Obligație de a face. Decizia 1052/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 1052
Ședința publică de la 03 2008
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA TG. J, cu sediul în Tg. J,--15, jud. G, împotriva deciziei civile nr. 151 din 17 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 2408 din 23 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Motru în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în M, cartier, str. -, M, nr. 23, Jud. G, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta pârâtă SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA TG. J, reprezentată de consilier juridic și intimatul reclamant, personal și asistat de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic, pentru recurenta pârâtă SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA TG. J, a pus concluzii de admiterea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, modificarea ambelor hotărâri pronunțate în cauză în sensul respingerii acțiunii ca prescrisă, apreciind că în mod greșit s-a reținut de către instanțe că nu a fost îndeplinit termenul de prescripție, întrucât în speță sunt incidente prevederile referitoare la contractul de schimb, respectiv dispozițiile art. 11 alin. 1 și 2 din Decretul nr. 167/1958 și nu dispozițiile art. 29 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.
Avocat, pentru intimatul reclamant, a pus concluzii de respingerea recursului și menținerea ambelor hotărâri pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice, apreciind că motivele de recurs invocate nu se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâta Oltenia, solicitând instanței ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligată pârâta să-i înlocuiască acoperișul locuinței situată în mun. M, cartier, str. - -M, nr.23, sau în caz contrar să fie abilitat reclamantul să înlocuiască acoperișul pe cheltuiala pârâtei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii a arătat că a convenit cu pârâta să-i cedeze imobilul proprietatea sa, situat în comuna, sat, jud. G, în schimbul unui imobil situat în mun. M, compus dintr-o casă de locuit formată din 4 camere în suprafață de 77,40 mp, din zidărie, acoperită cu țiglă, ocazie cu care s-a încheiat între părți un contract imobiliar autentificat de notarul public la 23.05.1997.
A mai susținut că pârâta i-a predat locuința specificată în contract după ce se făcuse recepția lucrărilor, dar construcția edificată prezenta vicii ascunse, astfel, în urmă cu aprox. 3 ani țigla de pe acoperiș a început să se macine, să se exfolieze fiind de proastă calitate, acoperișul era construit din căpriori de brad dintr-un material lemnos plin de putrigai astfel încât la momentul actual acești căpriori nu pot susține acoperișul de țiglă și există riscul de prăbușire, fiind pusă în pericol viața familiei sale.
Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția prescripției extinctive, în raport de dispozițiile Decretului 167/1958, motivată de împrejurarea că, în speță s-a împlinit termenul de 10 ani de la data când reclamantul a preluat cu contract de schimb imobilul în cauză. Pe fond a arătat că acțiunea este nefondată deoarece nu sunt îndeplinite cerințele răspunderii pentru vicii ascunse și că materialul lemnos și țigla folosită la imobilul dat în schimb acestuia nu pot intra sub incidența viciilor ascunse.
Prin sentința civilă nr. 2408/23.10.2007, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosar nr-, a fost respinsă excepția prescripției extinctive; a fost admisă cererea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Societatea Națională a lignitului Oltenia SA, sens în care pârâta a fost obligată să procedeze la efectuarea lucrărilor de înlocuire a acoperișului (cu respectarea etapelor prevăzute în raportul de expertiză) sau abilitat reclamantul să le efectueze pe cheltuiala pârâtei.
A fost obligată pârâta la 500 RON cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că prin contractul de schimb imobiliar autentificat la data de 23 mai 1997, reclamantul a dat în schimb imobilul proprietatea sa situat în comuna, sat compus dintr-o casă cu 3 camere construită din lemn, acoperită cu țiglă, cu o suprafață utilă de 51,92 mp. și anexe și a primit în schimb de la Regia Autonomă a Oltenia, actuala Oltenia, un imobil compus dintr-o casă de locuit formată din 4 camere în suprafață de 77,4 mp. din zidărie, acoperită cu țiglă.
Imobilul a fost realizat de către pârâtă în baza autorizației de construcție nr.93 din 27.11.1991 și predat prin procesul verbal de predare - primire de către pârâtă reclamantului la data de 18.09.1995, așa cum rezultă din cuprinsul înscrisului stat la fila 7 de la dosarul cauzei.
Prin urmare, în speță, s-a reținut că nu este îndeplinit termenul de 10 ani prevăzut de art.29 din Legea 10/1995, impunându-se respingerea excepției prescripției extinctive.
Cu referire la fondul cauzei s-a avut în vedere că din raportul de expertiză tehnică întocmit în cauză rezultă că lucrarea a fost efectuată necorespunzător prin întreruperea în câmp a elementelor de șarpantă - căpriori prin lipsa contravânturilor și rigidizarea elementelor de șarpantă, fapt ce a condus la înclinarea popilor de a acoperișului.
