Obligația de a face. Decizia 57/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.57/
Ședința publică din 6 martie 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Carmina Orza JUDECĂTOR 2: Trandafir Purcărița
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de către pârâta AUTORITATEA pentru VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B împotriva sentinței civile nr. 1908 din 23.10.2007, pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați și, precum și cu pârâta intimată - Reșița SA, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat pentru reclamanții intimați și avocat, pentru pârâta intimată - Reșița avocat, lipsă fiind pârâta apelantă Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că prin registratura instanței reclamanții intimați și au depus întâmpinare la dosar.
Reprezentanta reclamanților intimați depune în fotocopie extras din testamentul numitului, pentru a dovedi calitatea de moștenitori reclamanților.
Nemaifiind probe de administrat sau cereri de formulat, instanța acordă cuvântul părților cu privire la apel.
Reprezentanta reclamanților intimați solicită respingerea apelului și pe cale de consecință menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe potrivit motivelor prezentate în întâmpinarea depusă la dosar, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea apelului.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul -S sub numărul -, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, și au solicitat instanței ca prin sentința ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia la emiterea unei dispoziții privind acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent bănesc, în condițiile Legii nr.10/2001 modificată și completată prin Legea nr.247/2005, la valoarea actualizată în conformitate cu standardele internaționale de evaluare, privind imobilul situat în Reșița,-, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că proprietarii tabulari ai imobilului, situat în Reșița,-, județul C-S, au fost antecesorii lor și, astfel cum rezultă din extrasul de CF nr.1406 al localității Reșița Montană, nr. top 605/486/intravilan de 734 mp și nr. top 485/a - casa cu nr.52, cu teren de 612 mp.
În anul 1954, aceștia au emigrat în Australia iar imobilul a intrat în proprietatea Statului Român, în condițiile Decretului nr.92/1950, casa fiind demolată iar terenul aferent fiind preluat de Reșița () cu drept de administrare operativă apoi, în temeiul Legii nr.15/1990, a intrat în patrimoniul privat al statului.
La data preluării proprietari tabulari ai imobilului în litigiu erau bunicii reclamanților, situație ce rezultă din actele de stare civilă depuse în cauză, astfel:, decedat la data de 02.06.1954 și, decedată la data de 14.03.1958, iar unicul moștenitor al acestora este tatăl reclamanților, decedat în 1995.
Considerând că preluarea imobilului de către stat a fost abuzivă și că în prezent restituirea în natură nu mai este posibilă, reclamanții au solicitat admiterea cererii, invocând ca temei de drept dispozițiile art.11 alin.5, art.1 alin.2 și art.10 alin.1 partea finală, art.4 alin.2 și art.11 alin.5 din Legea nr.10/2001, astfel cum a fost modificată prin Titlul I din Legea nr.247/2005 și art.31 alin.2 din același act normativ.
Prin sentința civilă nr. 1908 din 23.10.2007 Tribunalul C - admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții și, împotriva pârâților AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI și - SA REȘIȚA.
A obligat pârâta AVAS să emită decizie privind propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent bănesc, în condițiile Legii nr.10/2001 modificată și completată prin Legea nr.247/2005, în favoarea reclamanților referitor la notificarea cu nr.176/01.08.2001 depusă la BEJ G, (dosar ex.nr.170 din 1.08.2001) având ca obiect imobilul înscris în CF nr.1406 Reșița Montană, nr. top 605/48- intravilan de 734 mp și nr. top 485/a - casa cu nr.52 cu teren de 612 mp.
A obligat pârâta AVAS să procedeze la predarea deciziei astfel emisă și a documentației aferente, pe bază de proces verbal, Secretariatului Comisiei Centrale în vederea întocmirii raportului de evaluare și a emiterii titlului de despăgubire.
A respins acțiunea civilă față de pârâta - SA Reșița.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că prin notificarea cu nr.170/01.08.2001, fila 52 dosar, reclamanții și, cetățeni australieni, domiciliați în Sidney, în calitate de moștenitori legali ai defuncților (foști proprietari tabulari) și au solicitat Instituției Prefectului și ui Reșița acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, sub formă de despăgubiri bănești, în cuantum de 300.000.000 lei (ROL) pentru imobilul-teren, situat în Reșița,-, înscris în CF nr.1406 Reșița, nr. top 605/486 și nr. top 485/a, aflat în patrimoniul.
Notificarea a fost comunicată prin executorul judecătoresc G, în condițiile art.21 alin.3 din lege, în interiorul termenului se sesizare a unității deținătoare, prevăzut de art.21 alin.1, astfel cum a fost modificat prin OUG nr.109/16.07.2001, intrată în vigoare la 13.08.2001 și OUG nr.145/09.11.2001 (14.08.2001 ).
Prin adresa nr.184/13.08.2001, - SA- patrimoniu, precizează că imobilul, situat în Reșița,-, înscris în CF nr.1406, nr. top 605/486, 485/a a fost transferat, prin Decizia nr.74/24.02.1975, în proprietatea Statului Român, cu drept de administrare operativă în favoarea - Reșița SA. S-a precizat că, la momentul formulării cererii de retrocedare, imobilul se afla în incinta secției -- SA însă, pentru acordarea despăgubirilor solicitate, cererea trebuia adresată proprietarului de drept, respectiv Statului Român reprezentat prin Primăria mun. Reșița ( fila 54 dosar ).
Această poziție a fost menținută prin întâmpinare de CS SA (fosta ), introdusă în cauză la termenul de judecată din 19.06.2007.
Prefectura Județului C-S, prin adresa nr.9/9399/12.10.2001 ( fila 9 dosar ), constatând că imobilul pentru care se solicită despăgubiri a fost trecut cu titlu valabil în patrimoniul - SA Reșița - privatizată, a înaintat notificarea și actele doveditoare pârâtei Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului B, în condițiile art.27 alin.2 din lege.
Pârâta AVAS B, prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca prematur introdusă dat fiind faptul că reclamanții nu au depus actele solicitate și anume: extrasul de CF in extenso și actualizat; certificatul de moștenitor sau de calitate de moștenitor, declarația de notorietate din care să rezulte că este una și aceeași persoană cu.
Tribunalul stabilit că imobilul în cauză a fost preluat în proprietatea Statului Român - în temeiul Decretului nr.92/1950 - act lovit în întregime de neconstituționalitate, ceea ce face ca preluarea imobilului să fie fără titlu valabil, concluzie la care s-a ajuns pornind și de la includerea Decretului nr.92/1950 în lista actelor normative cuprinse în art.1 alin.2 din HG nr.20/1996 republicată.
În ce privește susținerea potrivit căreia reclamanții nu au făcut dovada calității de succesori, după antecesorii proprietari tabulari ai imobilului, s-a reținut că, din actele de stare civilă depuse în cauză, rezultat fără dubii că reclamanții, născută la 01.01.1944 și G, născut la 03.01.1947 ( filele 57 și 58 dosar ) sunt succesibili după antecesorul, născut la 03.06.1910, căsătorit cu, născută, la 12.03.1924 ( fila 14 dosar ), fiul lui, decedat la 02.06.1954 ( fila 18 dosar ) și, născută, decedată la 14.03.1958 ( fila 17 dosar ).
Considerând că cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul Legii 10/2001 (implicit și pentru despăgubirile solicitate), tribunalul a apreciat că reclamanții întrunesc condițiile art.4 alin.2 din lege pentru a putea beneficia de prevederile Legii nr.10/2001 republicată.
Având în vedere prevederile art.27 alin.1 și 2 din Legea nr.10/2001 precum și prevederile art.16 alin.1 și 2 din Capitolul V-,Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor din titlul VII-,Regimul stabilirii și plăți despăgubiri aferente imobilelor preluate în mod abuziv și ale art.IV din Titlul modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 06.03.1945-22.12.1989, Tribunalul a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu AVAS B și - SA Reșița și a obligat pârâta AVAS să emită decizie privind propunerea de acordare a măsurilor reparatorii, potrivit sentinței sus arătate.
