Obligația de a face. Decizia 1042/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1042
Ședința publică de la 03 2008
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâții, împotriva deciziei civile nr. 306 din 11 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, -. G, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns intimatul reclamant G, personal și în calitate de procurator pentru intimatul reclamant -. G, lipsind recurenții pârâți,.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care a învederat instanței depunerea unui set de înscrisuri de către recurenții pârâți, precum și întâmpinare de către intimații reclamanți, după care;
Intimatul reclamant Gad epus la dosar o planșă fotografică.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Intimatul reclamant Gas olicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile atacate ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată, reprezentând cheltuielile de transport depuse la dosar.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin cererea formulată la data de 23.04.2007 reclamanții G și. G au chemat în judecată pe pârâții și, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să-i oblige pe aceștia să scoată pomii ce nu sunt la distanță legală de hotar, să mute grupul sanitar, precum și să îndepărteze posibilitatea scurgerii streșinii pe terenul reclamanților.
S-a mai solicitat daune interese în sumă de 10.000 RON și cheltuieli de judecată.
În drept și-au întemeiat cererea pe disp. art. 607-608.civ.
La 11.05.2007, pârâții au depus la dosarul cauzei un memoriu ce a fost calificat de instanță ca fiind întâmpinare,prin care se arată că între aceștia și reclamanți a mai existat un litigiu, soluționat în favoarea pârâților,prin care reclamanții o suprafață de teren aflat în posesia pârâților, litigiu ce s-a finalizat printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, cu putere de lucru judecat.
La termenul din 08.06.2007, reclamanții au formulat o precizare prin care renunță la acordarea daunelor în valoare de 10.000 lei.
În aceeași precizare mai solicită obligarea pârâților la retragerea gardului amplasat pe terenul acestora, la demolarea construcției aflată pe hotar, la montarea de jgheaburi și burlane pentru a împiedica scurgerea apelor de pe streașină și la montarea de opritori de zăpadă.
Prin sentința civilă nr. 1591 din 28 mai 2008 Judecătoria Motrua fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții G și -. G, în contradictoriu cu pârâții și.
A fost admisă excepția autorității de lucru judecat privind stabilirea liniei de hotar și mutarea gardului.
Au fost obligați pârâții să procedeze la scoaterea pomilor sădiți cu încălcarea prevederilor legale conform suplimentului la raportul de expertiză care va face parte integrantă din prezenta hotărâre, precum și la instalarea jgheaburilor și montarea grupului sanitar și opritoare de zăpadă pe acoperișul construit.
A fost respinsă cererea privind demolarea construcției și obligați pârâții la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamanților.
Pentru a pronunța aceasta sentință s-a avut în vedere că proprietățile pârtilor se învecinează si conform, concluziilor raportului de expertiză faptul că pe terenul pârâților există pomi și arbori, care se găsesc într-un număr destul de mare,la o distanță mai mică de 2 metri față de linia de hotar ce departe proprietatea pârâților de cea a reclamanților, fiind incidente disp. art. 607 și 608. civ. potrivit cărora nu este admis a sădi arbori care cresc înalți,la o distanță mai mică de 2. de linia de hotar, vecinul afectat având dreptul să solicite scoaterea acestora.
În ceea ce privește capătul de cerere privind mutarea grupului sanitar, instanța a apreciat că și acesta este întemeiat din următoarele considerente: așa cum reiese din raportul de expertiză, grupul sanitar al pârâților este amplasat la numai 0,6 de linia de hotar și așa cum constată chiar expertul, este de natură a aduce disconfort reclamanților, fiind invocată Legea nr. 98/1994 (art. 10-11).
Și în ceea ce privește apele ce se scurg pe terenul reclamanților de pe acoperișul pârâților, instanța a apreciat că și acesta este întemeiat,conform art.615 civ,respectiv dacă linia de hotar ar corespunde. Civ. Nr. 2695/A din 12.04.2000 pronunțată de Tribunalul Gorj, picăturile de pe streașina pârâților s-ar scurge pe terenul reclamanților, astfel încât disconfortul curgerii apelor pe terenul acestora, în mod artificial, este evidentă necesitatea montării de jgheaburi pentru a se îndepărta acest pericol, fiind reală.
Referitor la capătul de cerere privind retragerea gardului de către pârâți, instanța a constatat intervenirea autorității de lucru judecat,față de. Nr. 2695/A din 12.04.2000 a hotărât cu putere de lucru judecat, referitor la stabilirea graniței între cele două proprietăți, precum și a stabilirii gardului conform liniei de hotar.
Cu privire la demolarea construcției, această cerere instanța a considerat-o drept lipsită de interes atâta timp cât prin hotărâre s-a impus pârâților să-și monteze jgheaburi pentru evita scurgerea apelor pluviale pe terenul reclamanților, astfel folosul practic urmărit prin promovarea acestui capăt de cerere nu se mai justifică, reclamanții nemaifiind prejudiciați în acest mod.
Cu privire la plata cheltuielilor de judecată, instanța le-a admis în parte, întrucât și pretențiile reclamanților au fost admise parțial.