În consecință, structura acoperișului cedează la încărcarea acestuia cu zăpadă datorită faptului că elementele șarpantei - căpriori sunt întrerupți în câmp.
La momentul efectuării lucrării expertul a constatat că învelitoarea din țiglă este exfoliată și în mare parte degradată, iar suprafața învelitorii este deformată în dreptul căpriorilor care sunt întrerupți în câmp, contrar normativelor tehnice și care pot conduce la cedarea structurii șarpantei.
În sensul celor arătate de expert, s-a reținut că reparația șarpantei presupune efectuarea următoarelor lucrări: desfacere șarpantă, desfacere învelitoare, desfacere streașină înfundată, refacere șarpantă, refacere învelitoare, refacere înfundată și a fost evaluat costul reparațiilor necesare acoperișului la suma de 16.184, 96 RON.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta SA TG. J, invocând că în mod greșit s-a reținut că nu este îndeplinit termenul de 10 ani prev. de art. 29 din. 10/1995, deoarece acest termen curgea nu de la data încheierii actului de schimb în formă autentică nr. 2370/1997, ci de la data de 15.11.1995, dată la care s-a făcut recepția lucrării prin procesul verbal de recepție la terminarea lucrării.
Tribunalul Gorj, prin decizia civilă nr. 151 din 17.04.2008, a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA, împotriva sentinței civile nr. 2408/23.10.2007 pronunțată de Judecătoria Motru în dosar nr-, apelanta fiind obligată la 400 lei cheltuieli de judecată față de intimatul reclamant.
Pentru a pronunța astfel, s-a reținut că în cauză sunt incidente disp. art. 29 din Lg. 10/1995, potrivit căreia proiectantul, specialistul, verificatorul de proiecte atestat, executantul, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat etc. răspund potrivit obligațiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale construcției ivite într-un interval de 10 ani de la recepția lucrării, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din nerespectarea normelor de proiectare și de execuție în vigoare la data realizării ei.
Așa cum a relevat raportul de expertiză și s-a precizat în completarea la raportul de expertiză defecțiunile semnalate la acoperiș sunt datorate nerespectării normelor de execuție pentru elementele de rezistență componente ale șarpantei din lemn și ca atare răspunderea pentru viciile structurii de rezistență nu este supusă termenului de prescripție de 10 ani, ea intervenind pe toată durata de existență a construcției.
Ca atare, nu intră în discuție calculul vreunui termen de prescripție.
Aspectul relevat de reprezentantul apelantei în concluziile orale în sensul că cel puțin pentru realizarea învelitorii a intervenit prescripția nu poate fi reținut, deoarece refacerea structurii de rezistență a acoperișului presupune în mod accesoriu și efectuarea învelitorii și ca atare nu se poate discuta separat pentru aceasta intervenirea vreunui termen de prescripție.
În termen legal, împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA TG. J, considerându-le nelegale deoarece în mod greșit s-a considerat că în cauză sunt incidente prev. Lg. 10/1995, situație în care s-au raportat la termenul de 10 ani prev de art. 29, fiind respinsă excepția prescripției extinctive. S-a arătat că imobilul a fost predat petentului la 18.09.1995, recepția lucrării s-a făcut prin procesul verbal din 15.11.1995, iar la data de 23.05.1997 între părți s-a încheiat în formă autentică contractul de schimb.
Față de raporturile juridice existente între părți în cauză sunt incidente dispoz. art. 1405-1409 cod civil care reglementează contractul de schimb, rap la art. prev. 1352 referitoare la viciile ascunse ale construcției proprietatea coschimbașului, astfel încât în cauză sunt aplicabile dispoz. art. 11 din Decretul 167/1958 cu privire la termenul de prescripție. Dacă s-ar fi aplicat aceste texte de lege, s-ar fi constatat că acțiunea este prescrisă.
Criticile formulate sunt întemeiate, având în vedere următoarele considerente:
Petentul a formulat acțiune împotriva recurentei pârâte, pentru ca aceasta să fie obligată să remedieze prin înlocuire acoperișul casei, ce a făcut obiectul contractului de schimb din 23.05.1997, între cele două părți. S-a arătat că raportat la momentul introducerii acțiunii - 15.02.2007, în urmă cu 3 ani, țigla de pe acoperiș a început să se exfolieze, fiind de proastă calitate, iar cu acea ocazie s-a constatat că acoperișul era construit din căpriori din brad, materialul lemnos fiind plin de putregai.
La dosarul cauzei se află contractul de schimb imobiliar încheiat între și, autentificat sub nr. 2370/23.05.1997, prin care cei doi copermutanți schimbau între ei proprietatea a două imobile, primul transmițând celui de-al doilea o construcție cu 3 camere din lemn, acoperită cu țiglă, cu o suprafață de 51,92 mp și anexe, iar cel de-al doilea transmițând o casă de locuit formată din 4 camere în suprafață de 77,40mp, din zidărie, acoperită cu țiglă.
