Obligația de a face. Decizia 419/2008. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

- Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie -

DOSAR NR-

DECIZIA Nr.419

Ședința publică din data de 11 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Gherghina Niculae

JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana C -

- - -

Grefier -

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului declarat de pârâții, G, Cătuța toți domiciliați în com.Podgoria, sat, jud.B, împotriva deciziei civile nr.382 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții - și ambii domiciliați în com.Podgoria, sat, jud.

Prezența și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 4 aprilie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de 11 aprilie 2008 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea decizie:

Curtea:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrartă la Judecătoria Rm. sub nr. 568/2006 reclamanții - și au chemat în judecată pe pârâții, și Cătuța solicitând ca prin sentința ce se va pronunța pârâții să fie obligați să-și ridice porțile amplasate la ieșirea spre drumul comunal pentru a le permite accesul la calea publică, urmând totodată ca pârâții să fie obligați la daune cominatorii de 100 lei pe zi de întârziere de la data rămânerii definitive a sentinței și până la îndeplinirea obligației.

In motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt proprietarii unui imobil format din casă de locuit și terenul aferent situat în com.Podgoria sat Cotacu județ B și deși au o cale de acces la drumul public în partea din față a casei, pentru a folosi anexele gospodărești le este necesar accesul pe un drum public letaral pe care-l folosesc de câțiva ani și pe care pârâții l-au închis în luna septembrie 2005.

In dovedirea acțiunii la dosar s-au depus acte și s-a solicitat proba cu interogatoriul pârâților și martori.

După analizarea probatoriilor administrate, Judecătoria Rm.S a pronunțat la 22.05.2006 sentința civilă nr.601 prin care a respins acțiunea formulată de reclamanți cu motivarea în esență că aceștia au o cale de acces la drumul public iar

- // -

- 2 -

pe o altă latură a terenului acestora se învecinează cu un drum de acces care este folosit de pârâți și care a fost construit ca servitute de trecere pentru riveranii acestei

căi de acces din terenul dobândit de autorii pârâtului G prin testament datând din 1940.

Instanța de fond a înlăturat susținerea reclamanților că drumul în litigiu ar fi un drum public deoarece nu pot fi avute în seamă constatările unei expertize efectuate într-o altă cauză.

Impotriva sentinței au declarat apel reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că nu au fost administrate toate probatoriille ce se impuneau pentru lămurirea situației de fapt, respectiv proba cu o expertiză de specialitate pentru a determina dacă drumul în litigiu este proprietatea vreunuia dintre riverani sau este domeniul public.

Tribunalul Buzău analizând sentința atacată, față de criticile formulate în raport cu actele și lucrările dosarului și cu normele legale incidente în cauză, a pronunțat la 6 noiembrie 2006 decizia civilă nr. 348 prin care a respins ca nefondat apelul reținând în esență că soluția fondului este legală și temeinică, fiind administrate toate probatoriilor din care a rezultat cu certitudine că terenul în litigiu pe care pârâții au ridicat porțile aparține pârâtului G și în atare situație acțiunea reclamanților este neîntemeiată.

Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanții considerând-o nelegală și netemeinică, invocând în drept dispozițiile art.304 pct.10 cod pr.civilă susținând în esență că instanța nu s-a pronunțat asupra unei dovezi administrate care era hotărâtoare pentru cauză.

Se arată că nici instanța fondului și nici instanța de apel nu s-au pronunțat asupra faptului că prin actul de proprietate invocat de pârâți (testamentul) proprietarul lasă 3. lățime pentru drum iar la cercetarea efectuată de instanță la fața locului a rezultat că drumul are o lățime de 6.

Arată în continuare recurenții că deși au probat nu s-a reținut faptul că aceștia au cedat din proprietatea lor o porțiune de teren pentru lărgirea drumului de acces.

Mai mult, într-un litigiu anterior avut cu pârâții, susțin recurenții pentru același drum, Primăria comunică instanței că drumul în litigiu este drum public și face parte din domeniul public.

Se conchide că în această situație contradictorie instanța avea obligația în virtutea rolului activ să suplimenteze probatoriul pentru dovedirea regimului juridic al drumului și să se depună cadastrală a com.Podgoria din care rezultă că acest drum a fost și este în domeniul public.

Recurenții au depus ca înscrisuri planul urbanistic general al com.Podgoria și sentința civilă nr.88 pronunțată de Judecătoria Rm.S rămasă irevocabilă.

Curtea, analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate și față de actele dosarului și de normele incidente în cauză, a pronunțat la 23.05.2007 decizia civilă nr.322 prin care a admis recursul declarat de reclamanți și a casat ambele hotărâri cu trimiterea cauzei spre spre rejudecare la instanța de fond pentru a se completa probele în vederea stabilirii cu certitudine a regimului juridic al drumului în litigiu.

- / / -

- 3 -

După rejudecare, instanța de trimitere a procedat la completarea probelor pe linia deciziei de casare, sens în care s-a dispus efectuarea unei expertize de specialitate, lucrarea fiind întocmită de expert.

După analizarea probatoriului administrat în această fază, Judecătoria Rm. Sap ronunțat la data de 12.09.2007 sentința nr.1077 prin care a admis acțiunea formulată de reclamanți și a obligat pe pârâți să-și ridice porțile amplasate la ieșirea spre drumul comunal, cu obligarea la daune cominatorii de 100 lei/zi începând cu data rămânerii definitive a hotărârii, până la executarea obligației.

A reținut instanța de fond că, potrivit concluziilor raportului de expertiză, drumul în cauză fiind drum public și accesibil tuturor părților din proces, pârâții, fără motiv, l-au închis și în această situație acțiunea reclamanților este întemeiată.

S-a apreciat ca întemeiată și cererea privind obligarea pârâților la daune cominatorii către reclamanți începând cu data rămânerii definitive a hotărârii până la ridicarea porților.

Apelul declarat de pârâți împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat de Tribunalul Buzău prin decizia civilă nr.382/28.11.2007.

Instanța de control judiciar a apreciat că probele administrate în cauză au fost judicios analizate și corect interpretate de către prima instanță atunci când aceasta a reținut că drumul în litigiu este drum public, accesibil tuturor părților în proces.

S-a făcut trimitere atâta la actele depuse la dosarul cauzei în toate fazele procesuale cât și la concluziile raportului de expertiză întocmit în faza de rejudecare de.

Împotriva deciziei au declarat recurs în termen legal pârâții, invocând motive de nelegalitate și de netemeinicie, susținând, sub un prim aspect, că instanța fondului a ignorat disp. art.209 cod pr.civilă în condițiile în care raportul de expertiză nu a fost depus cu 5 zile înainte de termenul de judecată și, în atare situație, nu am putut lua cunoștință de conținutul lucrării depuse, fiindu-ne încălcat astfel dreptul de a face obiecțiuni.

În plus, prin admiterea acțiuni, susțin recurenții, s-a creat o situație de natură să-l prejudicieze pe recurentul G în sensul că, deși se reține că terenul în cauză este proprietatea sa, cele două instanțe îl obligă să-l pună la dispoziția reclamanților, încălcându-se astfel dreptul de proprietate.

Se susține în continuare de recurenți că instanțele nu au avut în vedere faptul că reclamanții au acces direct la calea publică și prin curtea lor, pot să realizeze un spațiu de trecere către capătul proprietății, unde se află anexele gospodărești, astfel încât, în aceste condiții nu era necesar ca accesul să se facă pe drumul în litigiu.

În fine, se mai arată de recurenți, că invocarea unui raport de expertiză depus într-un alt dosar este nelegală, expertul din acea cauză depășindu-și atribuțiunile și obiectivele stabilite de instanță, trăgând greșit concluzia că drumul în litigiu este drum public. Dimpotrivă, în acel dosar, susțin reclamanții, au dovedit că drumul în cauză nu este echipat cu rețea electrică publică și, deși s-a creat o situație când a fost nevoie de intervenția pompierilor chiar în gospodăria reclamanților, accesul echipei de intervenție nu s-a făcut pe drumul în litigiu.

Se solicită, pentru motivele arătate, admiterea recursului, modificarea celor două hotărâri și pe fond respingerea acțiunii ca nefondată.

- 4 -

Intimații-reclamanți au depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea celor două hotărâri ca legale și temeinice.

Prin încheierea din 14.03.2008, Curtea a dispus, în baza art.305 cod pr.civilă, completarea probelor cu înscrisuri.

Analizând decizia atacată în raport cu criticile formulate, față de actele și lucrările dosarului și de normele legale incidente în cauză, Curtea constată că recursul este fondat și va fi admis cu baza disp. art. 312(1) raportat la disp. art. 306 pct. 9 Cod pr.civilă, cu motivarea de mai jos:

La pronunțarea soluției de admitere a acțiunii promovate de reclamanți, în cel de-al doilea ciclu procesual instanța de rejudecare a avut în vedere constatările expertului desemnat să efectueze lucrarea de specialitate pentru determinarea regimului juridic al drumului în litigiu.

S-a reținut astfel, că drumul în litigiu, cel puțin pe porțiunea folosită de reclamanți este comun tuturor părților din proces și s-a concluzionat, avându-se în vedere și datele obținute de la Oficiul de cadastru precum și planul de urbanism al localității Podgoria că drumul respectiv este consemnat ca drum public.

In recurs însă au fost depuse actele noi față de care situația reținută de instanțe în precedent este diferită.

Astfel, din adresa nr.771 din 13.03.2008 a Primăriei comunei Podgoria, jud.B (fila 24 dosar recurs) rezultă că în urma verificărilor în actele oficiale din arhiva acesteia s-a constatat că drumul în litigiu nu este cuprins nici în Hotărârea Guvernului nr.1348/2001 anexa 58 privind inventarul domeniului public și nici în Hotărârea Consiliului Local Podgoria nr.11/2003 privind inventarul domeniului privat al comunei.

S-a consemnat în aceeași adresă că terenul respectiv este înscris în titlul de proprietate nr.16391/44 din 28.06.1994, autor, fiind lăsat pentru cale de acces la cele trei gospodării din proprietatea lui prin testamentul nr.525/20 decembrie 1941.

Din verificarea actelor înaintate de Primăria comunei Podgoria, județul B, respectiv nr.HG1348/2001 și nr.11/17.04.2003 al aceleiași localități rezultă că într-adevăr drumul în litigiu nu este consemnat nici în inventarul bunurilor care aparțin domeniului public și nici în domeniul privat al comunei.

In atare situație, nefiind vorba despre un drum public instanțele în mod greșit au admis acțiunea reclamanților, motiv pentru care, în baza disp. art. 312 al. 1 rap. la disp. art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă Curtea va admite recursul, va modifica în tot decizia în sensul că va admite apelul pârâților, va schimba în tot sentința și pe fond va respinge acțiunea ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâții, G, Cătuța toți domiciliați în com.Podgoria, sat, jud.B, împotriva deciziei civile nr.382 din 28 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții

- / / -

- 5 -

- și ambii domiciliați în com.Podgoria, sat, jud.

Modifică în tot decizia în sensul că admite apelul pârâților.

Schimbă în tot sentința civilă nr.1077 din 12 septembrie 2007 pronunțată de Judecătoria Rm.S și pe fond respinge acțiunea ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi, 11 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana

- - C - - -

GREFIER,

Operator de date cu caracter personal

Notificare nr.3120

Tehnored.CȘ./CO

3 ex./15.04.2008

f- Judec.Rm.

a- Trib.

Președinte:Gherghina Niculae
Judecători:Gherghina Niculae, Constanța Ștefan Ana Roxana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligația de a face. Decizia 419/2008. Curtea de Apel Ploiesti