Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 320/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 320
Ședința publică de la 23 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tania Țăpurin președinte secție
JUDECĂTOR 2: Costel Drăguț președinte instanță
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, judecarea apelului declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, cu sediul în B, sect. 1, str. -, nr. 29, împotriva sentinței civile nr. 281 din 12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta, cu domiciliul în Dr. Tr. S, str. - de la, nr. 24, jud. M, având ca obiect limitarea exercitării dreptului la libera circulație în străinătate.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit apelanta reclamantă DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE și intimata pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că apelanta reclamantă a solicitat judecarea în lipsă.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra apelului.
Reprezentantul Ministerului Public, prin procuror, a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței și restrângerea dreptului pârâtei la liberă circulație pe teritoriul Franței, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, întrucât a comis fapte antisociale.
CURTEA
Asupra apelului de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți la data de 09.09.2009, sub nr-, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte Bas olicitat restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație în Franța pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pentru pârâta.
Reclamanta, în esență a arătat că, din documentele ce au fost înaintate de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, rezultă că în data de 14.08.2009 lucrătorii PF - au întocmit pe numele pârâtei înscrisul denumit - Talon - pe care au făcut mențiunea - returnat Franța - însoțit de declarația acesteia din aceeași dată, ca urmare a măsurii dispuse de către autoritățile din Franța.
În susținerea cererii, reclamanta a invocat dispozițiile art. 5 și art.38 alin. 1 lit. a din Legea 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, modificată și completată prin nr.OG5/2006, potrivit cărora, "pe perioada șederii lor în străinătate, cetățenii români au următoarele obligații:
a) să respecte legislația României și să nu desfășoare activități de natură să compromită imaginea României ori care să contravină obligațiilor asumate de România prin documente internaționale;
b) să respecte legislația statului în care se află, precum și scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra și, după caz, de a rămâne pe teritoriul statului respectiv, în condițiile stabilite prin legislația acestuia sau prin documentele internaționale încheiate cu România", precum și dispozițiile art.2 din Protocolul Adițional nr. 4 pct. 3 și 4 la.
Prin sentința civilă nr.281 din 12 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a respins cererea promovată de reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte B, cu sediul în B,-, sector 1, în contradictoriu cu pârâta, cu domiciliul în D - T S, strada - de la, nr. 24, județul
S-a reținut că pârâta a fost returnată din Franța, împreună cu alți cetățeni români, fiind suspectați de săvârșirea unei infracțiuni de furt organizat, prin efracție, dintr-o locuință situată în localitatea - la -.
Dispozițiile art.38 din Legea nr.248/2005 se aplică în speță, în concordanță cu prevederile art.39 din Tratatul Comunității Europene care garantează libera circulație a cetățenilor statelor membre, și Directivei nr.2004/38/CE care stabilește condițiile în care poate fi restricționat dreptul în discuție, respectiv pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, cu respectarea principiului proporționalității și întemeierea măsurii exclusiv pe conduita persoanei în cauză.
Din perspectiva normei comunitare, returnarea cetățenilor români de pe teritoriul țărilor membre UE, în baza acordurilor de readmisie și fără o altă justificare a statutului ilegal în care s-au aflat, nu mai este posibilă.
Pretinsa săvârșire de către pârâtă a faptei penale menționată în decizia de returnare, nu poate constitui un motiv de restrângere a dreptului la liberă circulație, în condițiile în care nu se încadrează în situațiile prevăzute de Directiva nr.2004/38/CE, și nu s-a făcut dovada că există o amenințare reală, prezente și suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societății.
Împotriva sentinței a declarat apel Direcția Generală de Pașapoarte din Ministerul Administrației și Internelor, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a arătat că potrivit documentelor întocmite de autoritățile franceze, pârâta a fost plasată în arest pentru furt în grup, prin efracție, prezența sa pe teritoriul Franței constituind o amenințare pentru ordinea publică, situație în care sunt pe deplin aplicabile dispozițiile art.27 din Directiva nr.2004/38/CE, cu ale căror prevederi normele din art.38 din Legea nr.248/2005 sunt în deplină concordanță.
Prin fapta sa pârâta a încălcat obligațiile ce-i reveneau potrivit art.5 din Legea nr.248/2005, de a respecta legislația statului pe teritoriul căruia se află.