Împotriva sentinței au declarat apel I G și G criticând-o,așa cum a precizat si în concluziile orale cu privire la neacordarea tuturor cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul de avocat, de experți, transportul acestuia din urma precum și transportul apelanților în instanță. De asemenea s-a criticat sentința pentru faptul că, nu au fost obligații pârâții să-si mute gardul făcut peste linia de hotar, luând în calcul porțiunea stabilită de expert, conform precizărilor din concluziile orale.
Prin decizia nr.306 din 11 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de apelanții G și -. G împotriva sentinței civile nr.1591 din 28.05.2008 pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-.
S-a schimbat sentința în sensul că obligă pârâții să retragă gardul în linie dreaptă pe porțiunea identificată de expertul de 35, raportul de expertiză făcând parte integrantă din hotărâre;
Au fost obligați pârâții la 1000 lei cheltuieli de judecată la fond și apel în loc de 500 lei.
S-au menținut restul dispozițiilor sentinței.
Pentru a se pronunța astfel s-au reținut următoarele:
Cu ocazia efectuării expertizei la fond s-a avut in vedere linia de hotar stabilita prin decizia civilă 2695A/2000 a Tribunalului Gorj, în raport de care s-a stabilit pomii si arborii aflați la o distanța mai mică decât cea prevăzută de disp. art. 607 si 608.civ. Numărul și categoria pomilor a fost stabilită atât prin raportul de expertiza în faza inițială cât si prin suplimentul la expertiza, probe ce sub aspectul discutat fac parte integrantă din sentință, fiind determinate sub aspectul punerii în executare.
Prin raportul de expertiza s-a mai stabilit însă că linia de hotar existenta la data efectuării expertizei respectă parțial reglementările deciziei civile nr. 2695A/2000 a Tribunalului Gorj, mai puțin o porțiune de 35, unde construcția gardului este deviată cu 25- 30 cm. S-a mai reținut că streașina anexei construită pe terenul pârâților nu picura pe terenul reclamantului în actuala amplasare a gardului, dar dacă se reamplasează pe linia dreapta va picura pe terenul reclamantului.
Instanța de fond a reținut autoritatea de lucru judecat cu privire la obligația de a ridica gardul în raport de decizia civilă 2695A/2000 a Tribunalului Gorj deși prin hotărârea judecătorească anterioară nu s-a stabilit o obligație expresă pentru pârâți de a-si retrage gardul la limita de hotar stabilită prin aceeași hotărâre judecătorească, iar pe de altă parte chiar așa fiind respectiv dacă s-ar fi stabilit o astfel de obligație sub aspectul discutat hotărârea judecătoreasca si-a pierdut autoritatea de lucru judeca ca urmare a treceri termenului prevăzut de lege.
Este întemeiat si apelul cu privire la cheltuielile de judecată având în vedere că față de capetele de cerere admise nu se impunea diminuarea onorariilor de expert și avocat ci trebuia excluse de la plata cheltuielilor de judecata doar taxele de timbru aferente capetelor de cerere respinse.
Ca atare a fost modificată hotărârea judecătorească și sub aspectul cheltuielilor de judecată, cheltuieli în care se au în vedere în întregime contravaloarea onorariului de expert și de avocat precum și cheltuielilor de transport ale părții în instanța la termenele la care a fost prezent, apreciindu-se că deși nu s-au depus biletele de călătorie pentru toate termenele de judecată ele fac dovada contravalorii transportului, iar prezența în instanță a părții prezumă si efectuarea acestor cheltuieli, respectiv se va include si contravaloarea taxelor de timbru pentru capetele de cerere admise.
Împotriva deciziei au declarat recurs pârâții, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei civile din apel și menținerea sentinței civile, iar în subsidiar admiterea recursului, casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea efectuării unei noi expertize.
a invocat lipsa calității procesuale pasive, întrucât capetele de cerere formulate de către reclamanți, derivă din grănițuire și aceasta se judecă numai între proprietari. Or,reclamanții s-au judecat în hotărârea pronunțată în anul 2000 numai cu recurentul, tatăl lui.
a menționat că prin hotărârea pronunțată în anul 2000, s-a constatat că linia de hotar este cea existentă, stabilită de expertul în raportul de expertiză. Gardul nu a fost modificat în vreun fel de peste 20 ani și respectă în totalitate decizia civilă nr.2695/A/2000, iar pe porțiunea de 35 cm la care face referire expertul, gardul este ușor înclinat datorită vechimii și nicidecum deviat.
Instanța de apel în mod greșit nu a reținut autoritatea de lucru judecat.
De asemenea, în mod greșit s-a admis capătul de cerere privind cheltuielile de judecată. Atâta timp cât au fost admise în parte pretențiile reclamanților era firesc ca și cheltuielile să fie admise parțial.
S-au depus la dosar: taxa de timbru, timbru judiciar, copie raport expertiză efectuat în anul 2000, schițe, autorizația nr.6/1989, chitanța nr.3899/1989, proiect nr.56/1989, memoriu tehnic, planuri de situație, proces verbal din 7.02.2000, proces verbal -, planșă fotografică, bilete de transport.
