Obligație de a face. Decizia 1038/2008. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SSECȚIA CIVILĂ MIXTĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1038/2008-

Ședința publică din 17 iunie 2008

PREȘEDINTE: R - - judecător

- - - judecător

- - - judecător

- - - grefier

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursului civil introdus de reclamantul domiciliat sat nr. 208 în contradictoriu cu intimatul pârât domiciliat nr. 207 împotriva deciziei civile nr. 951/A din 22 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost schimbată în parte sentința civilă nr. 283 din 8 martie 2006 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar nr. 1681/2005, având ca obiect obligație de a face.

Se cosntată că, dezbaterea cauzei a avut loc la data de 10 iunie 2008, când părțile prezente au dpus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când pronunțarea hotărârii a fost amânată pentru data de 17 iunie 2008, când:

CURTEA DE APEL

DELIBERÂND:

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.283 din 8 martie 2006 Judecătoria Oradeaa admis în parte acțiunea civilă înaintată de reclamantul împotriva pârâtului și a obligat pe pârât să ridice pomii plantați pe aliniamentul hotarului cu reclamantul și notați de expert pe schița întocmită cu locațiile 34, 54, 55, 57, 58, 59, 60, 61, 110, 111, 112, 113, a, b, c și d, ce face parte integrantă din hotărâre; a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 3.180.000 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a avut în vedere concluziile expertului care a evidențiat pe schiță locațiile pomilor plantați pe aliniamentul hotarului ce desparte proprietatea reclamantului de cea a pârâtului, apreciind că în raport de dispoz. art.607 cod civil care prevede că nu este permisă plantarea arborilor înalți sub o distanță de 2 metri de linia de hotar, se impune ridicarea pomilor plantați fără respectarea dispozițiilor sus arătate.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal, timbrat cu taxa de timbru aferentă, pârâtul, solicitând în principal casarea cu trimitere spre o nouă judecare a sentinței iar în subsidiar respingerea acțiunii ca nefondată, cu cheltuieli de judecată.

În motivare s-a arătat că se solicită casarea sentinței cu trimitere spre o nouă judecată deoarece lipsește din dispozitivul sentinței mențiunea că aceasta s-a dat cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.

În ceea ce privește fondul cauzei, s-a arătat că linia de hotar dintre cele două proprietăți nu a fost delimitată printr-o hotărâre judecătorească.

În drept s-au invocat dispoz. art.607 Cod civil.

Legal citat intimatul nu s-a prezentat în instanță personal și nici nu a depus concluzii scrise.

Prin decizia civilă nr.951/A din 22.11.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, s-a admis ca fondat apelul civil introdus de apelantul domiciliat în localitatea nr.207, județul B în contradictoriu cu intimatul domiciliat în localitatea nr.208, județul B împotriva sentinței civile nr.283 din 8 martie 2006 pronunțată de Judecătoria Beiuș, pe care a schimbat-o în parte în sensul că a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtului.

A fost obligat intimatul la plata sumei de 510 lei, cheltuieli de judecată în favoarea apelantului.

Pentru a pronunța în acest mod, tribunalul a reținut următoarele:

Prin acțiunea formulată, reclamantul a solicitat instanței obligarea pârâtului să-și taie nucul situat la 16. față de gardul său, precum și 2 frasini - unul situat la o distanță de 1 metru față de gard și celălalt lipit de gard.

În urma raportului de expertiză întocmit de expert prin care s-a stabilit poziția arborilor plantați de pârât în raport de gardul ce desparte cele două proprietăți, reclamantul și-a precizat oral cererea în ședința publică din 8 martie 2006, arătând că solicită ca pârâtul să fie obligat să taie crengile de la nuc, să taie frasinul și dudul, iar cireșul să-l mute, precizând că nu are pretenții cu privire la ceilalți pomi.

Față de precizarea formulată de reclamant personal și consemnată în ședința publică din 8 martie 2006, s-a constatat că prin hotărârea atacată instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut, respectiv a dispus ridicarea unui număr de 17 pomi, depășind astfel limitele cererii cu care a fost investită.

Pe de altă parte, s-a constată că prin sentința civilă nr.844/29 iunie 2006 definitivă și irevocabilă, Judecătoria Beiușa dispus grănțuirea imobilelor cu nr. top. 391 și 392 din CF 382 proprietatea apelantuli față de imobilul cu nr. 393 și 394 din CF 294 proprietatea intimatului reclamant, potrivit liniei cadastrale, care însă nu coincide cu linia de folosință marcată de gard, avută în vedere de către expert pentru a stabili poziția arborilor față de proprietatea reclamantului.

Față de această situație, întrucât nu s-a dovedit că frasinul, cireșul și dudul la care a făcut referire reclamantul în ședința publică din 8 martie 2006 sunt situați la o distanță mai mică de 2 metri față de linia cadastrală ce desparte cele două proprietăți, instanța a apreciat că se impune respingerea acțiunii ca nefondată.

Pe de altă parte, nemenționarea în hotărâre a căii și a termenului în care aceasta poate fi atacată, nu atrage desființarea hotărârii și trimiterea acesteia spre rejudecare, întrucât calea de atac este prevăzută de către lege și nu de către instanța care a pronunțat hotărârea.

În raport de considerentele expuse, apelul formulat de apelant a fost admis în conformitate cu dispozițiile art.296 Cod procedură civilă, iar hotărârea a fost schimbată în totalitate în sensul respingerii cererii.

În conformitate cu dispozițiile art.274 Cod proc. civilă intimatul a fost obligat la plata sumei de 510 lei cheltuieli de judecată în favoarea apelantului.

Împotriva acestei decizii, în termen și legal timbrat a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea acesteia, în sensul respingerii apelului și păstrarea sentinței civile nr.283/8.03.2006 a Judecătoriei Beiuș, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului său, recurentul a arătat că, cireșul și dudul nu sunt plantați în grădina intimatului, ci în curtea acestuia, pe lângă casa recurentului, constituind un pericol pentru acesta.

De asemenea a susținut că, frasinul este plantat la o distanță de circca. 4. de anexa sa, fiind posibil ca oricând acestga să cadă pe construcțiile sale, situație în care se impune tăierea acestuia.

Recursul nu este motivat în drept.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intiamtul a solicitat respingerea recursului civil de față, cu cheltuieli de judecată.

Verificând decizia atacată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, conform art. 306 sub aspectul tuturor nulităților prev. de art. 304 Cod procedură civilă, Curtea de Apel a reținut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat a se dispune obligarea pârâtului să taie nucul din grădina sa, situat la o distanță de 6. față de gardul lui, precum și un număr de 2 frasini, situați, unul la 1. față de același gard iar celălalt lipit de acesta.

Deși reclamantul nu a formulat nici o altă precizare în scris la dosarul instanței de fond, prin sentința civilă nr.283/2006, Judecătoria Beiușa admis acțiunea acestuia în sensul că, a dispus obligarea pârâtului să ridice pomii, în număr de 17, pe aliniamentul arătatde expertul, pe schița întocmită în cauză.

Pe de altă parte, din practicaua aceleași hotărâri, reiese că, în ședința publică din 08 martie 2006, când s-a acordat cuvântul pe fond, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului să-și taie frasinul și dudul, să taie crengile, să mute cireștul, precizând totodată că nu are nici o pretenție cu privire la ceilalți pomi arătați de expert în raportul de expertiză efectuat în fața primei instanțe.

Așa fiind, în mod corect a apreciat instnața de apel, că, Judecătoria Beiușa acodat un plus petit, respectiv a dispus ridicarea unui număr de 17 pomi, depășind limitele cererii cu care a fost investită să o soluționeze.

În motivele de recurs, reclamantul recurent face din nou referire la pomii care nu au format obiectul cererii sale de chemare în judecată, respectiv la un și un, ceea ce este inadmisibil, instanța de fond, așa cum s-a arătat mai sus nefiind investită legal să se pronunțe cu privire la aceștia.

Relevant în cauză este însă, așa cum a reținut și instanța de apel, sentința civilă nr.844/29 iunie 2006 Judecătoriei Beiuș, prin care s-a dispus grănițuirea celor două imobile, proprietatea părților, stabilindu-se linia cadastrală dintre aceștia conform raportului de expertiză efectuat de același expert.

Din considerentele acestei sentințe reiese că, linia cadastrală stabilită de expert nu coincide cu linia de folosință, pârâtul ocupă din proprietatea reclamantului suprafața de 4,2. din nr.top. 393 și 7,5. din nr.top. 394 iar acesta din urmă la rândul său, ocupă din imobilul proprietatea intiamtului, nr. top. 392 în suprafață de 12,7. ambele părți fiind de acord cu raportul de expertiză.

Așa fiind, câtă vreme în prezenta cauză, nu s-a făcut dovada că pomii care au făcut obiectul cererii de chemare în jduecată, sunt plantați la o distanță mai mică decât cea prevăzută de lege, în raport de linia cadastrală ce desparte imobilele din litigiu, în mod corect a apreciat instanța de apel că, se impune respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Față de aceste considerente, apreciind că nu subzistă nici una din criticile invocate, Curtea de Apel Oradea, în temeiul art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul civil de față, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă va obliga recurentul la 1.000 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatului, repezentând onorariu avocațial în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul civil declarat de reclamantul domiciliat sat nr. 208 în contradictoriu cu intimatul pârât domiciliat nr. 207, împotriva deciziei civile nr. 951 din 22 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă partea recurentă să plătească părții intimate suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată în recurs.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică din 17 iunie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

R - - - - - - -

Red.dec.- /08.07.2008

Jud.fond.,Jud.apel. -

Dact./09.07.2008, Ex.2

Președinte:Roman Florica
Judecători:Roman Florica, Bocșe Elena, Cigan Dana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 1038/2008. Curtea de Apel Oradea