Obligația de a face. Decizia 654/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 654/R/2008
Ședința publică din data de 14 martie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Valentin Mitea vicepreședinte al Curții de Apel
JUDECĂTORI: Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca președintele secției - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamantul - împotriva deciziei civile nr. 636/a/2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr- privind și pe reclamantul și pârâții, jr. și având ca obiect obligația de a face.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 29 februarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA:
Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 2061/12.03.2007, pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, a fost respinsă acțiunea principală, formulată și extinsă de reclamanții și împotriva pârâților, și junior, în calitate de moștenitori ai defunctului, decedat la 20.02.2000, cu ultimul domiciliu în C-N,- și s-a admis în parte cererea reconvențională formulată de pârâți împotriva reclamanților, și în consecință au fost obligați reclamanții (pârâți reconvenționali) să efectueze lucrări de demolare parțială și de construcții în vederea creării spațiului de acces la pod, conform propunerii de expertiză tehnică judiciară efectuată de expert, varianta 2, ce face parte integrantă din sentință, în următoarele condiții: accesul la pod pentru apartamentul paraților (apartamentul nr.1) se va asigura prin o parte din încăperea de la parter, construită de reclamanți, adiacenta camerei.nr.1, ce se va ceda de reclamanți in suprafața de 3,94 x 2,39 = 9,42 mp; în aceasta varianta (2) suprafața utila a apartamentului 1 va creste cu 9,42 mp, iar accesul la pod va servi in acest caz numai pentru uzul paraților; accesul reclamanți1or se va face din casa scării, așa cum se prezintă in prezent; asigurarea stabilității si rezistentei construcției pentru apartamentul 1 se va realiza prin respectarea de către reclamanți a normativelor tehnice si a documentației de execuție, așa cum a fost conceputa de proiectant, iar in caz de refuz, autorizează parații să efectueze lucrările pe cheltuiala reclamanților.
Au fost obligați reclamanții să plătească pârâților suma de 317,60 lei RON, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătoria a reținut din probele administrate, următoarele:
Reclamanții sunt proprietarii apartamentului nr.2 din imobilul situat in C-N,- și asupra pârtilor indivize comune in cota de 52/ 100 parte înscrise in CF co1.26167 C-N, iar parații sunt coproprietari asupra apartamentului nr.1, înscris in CF 26168, nr.top. 2918/1/1, având un drept de proprietate asupra părțile indivize comune de 48/100 parte.
Din CF col. nr. 26167 (24-25), nr.top. 2918/1 rezultă că sunt părți indivize comune: fundația, pereții comuni, acoperișul, podul, accesul la pod, branșamentele de gaz si electricitate, terenul de sub construcție, poarta de intrare și gardurile, situația tabulară a drepturilor de proprietate, menționată mai sus, fiind stabilită urmare sistării indiviziunii asupra imobilului prin sentința civilă nr. 10115/2000 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr. 4039/2000, definitivă prin decizia civilă nr. 113/A/2002 și irevocabilă prin decizia civilă nr. 2333/2002.
Reclamanții au obținut, în calitate de coproprietari asupra părților indivize comune, autorizația de demolare nr. 76/21.07.2005 și au procedat la demolarea apartamentului nr. 2, demarând lucrările de reconstruire a acestui apartament fără a avea autorizație de construire.
Reclamanții au solicitat consimțământul pârâților pentru obținerea autorizației de construire, după ce lucrările de demolare au fost finalizate și când era desființat accesul la pod, parații condiționând acest consimțământ de prezentare a unui proiect de realizare a lucrărilor in care sa fie prevăzut si modul e soluționare a unui acces la pod pentru parați. Parații au solicitat de asemenea ca proiectul, respectiv sa propună soluții de construire care sa nu afecteze dreptul lor de proprietate asupra apartamentului nr.1, precum si asupra celorlalte părți indivize comune.
Din expertiza tehnică judiciară efectuată în cauză rezultă că demolarea apartamentului 2, proprietatea reclamanților de la imobilul situat în C-N,- nu a adus degradări apartamentului nr.1 proprietatea pârâților, dar au desființat accesul comun la podul aferent apartamentului nr.1 și care face corp comun cu podul aparținând și reclamanților. Prin construcția nou creată se asigura accesul la podul. 2 și numai la acesta, întrucât prin scara de acces de la etaj reclamanții nu permit accesul pârâților la podul aferent apartamentului 1. In aceste condiții, noua construcție aduce prejudicii în folosința.1, prin lipsa accesului la pod, cât și prin aceea ca reclamanții au construit o suprafață mai mare decât o aveau prin apartamentul 2, înainte de demolare, fapt ce conduce la demolarea cotelor aferente pe apartamente pentru părțile indivize comune. Din aceeași expertiza rezulta ca prin demolarea apartamentului nr. 2 imobilului, reclamanții au desființat accesul comun la pod (de 13,10 mp), respectiv pentru.1 și suprafața acestui acces a fost înglobata în exclusivitate în construcția nouă a reclamanților. De asemenea, construcția nouă s-a extins și cu suprafața de 30,12 mp, iar față de suprafața deținută de reclamanți conform apartamentului 2 înainte de demolare suprafața construita s-a mărit cu 30,12 mp + 13,10 mp = 43,22 mp.
Structura de rezistență a apartamentului 1 nu a fost afectată de demolarea.2 și prin noua construcție a. 2 nu s-au adus prejudicii elementelor constructive ale. Apartamentul nr. 2 construit a adus prejudicii. l și prin obturarea unei ferestre la antreul. l, neasigurându-se iluminatul al acestuia. Prin expertiză se propun două variante de soluționare a litigiului dintre cele două părți.
Întrucât reclamanții au executat lucrări de demolare și construire fără a obține autorizație de construire în baza prevederilor Legii nr. 50/1991 republicată și prin aceasta au afectat modul de folosința al pârâților asupra apartamentului proprietatea acestora și asupra părților indivize comune, respectiv a accesului la pod, instanța a respins acțiunea reclamanților ca neîntemeiata. In sprijinul acestei soluții pledează și principiul de drept clasic potrivit căruia "nimeni nu poate să-și facă dreptate singur", reclamanții trebuind ca în cazul în care pârâți ar fi refuzat nejustificat să-și dea acordul pentru construcțiile ce vor să le edifice, să se adreseze instanței de judecată, anterior efectuării lucrărilor de demolare și construire și nu după finalizarea parțială a acestora.
Prin decizia civilă nr. 636 din 9 noiembrie 2007, Tribunalul Cluja respins ca nefondat apelul declarat de reclamanți, menținând sentința atacată. Apelanții au fost obligați să plătească intimaților, și jr. 1.000 lei cheltuieli de judecată în apel.
În considerentele deciziei, tribunalul a reținut legalitatea și temeinicia soluției pe care prima instanță a pronunțat-o, în condițiile în care reclamanții au început lucrările de construire fără a deține o autorizație de construire și au desființat accesul comun la pod, astfel încât refuzul pârâților de a-și da acordul pentru reconstruirea apartamentului nu poate fi calificat ca fiind un abuz de drept.
Totodată, tribunalul a considerat că prima instanță a ales în mod corect varianta 2 din raportul de expertiză pentru asigurarea accesului pârâților la pod, prin spațiul în suprafață de 9,42 mp din încăperea reclamanților situată adiacent apartamentului nr.1.
Susținerile apelanților, potrivit cărora în această varianta suprafața apartamentului lor se diminuează cu 9,42 mp nu a putut fi reținută, întrucât apelanții sunt cei care au înglobat suprafața vechiului acces la pod în construcția nouă, ceea ce a determinat ca suprafața noului apartament sa fie cu 30,12 mp mai mare decât cea a vechiului apartament.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea și obligarea pârâților să își de-a consimțământul pentru obținerea avizului de construcție de la Inspectoratul de Construcție, aviz necesar pentru obținerea autorizației de construire.
În motivele recursului, se invocă o nesocotire a dispozițiilor art. 144.proc.civ. atât în primă instanță cât și în fața instanței de apel, prin aceea că judecătorul nu a menționat la finalul interogatoriului faptul că reclamantul refuză să semneze.
Totodată, recurentul susține un exercițiu abuziv al drepturilor procedurale, ale judecătorului, cu privire la situația de fapt și motivarea în drept, prin care se statuează o încălcare a prevederilor Legii nr. 50/1991.
Pretenția pârâtelor de a avea acces permanent prin ușa ce asigură intrarea în holul casei scărilor, întemeiată pe dreptul de folosință comună, este de asemenea expresia unui exercițiu abuziv al dreptului lor.
Recurentul susține că potrivit art. 636. civ. servitutea a încetat și nu mai poate fi exercitată, iar potrivit art. 481. civ. suprafața de teren trebuia cumpărată de pârâți și nu păstrată în cotă indiviză. Realizarea unei scări de acces la pod în camera ce face obiectul unui drept de proprietate exclusivă, ar afecta atributul folosinței, precum și suprafața pe care reclamantul o deține în proprietate exclusivă.
Se solicită efectuarea unei noi expertize, care să răspundă unor obiective complete și să propună mai multe variante de folosință a spațiului comun.
În drept, sunt invocate dispozițiile art. 3042alin. 3-8.proc.civ. precum și Legea nr. 10/2001.
Intimații au răspuns motivelor de recurs prin întâmpinare, solicitând respingerea acestor căi extraordinare de atac și obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată ( 9 dosar). Se apreciază că toate criticile aduse hotărârii recurate sunt nefondate, atâta timp cât reclamantul a procedat la demolarea apartamentului nr. 2 și cu acest prilej a desființat și încăperea destinată accesului la podul comun. În lipsa unei autorizații de construire, reclamanții au edificat noul apartament nr. 2, cu parter și mansardă, or, exprimarea consimțământului pentru efectuarea acestei construcții apare condiționată de prezentarea unui proiect de realizare care să cuprinsă și soluționarea accesului la podul comun, precum și o soluție care să nu afecteze cotele-părți indivize comune.
Se apreciază că cele două hotărâri judecătorești pronunțate în cauză au acoperire legală, respectate fiind dispozițiile art. 599 alin. 1 și 2. civ. precum și dispozițiile Legii nr. 50/1991.
Recurentul a depus ca înscrisuri noi în recurs sentința penală nr. 3445/1975, un plan al construcției, un raport de expertiză efectuat în dosarul de partaj judiciar nr. 3438/1972, planuri și schițe ale construcției ( 18-47 dosar).
Recursul este în parte fondat și curtea îl va admite în limitele și pentru motivele arătate în continuare.
Cu referire la situația de fapt în cauză, împrejurările esențiale au fost cu certitudine stabilite prin cele două hotărâri judecătorești ale instanțelor de fond.
Astfel, s-a reținut faptul că părțile în litigiu dețin în proprietate exclusivă cele două apartamente ale imobilului situat administrativ în C-N-, reclamanții fiind proprietarii apartamentului cu nr. 2, iar pârâții proprietarii apartamentului cu nr. 1. . pe apartamente este consecința încetării stării de coproprietate prin partaj judiciar, în acest sens fiind pronunțată sentința civilă nr. 10115/2000 a Judecătoriei Cluj -N, definitivă prin decizia civilă nr. 113/2002 a Tribunalului Cluj, și irevocabilă prin decizia civilă nr. 2333/2002 a Curții de Apel Cluj.
Conform înscrierilor operate în CF col. nr. 26167 C-N, reclamanții au împreună o cotă de 52/100 parte din părțile indivize comune ale imobilului, în timp ce pârâții dețin o cotă de 48/100 parte din aceste spații comune, reprezentate prin: fundația imobilului, pereții, acoperișul, podul, accesul la pod, branșamentele de gaz, branșamentele electrice, terenul, poarta de la intrare și gardurile.
Reclamanții, în calitate de proprietari ai apartamentului nr. 2 din imobilul evidențiat mai sus, au efectuat lucrări de demolare și reconstruire, prin care au desființat practic accesul la pod. Reclamanții au solicitat consimțământul pârâtului pentru obținerea autorizației de construire numai după ce lucrările au fost finalizate, astfel că pârâții au condiționat exprimarea consimțământului de prezentarea unei variantei în care să fie soluționat accesul la podul comun.
Sub aspectul normelor de drept substanțial incidente, curtea reține că dreptul de proprietate comună pe cote-părți, ca modalitate a dreptului de proprietate, constă într-o cotă-parte din dreptul de proprietate asupra unui bun determinat, aparținând temporar mai multor persoane, car le conferă titularilor atributele dreptului de proprietate, exercitate concurent și simultan, în conformitate cu legea și regulile de conviețuire socială.
Desigur, modul specific de încetare a dreptului de proprietate comună pe cote-părți îl constituie partajul (art. 728-799. civ.) și, în speță, a fost pronunțată o hotărâre judecătorească de partaj, care a determinat obiectul drepturilor de proprietate exclusivă, precum și bunurile rămase în coproprietate forțată, inclusiv mărimea cotelor de proprietate ale părților asupra acestor bunuri.
Coproprietatea forțată este o formă a dreptului de proprietate comună pe cote-părți ce are ca obiect un bun sau o universalitate de bunuri, care prin natura lor, pot fi folosite în mod permanent de mai mulți proprietari, fiind imposibil de împărțit, pentru că ar deveni improprii folosinței pentru care sunt destinate; ea există și se menține independent de voința proprietarilor.
În cazul acestei coproprietăți forțate, fiecare coproprietar este titularul unui drept de proprietate exclusivă, în speță dreptul de proprietate asupra celor două apartamente, și, concomitent, titularul unui drept de proprietate comună asupra părților comune ale clădirii, în care este inclus și accesul la pod.
În executarea acestui drept, titularii au un drept de folosință și posesie nelimitat, sub condiția de a nu schimba destinația bunurilor și de a respecta dreptul egal al celorlalți coproprietari. Ei pot face modificări, fără să schimbe destinația bunului ori să transforme modul său de folosință.
În caz contrar, oricare dintre coproprietari, în virtutea dreptului propriu, poate cere remedierea degradărilor aduse bunului comun, desființarea lucrărilor sau despăgubiri bănești, în condițiile și pe temeiul art. 998-999. civ.
Așa fiind, în mod corect instanțele de fond au apreciat că în litigiul dedus judecății, pârâții sunt îndreptățiți să solicite obligarea reclamanților la repararea prejudiciului cauzat prin lucrările de construcție care au fost efectuate, fiind evident că dreptul lor de coproprietate forțată a fost încălcat.
Instanțele de fond, consecutiv admiterii cererii reconvenționale, au obligat reclamanții la efectuarea unor lucrări de demolare parțială a construcțiilor executate fără autorizație de construire, în scopul asigurării spațiului de acces la pod, conform variantei nr. 2 din raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert ing..
Constată curtea că susținerile recurentului potrivit cărora prin varianta aleasă de către instanțele de fond suprafața utilă a imobilului aflat în proprietate exclusivă se diminuează cu 9,42 mp. sunt conforme realității. Or, repararea prejudiciului cauzat pârâților are a se face în limitele în care acesta s-a produs, fără ca prin accesul la pod creat să se atribuie acestora în proprietate exclusivă o suprafață de 9,42 mp, suplimentară față de aceea înscrisă în cartea funciară, în baza hotărârii de partaj judiciar.
Potrivit evidențelor celor două funciare, individuale și a colii funciare colective, reclamanții dețin o cotă de 52/100-a parte din părțile comune indivize aferente apartamentului nr. 2, în timp ce pârâții sunt coproprietari în cotă de 48/100 parte din același părți indivize comune aferente apartamentului nr. 1. Cum accesul la pod face obiectul unui drept de proprietate indiviză comună, în sensul celor mai sus arătate, limitele cotelor deținute de părțile în litigiu trebuie păstrate, așa cum au fost ele stabilite prin hotărârile judecătorești de partaj judiciar, care au stat la baza înscrierilor efectuate în cartea funciară.
În concluzie, prin dispoziția referitoare la cedarea pârâților, în proprietate exclusivă, a unei suprafețe de 9,42 mp. instanțele de fond au nesocotit dreptul câștigat al reclamanților și înscris ca atare în cartea funciară.
În aceste limite, hotărârea recurată urmează a fi modificată și, consecutiv admiterii apelului se va schimba sentința primei instanțe prin înlăturarea dispozițiilor referitoare la creșterea suprafeței utile a apartamentului nr. 1, cu 9,42 mp. prin obligarea reclamanților de a ceda pârâților suprafața de 9,42 mp. având destinația "acces la pod". Accesul la pod pentru apartamentul nr. 1, aflat în proprietatea exclusivă a pârâților, identificat cu nr. top. 2918/1/I în CF nr. 26168 C, având suprafața de 9,42 mp. potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit de ing. expert, va rămâne așadar în proprietatea comună indiviză, conform înscrierilor din CF col. 26167
Toate celelalte dispoziții ale sentinței urmează a fi păstrate.
Pentru cele ce preced, constatând că se verifică exclusiv motivul de nelegalitate reglementat prin art. 304 pct. 9.pr.civ. curtea va admite în parte recursul reclamantului și va modifica în parte cele două hotărâri judecătorești ale instanțelor de fond, prin înlăturarea dispozițiilor referitoare la cedarea unei suprafețe de 9,42 mp. în proprietate exclusivă pârâților, curtea statuând în sensul păstrării cotelor de proprietate, astfel cum sunt ele menționate în cartea funciară, asupra accesului la pod, identificat prin raportul de expertiză întocmit în cauză ca având o suprafață de 9,42 mp.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de reclamantul - împotriva deciziei civile nr. 636/A din 9 noiembrie 2007 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică, în sensul că admite în parte apelul împotriva sentinței civile nr. 2061/2007 a Judecătoriei Cluj -N, pe care o schimbă în parte, în sensul că înlătură dispozițiile referitoare la cedarea suprafeței de 9,42 mp având destinația de "acces la pod" și respectiv creșterea suprafeței utile a apartamentului nr. 1 cu 9,42 mp.
Accesul la pod pentru apartamentul nr. 1 având suprafața de 9,42 mp, rămâne în proprietatea comună indiviză.
Menține toate celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 14 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.BD/dact.
3 ex.
jud.apel: /
Președinte:Valentin MiteaJudecători:Valentin Mitea, Denisa Băldean Lucia Ștețca