Prin întâmpinarea formulată de intimații și -.G s-a solicitat respingerea recursului întrucât susținerile recurenților sunt nefondate.
Recursul este nefondat.
Prin decizia civilă nr.2695/12.04.2000 pronunțată de Tribunalul Gorj irevocabilă prin decizia 14672/2000 a Curții de Apel Craiova, s-a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamantului G și pârâtului, ca fiind cea existență în linie dreaptă, astfel ca terenul reclamantului să aibă o latură de 35,88 la DC 633 și de 34,72 în partea opusă.
Potrivit concluziilor raportului de expertiză efectuat la fond de către expert și suplimentului la raportul de expertiză fila 122 fond, se arată că hotarul, care inițial, conform sentinței civile 2596/2000 trebuia să fie în linie dreaptă este deviat, iar bucla evidențiată pe schiță reprezintă suprafața ocupată de pârât prin amplasarea necorespunzătoare a gardului.
Prin expertiza efectuată, expertul nu a făcut altceva decât să respecte linia de hotar stabilită anterior prin sentința civilă nr.2597/2000, evidențiind atât hotarul în linie dreaptă cât și modul în care a fost deviat.
Având în vedere linia de hotar în linie dreaptă - evidențiată în acest raport de expertiză - solutia pronunțata de către instanța de apel, în sensul dispunerii de a se retrage gardul în linie dreaptă pe porțiunea identificată de expert, de 35, restabileste de fapt situația anterioară a părților, așa cum a fost ea stabilită prin sentința civilă nr.2596/2000.
De fapt se confirmă, situația anterioară a părților, neîncălcându-se puterea de lucru judecat, dimpotrivă s-a respectat decizia amintită mai sus, de care recurenții se prevalează.
Se reține că, nu există contradicție între raportul de expertiză întocmit anterior în cauza în care s-a pronunțat decizia 2596/2000 și raportul de expertiză întocmit în prezenta cauză de către expert, aceasta din urmă respectând linia de hotar stabilită inițial, față de situația nou apărută prin devierea gardului.
Această expertiză eliminând devierea gardului pe porțiunea de 35 cm, conform schiței efectuată, a determinat readucerea liniei de hotar la situația inițială, conform deciziei civile amintite.
Atât raportul de expertiză cât și suplimentul la raportul de expertiză converg spre aceleași concluzii și anume că gardul este deviat.
Este adevărat că la fila 99 fond, schița întocmită de către expert evidențiază devierea gardului înspre terenul pârâților și nu spre al reclamanților, însă aceasta este contrazisă de conținutul expertizei și de cele reținute de către expert în concluziile expertizei și ale suplimentului la expertiză.
Acest aspect conduce, indubitabil la concluzia că dintr-o eroare schița expertizei a fost astfel întocmită, atâta timp cât concluziile expertului stabilesc o stare de fapt asa cum a fost reținută de către expert, în urma efectuării expertizei.
Se va ține seama de concluziile expertizei și suplimentul la aceasta, întrucât acestea prezintă relevanță, câtă vreme se bazează pe constatările expertului prezent la fața locului, în mod efectiv, schița putând fi rezultatul unei erori de desen numai în privința indicării direcției de deviere a gardului nu și a existenței devierii acestuia.
Totodată, se reține că, în măsura în care pârâții nu au formulat apel, motivele de recurs se pot analiza numai în funcție de existența sau nu a puterii de lucru judecat -doar prin prisma acestui motiv-față des oluția pronunțată în apel prin care s-a schimbat sentința civilă în sensul arătat cu privire la capătul de cerere referitor la linia de hotar.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de către recurentul, pe considerentul că, în speță capetele de cerere formulate de către reclamanți derivă din grănițuire și se judecă numai între proprietari, el neavând această calitate, va fi respins, din considerentul arătat mai sus.
Astfel, neformulând apel pentru acest considerent, aceasta înseamna că s-a achiesat în această privință la hotărârea instanței de fond, care sub acest aspect a rămas irevocabilă față de recurent.
Acest motiv, așadar, apare ca un motiv nou invocat direct în recurs și potrivit art.316 Cod pr.civilă rap. la art.294 alin.1 Cod pr.civilă nu mai poate fi primit.
Oricum, față de soluția pronunțată de către instanța de apel, capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată a fost corect admis, făcându-se o aplicare corespunzătoare a art.274 Cod pr.civilă, având în vedere și celelalte capete de cerere admise.
Văzând și dispoz. art.312 alin.1 Cod pr.civilă instanța va respinge recursul.
Conform art.274 Cod pr.civilă recurenții vor fi obligați la plata sumei de 51 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă timbru, timbru judiciar și contravaloare transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâții, împotriva deciziei civile nr. 306 din 11 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți G, -.
Obligă recurenții la plata sumei de 51 lei cheltuieli de judecată către intimați.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2008.
Președinte, - - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.-
Tehn.2 ex/9.12.2008
/-.
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț
