Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 143/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 143/2009-
Ședința publică din 03 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: R - - judecător
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE DIN CADRUL MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR cu sediul în B,-, sector 1, în contradictoriu cu intimatul pârât domiciliat în O,-, - 14,. 4,. 18, județul B și intimatul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 194 din 13 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect: restrângerea dreptului la liberă circulație în baza Legii nr. 248/2005.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu se prezintă părțile.
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA este reprezentat de domnul procuror.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței cele de mai sus, precum și faptul că apelul este scutit de plata taxei de timbru și timbru judiciar, că în cauză se solicită judecarea în lipsă, după care:
Reprezentantul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL ORADEA apreciază ca fondat apelul formulat de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din Cadrul Ministrului Administrației și Internelor B, solicită admiterea acestuia, desființarea sentinței apelate și în urma rejudecării cauzei, admiterea acțiunii cu consecința restrângerii dreptului la libera circulație în Belgia a intimatului pârât pentru o perioadă de 2 ani. Apreciază a fi corect actul de expulzare și arată că se impune restrângerea dreptului la libera circulație pârâtului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 194/C din 13 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a espins cererea formulată de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE cu sediul în B,-, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul domiciliat în O,-, - 14,.4,.18, ud. și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BIHOR.
Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:
Instanțele de judecată sunt obligate ca, după data de 1 ianuarie 2007, să analizeze compatibilitatea legii naționale privind libera circulație a persoanelor cu legislația și cu jurisprudența comunitară.
Judecătorul național a devenit, după această dată judecător comunitar, fiind obligat să aplice direct dreptul comunitar, dacă se constată incompatibilitatea dreptului național cu acesta, în virtutea principiilor efectului direct al dreptului comunitar și al supremației acestuia.
În ceea ce privește raportul dintre legislația națională și legislația comunitară, tribunalul a făcut aplicarea principiilor de interpretare, stabilite de Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg în jurisprudența sa, respectiv:
Principiul efectului direct al tratatelor, ceea ce înseamnă că dispozițiile Tratatului CEE au efect direct în dreptul intern (Hotărârea Curții din 5 februarie 1963, en Loos Administrație der);
Un alt principiu de care instanța națională trebuie să țină seama este obligația de a nu aplica dreptul național contrar dreptului comunitar. Astfel, orice instanță națională trebuie ca, într-o cauză ce intră în jurisdicția sa, să aplice dreptul comunitar în totalitatea sa și să protejeze drepturile pe care acesta le conferă cetățenilor și este obligată, ca atare, să nu aplice orice prevedere din dreptul național care ar putea veni în conflict cu dreptul comunitar, fie anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a regulii comunitare (Hotărârea Curții din 9 martie 1978, delle Finanze dello Stato).
Prin prisma acestor principii și în raport de situația de fapt, trebuie analizat în ce măsură dispozițiile cuprinse în legea internă sunt compatibile cu legislația comunitară în materia liberei circulații a persoanelor.
În ceea ce privește principiul de bază în materia liberei circulații a persoanelor având cetățenia română, în prezent, atât legea internă, cât și legislația comunitară stabilesc regula potrivit căreia dreptul la liberă circulație a cetățenilor români pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene este garantat - art.25 din Constituția României, art.18 din Tratatul CEE, art.4 din Directiva 2004/38/CE.
Excepțiile de la această regulă se regăsesc atât în cuprinsul legii interne, respectiv art.38 și art.39 din Legea nr.248/2005, cât și în cuprinsul legislației comunitare, respectiv art.27 din Directiva 2004/38/CE.
Cu privire la compatibilitatea normei interne cu cea comunitară în ceea ce privește dreptul la liberă circulație a cetățeanului român ce cuprinde și dreptul de a ieși din țară în scopul de a călători pe teritoriul altui membru, tribunalul a constatat că norma comunitară prevede în mod limitativ doar trei situații în care statul ar putea restrânge libertatea de circulație a persoanelor: afectareaordinii publice, siguranței publice sau sănătății publice,pe când norma internă prevede posibilitatea restrângerii dreptului la libera circulațiedacă cetățeanul român a fost returnat dintr-un stat pe baza unui acord de readmisie,fără a se face nici o distincție în ceea ce privește persoana cetățeanului în cauză, respectiv dacă acesta prezintă sau nu un pericol pentru ordinea, siguranța sau sănătatea publică a statului din care a fost returnat.
Norma internă prevede o categorie mai largă de situații posibile când se poate dispune restrângerea dreptului cetățeanului român la libera circulație, în raport cu categoria situațiilor de excepție prevăzute de norma comunitară. Consecința firească este aceea că norma internă este parțial incompatibilă cu norma comunitară, în ceea ce privește alte excepții la libera circulație a persoanelor decât cele ce vizează ordinea, siguranța sau sănătatea publică.
Examinând conținutul dispozițiilor art. 27 din Directivă, s-a constatat că acestea stabilesc într-un mod precis și lipsit de echivoc excepțiile de la principiul liberei circulații a persoanelor, iar potrivit Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, România avea obligația ca până la data de 1 ianuarie 2007 să transpună dispozițiile Directivei în dreptul intern, obligație ce nu a fost însă îndeplinită, Legea nr. 248/2005 nefiind până în prezent modificată și armonizată cu dispozițiile cuprinse în Directivă.
În aceste condiții, tribunalul a făcut aplicarea efectului direct al Tratatului și al Directivei la situația de fapt și, în considerarea principiul supremației dreptului comunitar, a constatat că norma aplicabilă în cauză este norma comunitară și anume art.18 din Tratat, respectiv art. 27 și urm. din Directivă.
În speță, potrivit declarației pârâtului a fost reținut de către autoritățile belgiene pe motiv de ședere fără acte legale.
Ordinul de părăsire a teritoriului depus la filele 3-5 nu este însoțit de procesul verbal al poliției din.
De asemenea, susținerea reclamantei în sensul că pârâtul a fost returnat în repetate rânduri din Belgia nu s-a dovedit în cauză.
Comportamentul pârâtului nu este în măsură să afecteze ordinea și siguranța publică, motiv pentru care instanța a respins cererea.
Împotriva acestei sentințe, în termen a formulat apel Direcția Generală de Pașapoarte care a solicitat admiterea acestuia, schimbarea sentinței și admiterea cererii formulată de apelant.
În motivarea apelului s-a susținut că între România și Belgia există un acord de readmisie, care permite Belgiei returnarea fără nici o formalitate a cetățenilor români aflați în situație ilegală pe teritoriul statului belgian.
A mai invocat apelantul, că prin restrângerea dreptului de circulație a pârâtului nu se încalcă dreptul la libera circulație a pârâtului, așa cum este el stipulat prin Protocolul adițional la Convenția Pentru Apărarea Dreptului Omului, art. 2, care prevede că drepturile acolo consfințite pot să facă obiectul unor restrângeri justificate de interesul public.
Analizând sentința apelată prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea constată că aceasta este nelegală și netemeinică pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut că dreptul la libera circulație a cetățenilor este consfințit atât prin legislația internă (Constituția României) cât și prin Tratatul art. 18 și prin Directiva 2004/38 /CE. Art. 27 din directivă statuează care sunt excepțiile de la principiul liberei circulații a persoanelor iar Tribunalul Bihora apreciat că Legea 248/2005 nu a fost armonizată cu directiva mai sus invocată și astfel nu i se poate îngrădi pârâtului, dreptul la libera circulație.
Potrivit art. 27 din Directiva 2004/38/CE restrângerea dreptului la liberă circulație este supus unor îngrădiri doar pentru apărarea interesului public, respectiv a ordinii, siguranței și sănătății publice a statului care solicită îngrădirea acestui drept.
Curtea apreciază, contrar celor reținute de prima instanță, că în speță s-a făcut dovada că petentului se impune a i se restrânge dreptul la liberă circulație, acesta a fost returnat repetat din Belgia și de asemenea a fost urmărit penal pentru furt din rafturile magazinelor.
Așa fiind, șederea repetată a pârâtului fără forme legale pe teritoriul Belgiei, asociate cu sustragerea unor bunuri din magazine, constituie o tulburare a ordinii publice a statului belgian, fiind un motiv justificat pentru restrângerea dreptului acestuia la liberă circulație pe teritoriul acelui stat, pentru o perioadă de 2 ani care respectă principiul proporționalității între interesul public și restrângerea unui drept fundamental al pârâtului.
Pentru aceste motive, în baza art. 296 Cod procedură civilă, se va admite apelul petentei, se va schimba în tot sentința de fond și se va admite cererea formulată, urmând a se restrânge dreptul de circulație a pârâtului pe teritoriul Belgiei, pentru o perioadă de 2 ani.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat apelul civil declarat de apelanta reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE DIN CADRUL MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR cu sediul în B,-, sector 1, în contradictoriu cu intimatul pârât domiciliat în O,-, - 14,. 4,. 18, județul B și intimatul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA cu sediul în O,-, județul B, împotriva sentinței civile nr. 194 din 13 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o schimbă în tot.
Admite cererea petentului în contradictoriu cu pârâtul.
Dispune restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în Belgia în ceea ce-l privește pe pârât, pe o perioadă de 2 ani.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 3.XI.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - -
Red.dec.R /13.XI.2009
Jud.fond.
Dact./13.XI.2009
Ex.2
3 com./30.11.2009
1. apelanta reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE DIN CADRUL MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR cu sediul în B,-, sector 1,
2. intimatul pârât domiciliat în O,-, - 14,. 4,. 18, județul B
3. intimatul PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL ORADEA cu sediul în O,-, județul
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Pantea Viorel, Popoviciu Liliana