Împotriva sentinței civile nr.1908 din 23.10.2007 pronunțată de Tribunalul - S în dosar nr-, în termen legal a declarat apel pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B criticând hotărârea pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea apelului și schimbarea sentinței civile apelate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, ca prematur formulată.
În motivarea apelului a arătat că prin adresa nr. 9/9399/ 12.10.2001 Prefectura jud. - Sat ransmis la AVAS notificarea formulată de către reclamanții intimați prin care s-au solicitat măsuri reparatorii prin echivalent, sub formă de despăgubiri bănești, în cuantum de 300.000.000 lei vechi pentru imobilul situat în Reșița- Jud. -
Apelanta susține că reclamanții notificatori nu au depus la dosar toate actele prevăzute de Legea 10/2001 astfel că notificarea nu a putut fi soluționată.
S-a susținut că din dosarul administrativ au lipsit:extrasul de CF in extenso și actualizat, certificatul de moștenitor sau de calitate de moștenitor, declarația de notorietate din care să rezulte că este una și aceeași persoană cu.
S-a precizat că AVAS are obligația de a emite decizii pentru rezolvarea notificărilor însă această obligație este determinată de depunerea documentelor solicitate și a dovezilor în termenul de 60 de zile prevăzut de lege.
Apelanta arată că prima instanță a apreciat în mod greșit starea de fapt deoarece nu se poate emite o decizie de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent câtă vreme la dosar nu au fost depuse documentele din care să rezulte că AVAS este competentă să soluționeze această notificare.
În sprijinul celor arătate a invocat dispozițiile cuprinse în art. 36 din Legea 10/2001 potrivit cărora "emiterea deciziei sau a dispoziției de restituire în lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate, a calității de moștenitor al fostului proprietar sau, după caz a calității de asociat a persoanei juridice proprietare a imobilului preluat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani".
Pentru aceste motive, în temeiul art.282 - 298 Cod procedură civilă apelanta a solicitat admiterea apelului.
Reclamanții și au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului cu consecința menținerii ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe.
Prin întâmpinare au arătat că la dosarul administrativ au fost depuse actele de stare civilă din care rezultă calitatea de succesori după foștii proprietari tabulari ai imobilului.
În ceea ce privește susținerea apelantei potrivit căreia nu poate emite o decizie de acordare a despăgubirilor întrucât intimata - SA Reșița deține un drept de administrare operativă asupra imobilului, reclamanții au arătat că potrivit dispozițiilor art. 27 alin.1 și 2 din Legea 10/2001 și art. 16 alin.1 și 2 din Cap.V, pârâta AVAS este obligată să emită decizia privind propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, astfel că au apreciat apelul ca neântemeiat.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate în raport de motivele de apel invocate și dispozițiile cuprinse în art. 282 și următoarele Cod procedură civilă, Curtea stabilește că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente.
Prin notificarea cu nr.170/01.08.2001 comunicată prin executorul judecătoresc G, în condițiile art.21 alin.3 din Legea 10/2001, reclamanții și, cetățeni australieni, în calitate de moștenitori legali ai defuncților (foști proprietari tabulari) și au solicitat Instituției Prefectului și ui Reșița acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, sub formă de despăgubiri bănești, în cuantum de 300.000.000 lei (ROL) pentru imobilul-teren, situat în Reșița,-, înscris în CF nr.1406 Reșița, nr. top 605/486 și nr. top 485/a, aflat în patrimoniul.
Imobilul, situat în Reșița,-, înscris în CF nr.1406, nr. top 605/486, 485/a, a fost transferat, prin Decizia nr.74/24.02.1975, în proprietatea Statului Român, cu drept de administrare operativă în favoarea - Reșița SA. La momentul formulării cererii de retrocedare, imobilul se afla situat în incinta secției -- SA, construcția fiind demolată la data respectivă.
Prefectura Județului C-S, prin adresa nr.9/9399/12.10.2001 ( fila 9 dosar ), constatând că imobilul pentru care se solicită despăgubiri a fost trecut cu titlu valabil în patrimoniul - SA Reșița - privatizată, a înaintat notificarea și actele doveditoare pârâtei Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiunilor Statului B, în condițiile art.27 alin.2 din lege, pentru ca aceasta să se pronunțe asupra notificării.
Aceasta este starea de fapt.
Criticile aduse de pârâta sentinței civile pronunțate de Tribunalul C - S se referă la faptul că cererea ar fi fost prematur formulată deoarece reclamanții notificatori nu au făcut dovada depunerii la dosarul administrativ a tuturor înscrisurilor necesare și anume:extrasul de CF in extenso, actualizat, certificatul de moștenitor sau de calitate de moștenitor, declarația de notorietate din care să rezulte că este una și aceeași persoană cu, situație față de care nu se putea soluționa notificarea.
În acest sens s-a susținut incidența dispozițiilor cuprinse în art.36 din Legea 10/2001 potrivit cărora "emiterea deciziei sau a dispoziției de restituire în lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate, a calității de moștenitor al fostului proprietar sau, după caz a calității de asociat a persoanei juridice proprietare a imobilului preluat constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani".
Criticile aduse hotărârii sunt nefondate câtă vreme reclamanții au depus la dosarul administrativ actele de stare civilă din care rezultă că reclamanții, născută la 01.01.1944 și G, născut la 03.01.1947 (filele 57 și 58 dosar) sunt succesibili după antecesorul, născut la 03.06.1910, căsătorit cu, născută, la 12.03.1924 (fila 14 dosar), fiul lui, decedat la 02.06.1954 ( fila 18 dosar) și, născută, decedată la 14.03.1958 ( fila 17 dosar ), reclamanții având astfel aptitudinea de a succede, deci vocație succesorală.
Ca urmare, reclamanții și - au dovedit calitatea de persoane îndreptățite la măsurile reparatorii prevăzute de Legea 10/2001, în sensul prevederilor art.3 din lege.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâtei AVAS B, aceasta rezultă din dispozițiile cuprinse în art. 272din Legea 10/2001, unde se prevede că, în cazul imobilelor preluate de stat în mod abuziv, evidențiate în patrimoniul unei societății comerciale privatizate, persoanele îndreptățite au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent situație în care notificarea se soluționează de către autoritatea publică implicată în privatizare. ( În acest sens este și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Decizia civilă nr. 4785/2005 pronunțată în dosar 4335/2004; Decizia civilă 6545 pronunțată la 4.07.2006).
Imobilul construcție revendicat de către reclamanți, situat în Reșița,-, înscris în CF nr.1406, nr. top 605/486, 485/a, a fost demolat fiind incidente dispozițiile cuprinse în art.1 alin.2 din Legea 10/2001 republicată, unde se prevede că "în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent"
Față de faptul că antecesorii reclamanților notificatori - și - au fost proprietari tabulari ai bunului la momentul preluării abuzive (situație ce rezultă din extrasul CF 1406 Reșița), că reclamanții notificatori și-au dovedit calitatea de succesori după foștii proprietari tabulari ai imobilului în litigiu, având în vedere că imobilul a fost preluat abuziv în proprietatea Statului Român - în temeiul Decretului nr.92/1950 - act normativ declarat neconstituțional, ceea ce face ca preluarea imobilului să fie fără titlu valabil, ținând seama că Decretul nr.92/1950 a fost inclus în lista actelor normative cuprinse în art.1 alin.2 din HG nr.20/1996 republicată, pentru toate cele ce preced, Curtea stabilește că în mod corect prima instanță a obligat-o pe pârâta să emită o dispoziție cu privire la notificarea reclamanților astfel că, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat apelul pârâtei Autoritatea pentru Valorificarea Statului
Văzând că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, împotriva sentinței civile nr.1908 din 23.10.2007 pronunțată de Tribunalul - S în dosar nr-.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică din 6 martie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red. CO/ 25.03.2008
Thred. NF/ 26.03.2008
Ex.2
Tribunalul C- S - Președinte
Președinte:Carmina OrzaJudecători:Carmina Orza, Trandafir Purcărița