Examinând criticile formulate se constată fondat apelul, pentru următoarele considerente;
Potrivit Deciziei de returnare la frontieră emisă de Prefectura din - - Loire, pârâta a fost returnată din Franța constatându-se că prezența sa pe teritoriul francez reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, ca urmare a comiterii împreună cu alți 4 cetățeni români, a infracțiunii de furt, prin efracție, dintr-o locuință situată în localitatea - la -.
O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, legea internă trebuie interpretată prin raportare la dreptul comunitar, care are prioritate, conform dispozițiilor art.148 alin.2 și 4 din Constituția României, față de dispozițiile contrare din legile interne.
Art.307 alin.1 și 2 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, prevede că statele au obligația de a lua toate măsurile în vederea asigurării compatibilității dintre acest tratat și convențiile încheiate înainte de data aderării, care au generat drepturi și obligații, prevedere față de care legislația comunitară este de imediată aplicare, iar legea română trebuie interpretată în raport cu norma comunitară, fără nici o condiționare privitoare la perioada de tranziție negociată de România.
Dreptul la libertatea de circulație pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene este garantat de prevederile art.18 din Tratat în aplicarea căruia a fost adoptată Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004, act normativ cuprins în anexele Protocolului de aderare, care prevede condițiile admiterii în Uniunea Europeană și care a devenit parte a tratatelor europene.
Potrivit legislației europene în materie, dreptul la liberă circulație nu este un drept absolut, însă potrivit dispozițiilor art.27 din Directiva 2004/38/CE restricționarea libertății de circulație și de ședere a cetățenilor Uniunii și a membrilor lor de familie poate fi dispusă numai pe motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică. În alin.2 textul prevede că măsurile luate trebuie să respecte principiul proporționalității și să se întemeieze exclusiv pe conduita persoanei în cauză. Și art.6 din Tratatul privind Uniunea Europeană statuează că drepturile fundamentale sunt respectate, așa cum sunt garantate de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Prin urmare, deși calitatea de membru al Uniunii Europene nu interzice României de a restrânge dreptul la liberă circulație a cetățenilor săi, restrângerea nu se poate dispune numai pentru faptul că o persoană a fost returnată dintr-un stat cu care România are încheiat acord de readmisie, ea trebuind să fie supusă condițiilor prevăzute de art.27 din Directiva nr.2004/38/CE, iar prevederile Legii nr.248/2005 trebuie interpretate în acord cu legislația comunitară, ale cărei dispoziții sunt de imediată aplicare.
În speță, în raport de situația pârâtei, dispozițiile art.38 din Legea nr.248/2005 sunt aplicabile, nefiind în contradicție cu reglementările comunitare în materie.
Chiar dacă returnarea pârâtei de statul francez, în baza acordului de readmisie încheiat cu România, nu prezintă prin ea înseși o cauză care să justifice măsura restrângerii dreptului la liberă circulație, fapta săvârșită pe teritoriul Franței, chiar în lipsa unei condamnări penale, aduce atingere ordinii publice a statului pe al cărui teritoriu a locuit pârâta, conform cerințelor art.27 din Directiva nr.2004/38/CE.
În aceste circumstanțe, măsura restrângerii exercitării acestui drept nu este disproporționată în raport de scopul urmărit, fiind întemeiată pe înseși conduita pârâtei, care și-a încălcat obligațiile de a respecta legislația statului francez.
Față de motivele arătate, apelul este fondat și urmează să fie admis conform art.296 Cod pr.civilă, să se schimbe sentința în sensul admiterii acțiunii. Se va dispune restrângerea dreptului la liberă circulație a pârâtei, pe teritoriul Franței, pe o perioadă de 3 ani.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de reclamanta DIRECȚIA GENERALĂ DE PAȘAPOARTE, cu sediul în B, sect. 1, str. -, nr. 29, împotriva sentinței civile nr. 281 din 12 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâta, cu domiciliul în Dr. Tr. S, str. - de la, nr. 24, jud.
Schimbă sentința în sensul că admite cererea și dispune restrângerea exercitării dreptului la liberă circulație a pârâtei, cu domiciliul în Dr. Tr. S, str. - de la, nr. 24, jud. M, în Franța, pe o perioadă de 3 ani.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 23 2009
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehn.7 ex
Președinte:Tania ȚăpurinJudecători:Tania Țăpurin, Costel Drăguț
