Libera circulație a persoanelor în UE, străinătate. Decizia 48/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 248/2005 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA NR. 48
Ședința publică din 7 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Surdu Oana
JUDECĂTOR 2: Dumitrașcu Veronica
Grefier - -
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceavaa fost reprezentat de procuror
Pe rol se află judecarea apelului declarat de Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor din Ministerul Internelor și Reformei Administrative B cu sediul în municipiul B, sector 6,- împotriva sentinței civile nr. 277 din 17 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit reclamantul apelant Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor din Ministerul Internelor și Reformei Administrative B și pârâtul intimat.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constatând apelul în stare de judecată acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
După deliberare,
CURTEA
Asupra apelului de față, constată că prin cererea adresată Tribunalului Suceava și înregistrată sub nr. 773/86/30.01.2009, reclamantul Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor din Ministerul Internelor și Reformei Administrative Bas olicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâtul să se dispună restrângerea dreptului la liberă circulație al acestuia, pe teritoriul Italiei.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că pârâtul a fost expulzat din Italia la data de 3.01.2009, în baza Decretului Prefecturii Provinciei, în conținutul căruia se menționează că datorită comportamentului de care a dat dovadă pe perioada șederii în Italia, împotriva acestuia s-a dispus măsura interzicerii de a se mai afla pe teritoriul Italiei, fiind incidente prevederile art. 38 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare. Deși legal citat, pârâtul nu s-a prezentat în instanță și nici nu și-a exprimat în scris poziția procesuală.
Prin sentința civilă nr. 277 din 17 februarie 2009, Tribunalul Suceava - Secția Civilă a respins acțiunea ca nefondată, reținând în motivare, în esență, că singurele restricții ale dreptului de intrare și dreptului de ședere prevăzute în Tratatul Curții Europene și legislația secundară sunt cele din motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică care însă trebuie să respecte principiul proporționalității și să se bazeze exclusiv pe conduita personală a individului în cauză; că singura condiție cerută unui cetățean european este ca acesta să prezinte o carte de identitate sau un pașaport valabil și că reclamantul nu a dovedit față de prevederile art. 1169 cod civil incidența în cauză a vreunuia din cazurile limitative de restrângere legală a exercitării dreptului fundamental la liberă circulație.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În dezvoltarea motivelor de apel, reclamantul a învederat că în mod greșit prima instanță nu a dat eficiență Decretului Prefecturii Provinciei, din care rezultă fără echivoc comportamentul antisocial al pârâtului care a fost arestat de autoritățile italiene pentru săvârșirea infracțiunii de jefuire agravată și împotriva căruia s-a dispus măsura interzicerii de a se întoarce pe teritoriul Italiei pentru o perioadă de 5 la 10 ani, sub sancțiunea executării pedepsei privative de libertate, astfel încât în cauză sunt incidente prevederile art. 27 din Directiva nr. 2004/38/CE și ale obiectivului nr. 2 litera "d)" din Hotărârea Guvernului nr. 1347/2007, raportate la cele ale art. 38 din Legea nr. 248/2005.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și a motivelor de apel invocate, Curtea apreciază că apelul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Conform art. 38 lit. a din Legea nr. 248/2005, ce reprezintă norma internă, restrângerea dreptului unui cetățean român la libera circulație în străinătate este condiționată doar de simpla returnare din statul cu privire la teritoriul căruia se cere luarea acestei măsuri, în baza unui acord de readmisie, motivul returnării fiind lipsit de orice importanță.
Spre deosebire de reglementarea internă, norma comunitară consacrată prin art. 27 din Directiva nr. 2004/38/CE stipulează expres și limitativ numai trei situații în care este posibilă restrângerea dreptului la libera circulație a cetățenilor Uniunii Europene, anume afectarea ordinii, sănătății ori siguranței publice.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României, în caz de neconcordanță între normele interne și cele comunitare au prioritate tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, autoritatea judecătorească având sarcina de a garanta aducerea la îndeplinire a obligațiilor asumate prin actul aderării. Totodată, în temeiul art. 307 alin. 1 și 2 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, statele au obligația de a lua măsurile necesare pentru a asigura compatibilitatea dintre prevederile acestui tratat și convențiile încheiate înainte de data aderării, care au generat drepturi și obligații, iar legea română trebuie interpretată în raport cu norma comunitară.
Ori, dreptul la libera circulație pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene este garantat de art. 18 din Tratat, în aplicarea căruia a fost emisă Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului și, în concordanță cu argumentele expuse anterior, prevederile directivei sunt prioritar aplicabile în raport cu norma internă, inclusiv în ceea ce privește condițiile de limitare a dreptului în discuție.
Așadar, restricționarea libertății de circulație, care într-adevăr nu este un drept cu caracter absolut, poate fi dispusă doar pentru motive de ordine publică, siguranță publică sau sănătate publică, se întemeiază exclusiv pe conduita persoanei în cauză și trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit. Măsura nu poate fi luată numai pentru faptul că o persoană a fost returnată dintr-un stat cu care România are încheiat un acord de readmisie. În acest sens s-a pronunțat, de altfel, Curtea de Justiție Europeană în interpretarea art. 18 CE și a art. 27 din directivă.
În speță, tribunalul, dezvoltând aceste prevederi în ordinea de prioritate corectă a omis, totuși, să le aplice situației pârâtului, în legătură cu care, dacă ar fi efectuat verificările necesare ar fi observat că i s-a reținut în sarcină de către autoritățile italiene, săvârșirea infracțiunii de jefuire agravată, pentru care a fost arestat la data de 1.03.2008 (filele 7 - 9 dosar fond), apreciindu-se întemeiată și oportună luarea măsurii îndepărtării sale de pe teritoriul Italiei și a interdicției de intrare înainte de expirarea termenului de 5 ani. De altfel, toate aceste împrejurări de fapt au fost recunoscute parțial și de pârât în declarația dată la punctul de trecere a frontierei (fila 4 dosar fond).
Într-un asemenea context, dovedit de reclamant și în fața instanței de fond, limitarea exercitării dreptului la libera circulație al pârâtului pe teritoriul Italiei este pe deplin justificată de afectarea ordinii publice de către acesta printr-un comportament antisocial flagrant, încât, în temeiul art. 296 Cod pr. civilă, se impune admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței și admiterea acțiunii, cu consecința limitării solicitate pe durata maximă de 3 ani, proporțională cu modul conștient în care a fost lezată ordinea publică a statului italian dar și imaginea României în exterior.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamantul Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor din Ministerul Administrației și Internelor B cu sediul în municipiul B, sector 6,- împotriva sentinței civile nr. 277 din 17 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în dosar nr-.
Schimbă sentința civilă nr. 277 din 17 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă în sensul că:
Admite acțiunea și, în consecință:
Dispune limitarea dreptului la libera circulație a pârâtului, domiciliat în sat nr. 772, jud. S, CNP nr. -, pe teritoriul Italiei pe o durată de 3(trei) ani, începând cu data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 7 aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./30.04.2009
Președinte:Surdu OanaJudecători:Surdu Oana, Dumitrașcu Veronica
