formulat sau excepții de invocat, a apreciat cauza în stare de soluționare și a acordat cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurenta reclamantă - ( FOSTĂ - P& T ) SRL PRIN C SPECIALIST, a susținut oral motivele scrise, întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, în raport de care a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
Avocat pentru intimatul pârât, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic pentru intimatul pârât OFICIUL DE CADASTRU ȘI PUBILICITATE IMOBILIARĂ D, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor atacate ca fiind temeinice și legale.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 3 februarie 2005, reclamanta a chemat în judecată pârâtul -- pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să oblige pârâtul să lase reclamantei, în deplină proprietate și liniștită posesie, terenul în suprafață de 1000, situat în comuna, tarlaua 47, parcela 47 și să dispună grănițuirea proprietăților conform actelor de proprietate și vecinătățile înscrise în actele de proprietate.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că este proprietara terenului în suprafață de 20.000 situat în comuna tarlaua 47, parcela 47, conform contractelor de vânzare-cumpărare din 6 mai 1997 și respectiv 24 aprilie 1997, prin care a dobândit terenul având următoarele dimensiuni: lățimea 47,50.l și lungimea 455 identificat conform schiței emise de Primăria.
A mai arătat că pârâtul ocupă în mod nejustificat, suprafață de 1000. cu dimensiunile 450. /2,5, stabilind o linie de hotar care nu corespunde titlului său de proprietate.
La data de 8 aprilie 2005, pârâtul formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, cu motivarea că reclamantul revendică suprafața de 1000, în baza unei schițe întocmite de Primăria, în timp ce pârâtul ocupă terenul în baza titlului de proprietate emis în favoarea sa, în baza Legii nr. 18/ 1991, dar și a unei documentații topo-cadastrale corect întocmite, în baza căreia a intabulat dreptul de proprietate la. D, astfel încât dreptul său de proprietate este opozabil erga omnes.
La data de 9 decembrie 2005, reclamanta depus o cerere de renunțare la judecata capătului de cerere în revendicare, instanța luând act de renunțare.
La data de 10 februarie 2006, pârâtul invocat lipsa sa de legitimare procesuală în cauza dedusă judecății, arătând că nemulțumirea reclamantei este strict legată de refuzul de a-i intabula dreptul de proprietate și în consecință,a solicitat introducerea în cauză a acestei instituții.
Pârâta solicitat instanței să pună în vedere reclamantei să precizeze acțiunea față de această instituție, justificând calitatea sa procesuală pasivă.
Prin sentința civilă nr. 4454 din 30 martie 2007, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr- ( nr. în format vechi 3986/2005), a fost respinsă acțiunea formulată de reclamanta P & T, împotriva pârâților -_, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
A fost obligată reclamanta, către pârâtul --, la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 900 lei.
Pentru se pronunța astfel, instanța constatat neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive pârâtului --, întrucât litigiul se bazează pe un conflict de proprietate între reclamantă și acesta și reținut ca întemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei care nu are legitimare procesuală în cauză.
Pe fondul cauzei, s- reținut că acțiunea în grănițuire circumscrie posibilitatea proprietarului unui fond limitrof de a pretinde vecinului său restabilirea hotarului ce separă fondurile învecinate și marcarea acestora prin semne materiale vizibile.
S-a mai constatat că, în cadrul unui asemenea demers judiciar, instanța nu se preocupă de existența și întinderea dreptului, ci de forma terenului în partea din litigiu, urmând a se fixa limita hotarului despărțitor prin semne vizibile.
Ori, prezenta acțiune a fost pornită, în mod corect, ca o acțiune în revendicare și grănițuire, având ca finalitate stabilirea liniei de hotar dintre proprietăți, practica judiciară împărtășind, în genere, opinia că cele două acțiuni se asociază perfect și conduc la stabilirea definitivă a limitelor proprietăților.
Renunțând, însă, la judecarea capătului de cerere în revendicare, reclamanta a "mutilat" prezentul demers judiciar și l-a lipsit de eficiență juridică, în condițiile în care se pretinde stabilirea liniei de hotar prin încălcarea dreptului de proprietate pentru suprafața de 2026.
Reclamantul și-a fundamentat acțiunea pe contractul de vânzare-cumpărare autentic din 6 mai 1997, iar în apărare, pârâtul i-a opus titlul de proprietate nr. 59615/1997.
Operațiunile judiciare ale grănițuirii sunt imposibil de realizat, în condițiile în care instanța nu are posibilitatea de a compara titlurile de proprietate și de a stabili, cu claritate, întinderea dreptului de proprietate al părților.
S-a mai reținut că experții desemnați în cauză au propus soluții ale liniei de hotar ce nu se bazează pe metode științifice de evaluare a situației din teren.
Împotriva acestei sentințe declarat apel reclamanta P & SRL C, care arătat că dispozițiile art. 584 cod civil permit grănițuirea celor două terenuri învecinate și că din probele cauzei, respectiv schițele eliberate de Primărie și expertizele administrate, a rezultat linia de hotar.
Intimatul -- a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, arătând că reclamanta a renunțat la capătul de cerere în revendicare în încercarea de a evita timbrajul și că, în realitate, urmărește revendicarea unei suprafețe de teren de care a fost deposedată, probabil, prin extinderea împrejmuirii proprietății vecine le latura de vest.
Prin decizia civila nr. 510 din 24.10.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, s-a respins apelul declarat de reclamanta P & T, împotriva pârâților -_, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D, reținându-se că prima instanță făcut o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale din materia grănițuirii, statuând asupra imposibilității juridice de a se stabili o linie de hotar, în condițiile în care reclamanta a făcut un act procesual de dispoziție - renunțarea la capătul de cerere în revendicare -prin care lipsit de eficiență acțiunea în grănițuire.
În mod temeinic și legal, prima instanță a făcut distincția între acțiunea în grănițuire propriu-zisă, prin care se urmărește stabilirea liniei de hotar prin marcarea unor semne exterioare vizibile, atunci când acestea nu există, reclamantul deducând judecății dreptul de a cere grănițuirea și acțiunea în grănițuire subsecventă acțiunii reale petitorii în revendicare imobiliară, prin care reclamantul urmărește recâștigarea posesiei pierdute și reașezarea corectă a hotarului, cauza litigiului fiind reprezentată de încălcarea dreptului de proprietate.
Cu alte cuvinte, în primul caz se urmărește doar delimitare mai clară a proprietăților, prin semne de hotar certe și vizibile, iar în al doilea caz scopul acțiunii este protejarea dreptului real ce a fost încălcat prin faptul juridic al ocupațiunii abuzive, operațiunea de grănițuire fiind subsecventă constatării unui asemenea stări de fapt,
În speță, apelanta reclamanta a susținut, în motivarea în fapt a cererii introductive, că pârâtul ocupă în mod nejustificat o suprafață de 1000. din terenul proprietatea sa, fundamentându-și juridic acțiunea pe dispozițiile art. 481 și 584 Cod Civil.
În contextul unor asemenea susțineri cu privire la starea de fapt dedusă judecății, este evident că reclamantei nu îi este permis să eludeze mijloacele juridice pe care le are la dispoziție pentru protecția dreptului său subiectiv și nici să se sustragă de la îndeplinirea obligației legale de a timbra corespunzător fiecare capăt de cerere.
Față de aceste susțineri ale reclamantei, prin sentința apelată s-a stabilit în mod corect că aceasta și- "mutilat" demersul judiciar prin renunțarea la judecarea cererii în revendicare și că linia de hotar va putea fi fixată doar după ce se stabilește întinderea obiectului material al dreptului de proprietate al fiecărei părți și dacă fiecare parte ocupă ceea ce i se cuvine în virtutea propriilor acte de proprietate.
Motivul de apel referitor la concludența expertizelor administrate în cauză apare ca rămas fără obiect, ținând seama de rezolvarea juridică dată prezentei acțiuni în grănițuire prin prisma distincției dintre cele două tipuri de acțiuni.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta P & T.
Curtea de APEL CRAIOVAa admis recursul declarat de reclamanta P & T, a casat decizia civilă nr. 510/24.10.2007, pronunțată de Tribunalul Dolj, precum și sentința civilă nr. 4454/30.03.2007, pronunțată de Judecătoria Craiova și a trimis cauza la Judecătoria Craiova, reținând că acțiunea în grănițuire așa cum este reglementată de 584 Cod civil nu este condiționată de existența unei acțiuni în revendicare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova sub nr-.
Prin sentința civilă nr. 17873/21 noiembrie 2009 fost respinsă acțiunea precizată formulata de reclamanta - SRL, împotriva pârâtului .
A fost obligată reclamanta către pârât la 600 lei cheltuieli de judecată.
Pentru se pronunța astfel, instanța reținut că reclamanta deține în baza unui contract de schimb din 06.05.1997, suprafața de 19.943 mp teren situat pe teritoriul comunei,T 47, parcela 42 format din 2 loturi și prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 1167 /22.04.1994, a dobândit și suprafața de 57 mp tot în tarlaua 47 parcela 47.
În total, reclamanta deține suprafața de 20.000 mp, cu următoarele dimensiuni pe laturile terenului, așa cum rezultă din evidentele Comisiei locale de fond funciar: N - 387 ; E- 47,50 ; S- 455 ; V- 47,50 .
Pârâtul deține, așa cum este înscris în titlul de proprietate nr. 1502- 45408 / 14.06.1999 în tarlaua 47, parcela 46 o suprafață de 8000 mp, individualizată prin dimensiuni și vecinătăți, astfel; N- 375 -; E- 21,50 - 352; S- 382 -; V- 21,50 - D.384.
Pentru a delimita suprafețele în teren, expertul a stabilit că pârâtul ar trebui să cedeze reclamantei o suprafață de 2305 mp pentru ca aceasta să-si întregească suprafața de teren pe care o are în proprietate potrivit actelor.
Prin urmare, stabilirea liniei de hotar în varianta propusă de expert ar duce la încălcarea dreptului de proprietate al pârâtului căruia i s-a reconstituit dreptul de proprietate al terenului în condițiile speciale prevăzute de Legea fondului funciar și care, în aceste condiții, ar pierde 2305 mp într-o acțiune civilă în grănițuire.
Reclamanta nu a solicitat revendicarea terenului, pe care precizează că în mod nejustificat pârâtul, l-a ocupat, deși inițial a pornit o acțiune civilă în revendicare, dar ulterior, pe parcursul derulării procesului și-a precizat cererea, solicitând doar grănițuirea proprietății.
Fără compararea titlurilor de proprietate deținute de cele două părți nu poate fi stabilită întinderea dreptului de proprietate pentru fiecare, ca mai apoi, prin grănițuire să poată fi stabilit hotarul despărțitor.
Respectând decizia de casare, instanța a intrat în cercetarea fondului cauzei, însă, s-a constatat că nu poate fi stabilită linia de hotar, atâta timp cât, reclamanta a renunțat expres la judecarea cererii în revendicare, fapt care lasă fără finalitate juridică acțiunea civilă in grănițuire.
De asemenea, prima instanță a apreciat că prin stabilirea liniei de hotar în aceste condiții, s-ar aduce atingere însăși noțiunii de "bun" așa cum este reglementată de art 1 din Protocolul nr 1 adițional al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta - SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de apel s-a arătat că, prima instanță a încălcat dispozițiile imperative ale art. 315, alin. 1 Cod pr. civ. - în caz de casare hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unei probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Tribunalul Dolj, prin decizia civilă nr. 289 din 08.05.2009, a respins apelul formulat reclamanta L( FOSTA - SRL ), împotriva sentinței civile nr.17873/21 11 2009, pronunțată de Judecătoria Craiova, în contradictoriu cu intimații-pârâți, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară D, ca nefondat.
A fost obligată apelanta la plata, către intimatul pârât -, a sumei de 700 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Cadrul procesual nu a suferit modificări în rejudecare, prin urmare problema de drept soluționată de instanța de recurs - necesitatea soluționării pe fond a petitului privind grănițuirea a rezultat clar din decizia civilă nr. 266/25.03.2008. Astfel, s-a considerat că instanța nu a intrat în cercetarea fondului considerând că nu poate avea loc o grănițuire a proprietăților în lipsa unei acțiuni petitori, acțiunea în grănițuire, așa cum este reglementată de art. 584 Cod civil, nu este condiționată de existența unei cereri în revendicare.
În speță, interesul legitim în promovarea unei astfel de acțiuni este determinat de necesitatea îngrădirii proprietății reclamantei prin delimitarea prin semne de hotar față de proprietatea limitrofă, îngrădire (delimitare) conform actului de proprietate.
Întrucât din raportul de expertiză efectuat în cauză de expert a rezultat că, pentru a se stabili linia de hotar, așa cum solicită reclamanta, pârâtul urmează a fi obligat să cedeze reclamantei o suprafață de 2305 mp, instanța a constatat că nu poate stabili linia de hotar atâta timp cât reclamanta a renunțat în mod expres la judecarea acțiunii în revendicare, acțiunea în grănițuire fiind lăsată fără finalitate juridică.
Soluția este judicioasă din punct de vedere juridic, deoarece, dacă intimatul pârât ar fi fost obligat de instanță să cedeze suprafața de 2305 mp recurentei reclamante, nu numai că s-ar fi realizat o deposedare abuzivă a acestuia de bunul său, ci, din punct de vedere procedural, s-ar fi comis o extra petita, Judecătoria Craiova pronunțându-se pe ceva ce nu s-a cerut, cât timp reclamanta a renunțat expres la acțiunea în revendicare, în primul ciclu procesual.
Mai mult, s-ar eluda și prevederile Legii nr. 146/1997, care, la art. 3, lit. i prevede că acțiunile în grănițuire se taxează cu 19 lei "în cazul în care nu cuprind și revendicarea unei porțiuni de teren".
Având în vedere aceste considerente, precum și aspectul că, prin motivele de apel se critică în mod deosebit ocuparea abuzivă a terenului recurentei reclamante de către intimatul pârât, aspect ce vizează o eventuală hotărâre în revendicare, tribunalul a apreciat că motivele de apel sunt nefondate.
Împotriva ambelor hotărâri a formulat recurs - ( FOSTĂ - P& T ) SRL PRIN C SPECIALIST, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Critica vizează împrejurarea motivată pe dispoz. art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. rap. la art. 315 alin.1 Cod pr. civ. în sensul că nu s-au respectat hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate atunci când hotărârile au fost casate.
În concret, recurenta arată că era obligatorie grănițuirea proprietăților limitrofe în lipsa unor semne de hotar și aceasta se putea face contrar celor reținute de instanțe, în sensul că operațiunea de delimitare nu putea fi realizată în situația în care instanța nu are posibilitatea de a compara titlurile de proprietate și a stabili întinderea dreptului de proprietate al părților.
Recursul este întemeiat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că prin decizia nr. 266 din 25.03.2008, a Curții de APEL CRAIOVA, s-a admis recursul declarat de - P& T SRL, casându-se atât decizia Tribunalului Dolj cât și sentința Judecătoriei Craiova, cu trimiterea cauzei spre rejudecare, cu indicația că acțiunea în grănițuire nu este condiționată de existența unei cereri în revendicare, fiind posibilă operația de delimitare ori de câte ori între două proprietăți limitrofe nu există semne exterioare de hotar, dar și atunci când acestea există și sunt contestate.
Instanțele, după casare, au respins acțiunea în grănițuire, cu motivarea că reclamantul a renunțat la acțiunea în revendicare, solicitând doar grănițuirea proprietății și fără compararea titlurilor de proprietate nu poate fi stabilită întinderea dreptului de proprietate deoarece, prin stabilirea liniei de hotar, s-ar aduce atingere dreptului de proprietate al pârâtului, în sensul că acesta s-ar diminua cu suprafața de 2305mp.
De asemenea, prin admiterea acțiunii și cedarea suprafeței de 2305mp s-ar realiza o deposedare abuzivă a pârâtului de bunul său, iar din punct de vedere procedural s-ar fi comis o extra petita, în sensul că instanța s-ar pronunța pe ceea ce nu s-a cerut.
Motivarea instanței este greșită, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 584 Cod civil, orice proprietar poate obliga pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa; cheltuielile grănițuirii urmând a fi împărțite în mod egal.
De aici rezultă că acțiunea în grănițuire este acea acțiune prin care reclamantul pretinde, în contradictoriu cu pârâtul, ca instanța să determine, prin semne exterioare, întinderea celor două fonduri învecinate.
Această acțiune își justifică rațiunea atât în cazul existenței unei delimitări între proprietăți cât și în cazul în care asemenea semne nu există.
Dreptul la acțiune, bazat pe dispoz. art. 584 Cod civil, semnifică deci posibilitatea pentru proprietar sau pentru orice altă persoană care este titularul unui drept real asupra unui fond limitrof de a pretinde vecinului său, printr-o acțiune în justiție, în grănițuire, stabilirea hotarului ce separă fondurile învecinate și marcarea acestora prin semne materiale vizibile.
Printr-o astfel de acțiune, instanța nu se pronunță asupra întinderii dreptului de proprietate, ci asupra formei terenului al cărui contur este fixat prin linia hotarului despărțitor, determinată prin semne vizibile, avându-se în vedere întinderea dreptului de proprietate, existent și dovedit prin titlurile de proprietate.
Din acest punct de vedere, instanța a greșit atunci când a concluzionat că nu se poate face grănițuirea, fără ca pârâtul să fie deposedat de bunul său.
Din raportul de expertiză întocmit de expert și aflat la pag. 37 în dosarul nr-, rezultă că prin compararea suprafeței găsită la măsurători cu suprafața înscrisă în actele de proprietate prezentate de părți, pârâtul deține în plus o suprafață de 818mp și că se poate face deci grănițuirea prin stabilirea unui hotar real care să separe cele două proprietăți învecinate, prin semne materiale vizibile, fără ca prin aceasta să se diminueze suprafața de teren a pârâtului, potrivit titlului de proprietate pe care acesta îl deține.
De altfel, chiar pârâtul, în concluziile pe care le depune la pag. 60 din dosar, arată, în subsidiar, că este de acord cu admiterea cererii și stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți, cu respectarea dreptului său de proprietate.
În consecință, având în vedere aceste considerente, urmează să se aprecieze că instanțele nu au respectat dispozițiile deciziei de casare, încălcând astfel art. 315 alin.1 Cod pr. civ. potrivit căruia, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum și asupra necesității administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.
Delimitarea celor două proprietăți prin semne materiale vizibile cu respectarea întinderii dreptului de proprietate al pârâtului, potrivit titlului de proprietate al acestuia, este conformă cu art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind accesul liber la justiție, cu atât mai mult cu cât o acțiune în grănițuire produce efecte numai cu privire la delimitarea fondurilor ce aparțin părților, dar nu și cu privire la însuși dreptul de proprietate.
De aici rezultă, pentru părți, posibilitatea de a introduce ulterior o acțiune în revendicare privind suprafața determinată de teren, fără ca prin aceasta să se poată opune autoritatea de lucru judecat a hotărârii pronunțate în acțiunea de grănițuire.
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 312 alin.5 Cod pr. civ. se impune admiterea recursului, casarea deciziei civile și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Dolj, pentru ca, pe baza unui supliment de expertiză, să se stabilească în concret linia de hotar, cu respectarea suprafeței de 8000mp teren, ce aparține pârâtului, potrivit titlului său de proprietate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanta - ( FOSTĂ - P& T ) SRL PRIN C SPECIALIST împotriva deciziei civile nr. 289 din data de 8 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr- și a sentinței civile nr. 17873 din data de 21 noiembrie 2008, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Casează decizia civilă atacată și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Dolj.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 29 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
4 ex./07.10.2009
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