Între pârâtă și SC de Montaj Miniere SA Tg. J s-a încheiat un contract de construcție în antrepriză pentru imobilele ce urmau să facă obiectul schimbului ca urmare a exproprierilor aplicate în zonă.
Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor a fost încheiat între cei doi contractanți la 15.11.1995, iar, anterior, la data de 18.09.1995, s-a încheiat un proces verbal de predare - primire între pârâtă și reclamant pentru construcția care se terminase de construit, dată de la care reclamantul a și intrat în posesia casei, așa cum rezultă din respectivul proces verbal.
Reclamantul a predat imobilul proprietatea sa către pârâtă la data de 10.10.1995.
Așa cum rezultă din derularea actelor încheiate de părți, între acestea există raporturi juridice de drept civil specifice contractului de schimb,așa cum este reglementat prin art. 1405 - 1409 Cod civil, prin care părțile - copermutanți se obligă fiecare să transmită celeilalte dreptul de proprietate asupra unui bun.
Contractul de schimb este supus prin asemănare condițiilor de fond și de formă ale contractului de vânzare-cumpărare ale cărui reguli se aplică și acestui contract (art. 1409 Cod civil) cu unele deosebiri determinate de specificul său, deosebiri care nu au în vedere însă situația viciilor ascunse ale bunului, pentru aceasta acționând obligația de garanție a vânzătorului pentru vicii ascunse prev. de art. 1354 Cod civil.
Potrivit textului de lege menționat, vânzătorul și prin analogie coschimbașul este răspunzător pentru viciile ascunse chiar și când nu le-a cunoscut, afara de situația în care cumpărătorul sau coschimbașului, în speța de față, nu s-ar fi învoit să nu răspundă de vicii.
Lg. 10/1995, cu modificările ulterioare, privește calitatea în construcții și stabilește faptul că prevederile acestei legi se aplică construcțiilor de orice categorie, fiind exceptate clădirile pentru locuințe cu parter și parter plus un etaj și anexele gospodărești, situate în mediul rural și în satele ce aparțin orașelor, precum și construcțiile provizorii.
Prin art. 6 din aceeași lege, se stabilesc că obligațiile prevăzute prin art. 5 (realizarea și menținerea pe întreaga durată de existență a construcțiilor a următoarelor cerințe esențiale: rezistență mecanică și stabilitate, securitate la incendiu, igienă, sănătate și mediu, siguranță în exploatare, protecție împotriva zgomotului, economie de energie și izolare termică) revin factorilor implicați în conceperea, realizarea și exploatarea construcțiilor, precum și în postutilizarea lor, potrivit responsabilității fiecăruia.
la care se referă legea sunt: investitorii, cercetătorii, proiectanții, verificatorii de proiecte, fabricanții și furnizorii de produse pentru construcții, executanții, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu execuția, experții tehnici, precum și autoritățile publice și asociațiile profesionale de profil.
Fiind stabilită răspunderea acestor factori, în cap. 3 legea stabilește obligațiile fiecărui factor. În ceea ce privește pe proprietarii construcțiilor, aceste obligații se regăsesc în art. 25 și se referă la: efectuarea la timp a lucrărilor de întreținere și de reparații care le revin, prevăzute conform normelor legale în cartea tehnică a construcției și rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcțiilor; păstrarea și completarea la zi a cărții tehnice a construcției și predarea acesteia la înstrăinarea construcției noului proprietar; asigurarea urmăririi comportării în timp a construcțiilor conform prevederilor din cartea tehnică și reglementărilor tehnice; efectuarea, după caz, de lucrări de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desființare parțială, precum și de lucrări de reparații ale construcției numai pe bază de proiecte întocmite de persoane fizice sau juridice autorizare și potrivit legii; asigurarea lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor, impuse prin reglementările legale și asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor cu respectarea prev. în vigoare.
Prin urmare, proprietarul construcțiilor răspunde, potrivit acestei legi, de buna utilizare și verificare a construcției pe care o are în stăpânire pentru păstrarea ei la standardele impuse de normele legale existente în cartea tehnică a construcției.
Art. 29 din aceeași lege stabilește că proiectantul, specialistul verificator de proiecte de atestat, fabricanții și furnizorii de materiale și produse pentru construcții, executantul responsabil tehnic cu execuția atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat răspund în cadrul obligațiilor ce le revin pentru vicii ale construcției ivite în termen de 10 ani de la recepția lucrării, precum și după împlinirea acestui termen, pe toată durata de existență a construcției, pentru viciile structurii de rezistență rezultate din normele de proiectare și din execuție în vigoare la data realizării ei.
Față de dispoziția legală expresă răspunderea factorilor prev. în art. 29 din Lg. 10/1995 este o răspundere in rem, în sensul că ei răspund pentru viciile construcției în mâinile oricui s-ar afla.
În enumerarea factorilor de răspundere la care se referă art. 29 din Lg. 10/1995 nu se regăsesc și proprietarii, ceea ce demonstrează că în ceea ce îi privește pe aceștia se aplică regulile de drept comun referitoare la răspunderea vânzătorului, coschimbașului în speță, pentru viciile ascunse, chiar și când nu le-a cunoscut, prev. de art. 1354 Cod civil.
Raportat la acest text de lege, pentru ca vânzătorul, în speță coschimbașul să răspundă de această obligație, trebuie ca viciile lucrului să fi fost ascunse, în sensul că nu puteau fi observate de cumpărător cu ocazia încheierii contractului printr-o verificare normală în raport cu natura bunului.
Faptul că, după o perioadă de întrebuințare de 9 ani (se are în vedere că reclamantul a preluat imobilul în septembrie 1995, iar în acțiune a precizat că, față de momentul introducerii acțiunii în urmă cu 3 ani a constatat degradările invocate, deci în anul 2004, acțiunea fiind introdusă în anul 2007), au apărut degradări ale țiglei de pe acoperiș și ale căpriorilor, nu poate fi considerată ca o ascundere a viciilor cu rea-credință. Reclamantul la momentul preluării imobilului avea obligația de a verifica acoperișul casei, în mod normal, și putea constatata la acel moment dacă materialul folosit nu era de calitate, așa cum se invocă în prezenta acțiune.
Nerespectarea normelor de execuție pentru elementele de rezistență componente ale șarpantei din lemn, constatată prin expertiză, este imputabilă și nu proprietarului, executantul și ceilalți factori la care se referă art. 29 din Lg. 10/1995 fiind cei care răspuns pentru aceste nereguli.
În situația în care viciile nu au fost ascunse cu viclenie, potrivit art. 5 din Decretul 167/1958, dreptul la acțiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate se prescrie prin împlinirea unui termen de 6 luni, ceea ce înseamnă că, în situația în care viciile au fost ascunse cu viclenie, termenul de prescripție este termenul general de 3 ani la care se referă art. 3 din Decretul 167/1958, termen care curge potrivit dispoz. art. 11 din aceeași normă.
Se constată că, potrivit art. 11 din Decretul 167/1958, prescripția dreptului la acțiune privind viciile ascunse cu viclenie ale unui lucru transmis sau ale unei lucrări executate începe să curgă de la data descoperiri viciilor, însă cel mai târziu de la împlinirea unui an de la predarea lucrului sau lucrării.
Prescripția acțiunii privind viciile unei construcții începe să curgă de la data descoperirii viciilor, însă cel mai târziu de la împlinirea a 3 ani de la predare.
Între cei doi coschimbași se aplică regulile dreptului comun, astfel încât raportat la textele de lege menționate și față de momentul introducerii acțiunii - 15.02.2007 și al constatării apariției viciilor - 2004, instanța reține că acțiunea este prescrisă atât în situația viciilor care nu au fost ascunse cu viclenie, cât și în situația în care acestea ar fi fost ascunse cu viclenie, termenul de prescripție începând să curgă în anul 1998, față de momentul preluării efective a bunului de către reclamant. Chiar dacă raportarea s-ar face la momentul încheierii contractului autentic - 1997, termenul de prescriere este împlinit și față de această dată, însă trebuie precizat că textul se referă expres la momentul predării lucrării și nu a încheierii actului juridic.
În considerarea celor de mai sus și aplicând dispoz. art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. urmează a se constata că s-a făcut o greșită aplicare a legii în ceea ce privește normele de prescripție, astfel încât, admițându-se recursul, se va modifica decizia, se va schimba sentința, în sensul că se va respinge ca prescrisă acțiunea formulată de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA TG. J, cu sediul în Tg. J,--15, jud. G, împotriva deciziei civile nr. 151 din 17 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 2408 din 23 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Motru, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în M, cartier, str. -, M, nr. 23, Jud.
Modifică decizia civilă nr. 151 din 17 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj și admite apelul declarat de SOCIETATEA NAȚIONALĂ A OLTENIA TG. J împotriva sentinței civile nr. 2408 din 23.10.2007, pronunțată de Judecătoria Motru.
Schimbă sentința civilă nr. 2408 din 23.10.2007, pronunțată de Judecătoria Motru, în sensul că respinge ca prescrisă acțiunea formulată de reclamantul.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
-
Grefier,
Red. jud. -
Tehn.
4 ex./12.12.2008
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț