Obligație de a face. Decizia 124/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 124
Ședința publică din 20 mai 2009
PREȘEDINTE: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Oberșterescu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare apelul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T, împotriva sentinței civile nr. 3778/PI/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta - " " SA și pârâta - SRL, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă doamna avocat în substituirea domnului avocat pentru reclamanta intimată - " " SA, domnișoara consilier juridic pentru pârâtul apelant, lipsind pârâta intimată - SRL.
PROCEDURA COMPLETĂ.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care nefiind formulate cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Consilier juridic pentru pârâtul apelant solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat în scris, schimbarea sentinței civile apelate în sensul respingerii în totalitate a cererii formulate de reclamantă, cu cheltuieli de judecată.
Avocat pentru reclamanta intimată - "Conf " SA solicită respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată la ribunalul Timiș, reclamanta - "-" SA a chemat in judecata pe pârâții Statul R, reprezentat de Consiliul Local al Municipiului T si - SRL, solicitand instantei ca, prin hotărârea ce se va da să constate că a edificat construcții în regim P, extratabulare, constând din incinta industrială de producție, depozitare, comerț, pe terenurileînscrise în CF nr. 8307 T, nr top 17576 și nr top 17577, situate în-; CF 8309 T, nr. top 17580 si nr top 17581, situate în T,-; CF nr. 8310 T, nr top 17582,-; CF nr. 8403 T, nr top 17583,-; CF nr. 8478 T, nr top 17583 și nr top 17504,-, care sunt proprietatea pârâtelor, precum și asupra terenurilor înscrise în CF nr -, nr top 17578,- si CF nr. - T, nr top 17505/1/2, nr top 17505/2/2 și nr top 17574/2 situate în T, str. -. -, nr 29/a si -. - nr. 29,terenuri aflate actual in proprietatea reclamantei; să se constate dreptul de proprietate al reclamantei asupra tuturor construcțiilor mai sus amintite, să se dispună rectificarea carții funciare menționate sau înființarea unei cărți funciare noi, prin înscriere în coala Aaa cestor construcții; să se dispună intabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra construcțiilor edificate pe aceste terenuri; să se dispună instituirea unui drept de superficie în favoarea reclamantei asupra terenului proprietatea pârâtelor, pe durata existentei construcțiilor; să se dispună intabularea în cartea funciară a dreptului de superficie.
În motivare a invocat că terenurile sunt înscrise în cartea funciară ca proprietate a Statului Român, asupra lor fiind înscris dreptul de administrare operativă al antecesoarei în drepturi a reclamantei. Construcțiile aici edificate au fost demolate, ulterior fiind edificate construcții industriale de către antecesorii reclamantei și aceasta. Prin Protocolul nr. 996/26.03.1993 și decizia Consiliului Județean T nr. 392/1993 construcțiile au revenit reclamantei, fiind preluate efectiv și incluse în evidența contabilă și în fișa de mijloace fixe.
În drept a invocat dispozițiile art. 480, 492 Cod civil, art. 111 Cod pr. civ. și Legea nr. 7/1996.
Prin sentința civilă nr. 3386/15.12.2006 Tribunalul Timișa admis în parte cererea reclamantei.
Prin decizia civilă nr. 515/26.11.2007, Curtea de Apel Timișoaraa admis apelul declarat de reclamantă, a desființat hotărârea și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță respingând ca inadmisibil apelul declarat de Primarul Municipiului T; pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în esență, că tribunalul nu a cercetat fondul pricinii.
În rejudecare, reclamanta și-a precizat și completat petitele 1 si 2 din acțiunea introductivă, solicitând instanței să constate că asupra terenurilor înscrise în CF menționate a edificat construcții ce constituie active imobiliare ale societății, după cum urmează: Clădire principală E, situată pe teren aferent nr.top 17582, înscris în CF nr.8310 T și nr, top17583 înscris în CF nr.8403 T; depozit G în regim P, situată pe teren aferent nr.top 17578, înscris în CF nr.- T; Clădire PU producție, în regim P, situată pe teren aferent nr.top 17580, înscris în CF nr.8309 T și parțial situată pe teren aferent nr.top 17583 inscris în CF nr.8403 T; post, în regim P, situata pe teren aferent nr.top 17583, înscris în CF nr.8403 T; productie P, in regim P, situată pe teren aferent nr.top 17581, înscris în CF nr.8309 T, și pe teren aferent nr.top 17578, inscris in CF nr.- T; depozitare L, in regim P, situata pe teren aferent nr.top 17577, înscris in CF nr.8307 T si partial pe teren aferent nr.top 17578, înscris în CF nr.- T si nr.top 17574/2 inscris în CF nr.- T; productie B, in regim P, situată pe teren aferent nr.top 17574/2 înscris în CF nr.-; productie I, în regim E situată pe teren nr.top 17504, înscris în CF nr.8478 T, nr.top 17505/1/2 si nr.top 17505/2/2 si nr.top 17574/2 înscrise în CF - T, nr.top 17578 înscris în CF nr.- T, nr.top 17577 inscris în CF nr.8307 T; ateliere și birouri, în regim E, situată pe teren aferent nr.top 17582, înscris în CF nr.8310 T, nr.top 17581 inscris in CF nr.8309 T; casa poarta, în regim P, situată pe teren aferent nr.top 17582 inscris în CF nr.8310 T, nr.top 17583 înscris în CF nr.8403 T, să se constate dreptul de proprietate asupra tuturor construcțiilor mentionate în petitul 1, edificate de către antecesoarea sa ca investiții proprii în anii 1985-1986-1987-1988-1989, conform anexei 1 din expertiza întocmită în cauza, ce au constituit active imobiliare ale acesteia, menținându-și și petitele din acțiunea introductivă.
Prin sentința civilă nr. 3778/PI/26.11.2008, instanța a respins ca inadmisibilă cererea de constatare a existenței construcțiilor extratabulare și a admis în parte cererea de chemare în judecată precizată.
În consecință a constatat dreptul de proprietate al reclamantei asupra următoarelor construcții: clădire principală E, situată pe teren aferent nr.top 17582, înscris în CF nr.8310 T și nr.top 17583 înscris în CF nr. 8403 T; clădire depozit G în regim P, situată pe teren aferent nr.top 17578, înscris în CF nr.- T; Clădire PU producție, în regim P, situată pe teren aferent nr.top 17580, înscris în CF nr.8309 T și parțial situată pe teren aferent nr.top 17583 înscris în CF nr.8403 T; Clădire post, în regim P, situată pe teren aferent nr.top 17583, înscris în CF nr.8403 T; Clădire producție P, în regim P, situata pe teren aferent nr.top 17581, înscris în CF nr.8309 T, și pe teren aferent nr.top 17578, înscris în CF nr.- T; Clădire depozitare L, în regim P, situată pe teren aferent nr.top 17577, înscris în CF nr.8307 T și parțial pe teren aferent nr.top 17578, înscris in CF nr.- T și nr.top 17574/2 înscris în CF nr.- T; Clădire producție B, în regim P, situată pe teren aferent nr.top 17574/2 înscris în CF nr.- T; Clădire producție I, în regim E situată pe teren nr.top 17504, înscris în CF nr.8478 T, nr.top 17505/1/2 si nr.top 17505/2/2 si nr.top 17574/2 înscrise in CF - T, nr.top 17578 înscris în CF nr.- T, nr.top 17577 înscris în CF nr.8307 T; Clădire ateliere și birouri, în regim E, situată pe teren aferent nr.top 17582, înscris în CF nr.8310 T, nr.top 17581 înscris în CF nr.8309 T; Clădire casă poartă, în regim P, situată pe teren aferent nr.top 17582 înscris în CF nr.8310 T, nr.top 17583 înscris în CF nr.8403 T; a dispus rectificarea cărților funciare menționate prin înscrierea în coala A- descriere imobil - a acestor construcții; a dispus intabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra construcțiilor edificate pe terenurile înscrise în cartile funciare menționate - cu titlu de construire; a respins cererea de înființare de noi cărți funciare; a constatat că reclamanta are un drept de folosință, parte a dreptului de superficie, asupra terenurilor aferente construcțiilor de mai sus, pe durata existenței acestora, și dispune înscrierea acestui drept în cărțile funciare menționate, cu excepția CF 8307 T, nr.top 17577.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut din probele administrate că în perioada 1985-1989, antecesoarele reclamantei, fosta întreprindere socialistă de stat, și respectiv - SA au edificat construcțiile indicate de reclamantă, proprietarii terenurilor fiind Statul român, reclamanta - SA T și pârâta - SRL, conform mențiunilor din cărțile funciare și raportului de expertiză. La data edificării construcțiilor statul român era proprietarul terenurilor, iar pârâtul Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului T nu a dovedit opunerea manifestată față de aceste lucrări.
Prin urmare, sunt aplicabile dispozițiile art. 492.civ. în baza cărora orice construcție este prezumată a fi făcută de către proprietarul acelui pământ, până ce se dovedește din contra.
Cum prin sentința civilă nr. 3386/15.12.2006 tribunalul a admis petitul privind constatarea dreptului de proprietate, iar apelul declarat de pârât a fost respins ca inadmisibil, în virtutea principiului neagravării situația în propria cale de atac, soluția a fost menținută.
Au fost înlăturate apărările formulate de pârâtul Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului T, în sensul că lipsește autorizația de construire, atâta timp cât această instituție nu a sancționat contravențional reclamanta, percepând impozit și recunoscând astfel construcțiile edificate menționate supra. Mai mult, nu a solicitat demolarea acestor construcții pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare în momentul edificării.
Întrucât capătul prim din acțiune privește constatarea existenței construcțiilor extratabulare, tribunalul a apreciat că acesta este inadmisibil, conform art. 111.proc.civ, doar constatarea existenței unui drept putând fi admisă pe calea amintită.
De altfel, pentru reclamantă constatarea nu produce ea însăși efecte juridice, întrucât reprezintă un argument în vederea admiterii petitelor privind dreptul de proprietate asupra construcțiilor, respectiv rectificarea cărților funciare prin înscrierea în coala Aac lădirilor.
Tribunalul a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 36 p. 4 din Legea nr. 7/1996, în sensul că urmare a edificării construcțiilor situația de carte funciară nu mai corespunde cu starea de fapt reală, astfel că se impune admiterea petitului privind rectificarea cărților funciare 8403, 8310, 8309, -, 8307, -, 8478 T prin înscrierea în coala A, descriere imobil, a acestor construcții.
În baza art. 22 din Legea nr. 7/1996 a dispus întabularea dreptului de proprietate al reclamantei asupra construcțiilor edificate pe terenurile înscrise în cărțile funciare menționate - cu titlu de construire.
Cererea de înființare de noi cărți funciare nu a fost admisă față de dispozițiile art. 44 din Legea nr. 7/1996, dar și de faptul că o parcelă a fost restituită foștilor proprietari deposedați în regimul comunist, conform notelor de ședință depuse de pârâtul Statul Român prin Consiliul Local al Municipiului T, la care s-a anexat dispoziție emisă în baza Legii nr. 10/2001.
Deși multe dintre clădirile în litigiu se află situate pe două numere top din două cărți funciare diferite, astfel că unificarea și dezmembrarea ar fi fost cea mai bună soluție pentru rezolvarea situației de drept a acestora, tribunalul a observat că proprietarii exclusivi nu pot fi obligați să devină proprietari în indiviziune, art. 44 din Legea nr. 7/1996, pus în discuție la termenul din 10.09.2008, fiind strict în această privință, statuând că mai mulți proprietari nu pot fi înscriși în aceeași carte funciară decât dacă se găsesc în cazul coproprietății, caz în care se va arăta partea indiviză a fiecărui proprietar. Astfel, planul de dezmembrare și unificare întocmit de expertul nu a fost valorificat de instanță, care din oficiu a solicitat prezentarea unor noi variante, având în vedere și faptul că unele parcele sunt supuse restituirii în baza Legii nr. 10/2001, la termenul din 08.10.2008, pe care reclamanta nu și le-a însușit și cu privire la care nu a insistat în a se completa raportul de expertiză.
A mai reținut instanța că dreptul de superficie constituie o derogare de la regula înscrisă în art. 492.civ. astfel încât, constatând dreptul de proprietate al reclamantei asupra construcțiilor edificate de autorii săi, se impune recunoașterea dreptului de folosință asupra terenurilor aferente, pe durata existenței construcțiilor și înscrierea în cartea funciară, mai puțin parcela nr. top 17577 din Cf nr. 8307 T, restituită în natură prin Dispoziția Primarului nr. 1787/29.07.2008.
Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul Consiliul local al Municipiului T care a solicitat schimbarea sentinței în sensul respingerii în tot a cererii de chemare în judecată.
În motivare a invocat greșita reținere a împrejurării că nu ar fi formulat întâmpinare, raportându-și critica la înscrisul depus la termenul din 23.05.2006.
A mai invocat că în baza Legii nr. 10/2001 a fost emisă dispoziția nr. 1787/29.07.2008 prin care au fost restituite în natură imobilele nr. top 17576/1 - casă și curte de 705 mp și nr. top 17577/1 - grădină de 506 mp. Cum aceste parcele fac parte din cele ce formează obiectul pricinii, în mod greșit s-a constatat în favoarea reclamantei dreptul de proprietate asupra edificatelor de pe aceste terenuri.
A mai invocat caracterul nelegal al construcțiilor, lipsa autorizației și neurmarea procedurii reglementate de disp. art. 57 al. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legi nr. 50/1991 neputând fi suplinite de plata/perceperea impozitului de clădiri.
S-a referit la accesiune ca mod de dobândire a dreptului de proprietate și a arătat că reclamanta urmărește eludarea prevederilor art. 1 din Legea nr. 50/1991.
A făcut referire la disp. art. 52 din legea 7/1996 și a invocat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru ca aceste dispoziții să fie incidente.
A arătat că printr-o hotărâre pronunțată în dosarul nr. 11034/25.09.2003 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea prin care reclamanta solicitase pe cale reconvențională să se constate dezmembrarea numerelor topografice ce fac obiect și al cererii de față, unificarea, deschiderea unei cărți funciare noi și intabularea unificării realizate; or, și prezenta cerere apare ca fiind inadmisibilă, câtă vreme reclamanta are la îndemână o acțiune în realizare și este ținută să justifice un interes născut și actual.
În fine, a invocat incidența dispozițiilor speciale cuprinse în OUG 88/1997, HG 577/2002 și Legea 137/2002.
Pe cale de întâmpinare reclamanta a solicitat respingerea apelului și a depus contractele de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 102/29.03.2009 și, respectiv 8/19.01.2009 de BNP prin care acționarul majoritar al reclamantei, - CO SRL a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilelor evidențiate în CF - T, CF - T, CF 8309
Examinând apelul prin prisma criticilor formulate și în baza art. 295 al. 1 Cod pr. civ. față de probele administrate și de dispozițiile legale ce vor fi mai jos arătate, instanța reține următoarele:
Având a se pronunța în baza art. 137 al. 1 Cod pr. civ. asupra excepției inadmisibilității cererii, excepție invocată de apelant, instanța o apreciază ca nefiind întemeiată și o va respinge ca atare.
Astfel, raportat la argumentele apelantului, este de observat, în primul rând că prima instanță a respins ca inadmisibil capătul de cerere vizând faptul existenței construcțiilor și a reținut în mod corect că această cerere nu produce prin ea însăși efecte juridice ci e un argument în vederea admiterii probelor privind dreptul de proprietate asupra acestor construcții; în consecință, prima instanță a procedat legal constatând existența în favoarea reclamantei a dreptului de proprietate asupra construcțiilor, acest petit - indiferent de modul în care a fost formulat - având, prin efectele admiterii sale, natura unei cereri în realizare.
Un alt argument în formularea excepției inadmisibilității invocate de apelant este cel ce vizează sentința civilă nr. 72/29.01.2004 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr. 11034/2003 (105 dosar -, nr. vechi 1098/2006) al Tribunalului Timiș.
Nici prin prisma acestei hotărâri excepția nu poate fi primită, câtă vreme din conținutul hotărârii rezultă că instanța a respins ca inadmisibilă cererea prin care reclamanta din prezentul dosar a solicitat să se constate care sunt terenurile ocupate de incinta societății și limitele acestora ( 106 dosar sus-menționat). Or, invocarea acestei hotărâri de către apelant echivalează cu invocarea precedentului ca izvor de drept (susținere neîntemeiată); pe de altă parte, obiectul prezentei cereri este cu totul diferit de cel al cererii reconvenționale formulate în dosarul nr. 11034/2003 al Judecătoriei Timișoara, astfel că nu ar fi incidentă nici o eventuală excepție a autorității de lucru judecat.
Este de observat că, în motivarea apelului, pârâtul face referire la dispozițiile art. 321, 322din OUG 88/1997, art. 130-142 din HG 577/2002 și art. 12 din Legea 137/2002.
La aceste norme a făcut referire instanța în cuprinsul sentinței civile nr. 729/29.01.2004 (mai sus arătată) pentru a respinge cererea reconvențională formulată de reclamantă, cerere care, după cum s-a arătat, a avut alt obiect decât cea din speța dedusă judecății, aceste dispoziții speciale nefiind incidente în cauza de față.
Implicit, apelantul a invocat și excepția lipsei de interes a reclamantei în promovarea prezentei cereri de chemare în judecată. Nici această excepție nu poate fi reținută ca fiind întemeiată, câtă vreme reclamanta urmărește clarificarea situației juridice a imobilelor din patrimoniul său prin prisma evidențelor de carte funciară.
Cu privire la criticile vizând neobservarea întâmpinării depuse la dosar, Curtea reține că pentru termenul din 23.05.2006 nu a fost depus vreun asemenea înscris.
Chiar dacă acest aspect ar fi fost reținut eronat de prima instanță, o asemenea eroare nu ar fi de natură să atragă schimbarea sau desființarea sentinței atacate, câtă vreme prima instanță a examinat cererea de chemare în judecată sub toate aspectele invocate de părți.
În ce privește fondul criticilor apelantului, instanța le apreciază, de asemenea, ca nefiind fondate.
Astfel, se observă că pârâtul nu contestă în mod explicit edificarea construcțiilor pe cheltuiala antecesorilor reclamantei (plata/perceperea impozitului datorat pentru aceste edificate fiind un aspect care, coroborat cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, întărește convingerea că susținerile reclamantei cu privire la persoana sunt întemeiate) ci are în vedere modalitatea în care instanța a recunoscut în favoarea intimatei dreptul de superficie.
Este adevărat că o parte din construcții sunt ridicate pe terenul proprietate a pârâtului și că, astfel, devin incidente disp. art. 492 Cod civil. Se observă, însă, că norma legală stabilește o prezumție relativă în favoarea proprietarului terenului și permite producerea probei contrare prezumției. Or, reclamanta tinde, prin probatoriul administrat, tocmai la răsturnarea acestei prezumții. Din acest punct de vedere, față de înscrisurile de la dosar, în mod corect a reținut prima instanță că reclamanta este proprietar al construcțiilor și că, dată fiind perioada în care au fost construite raportat la lipsa vreunei opoziții exprimate în acea perioadă de statul proprietar al terenului, reclamanta a dobândit și dreptul de folosință asupra terenului pe care construcțiile sunt edificate.
Având în vedere că edificatele au fost realizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 50/1991, nu pot fi reținute ca temeiuri de admitere a apelului referirile pârâtului la dispozițiile acestei legi decât cu încălcarea principiului neretroactivității legii civile, astfel că aceste critici vor fi respinse ca neîntemeiate.
Nu sunt incidente disp. art. 52 din Legea nr. 7/1996, acestea reglementând înscrierea în cartea funciară a imobilelor în baza unei cereri adresate biroului de cadastru sau din oficiu; or, în situația de față, reclamanta a sesizat instanța de judecată și nu registratorul de carte funciară.
În ceea ce privește referirile la Legea nr. 10/2001, instanța reține că beneficiarul dispozițiilor acestei legi a înstrăinat către asociatul majoritar al reclamantei imobilele ce i-au fost restituite prin Dispoziția nr. 1787/29.07.2008 dată de Primarul Municipiului T ( 65 dosar fond, 19 dosar apel); la fel, persoana căreia i-au fost restituite în natură imobilele evidențiate în CF 8309 T le-a înstrăinat aceleiași persoane ( 21 dosar).
De observat este și că prima instanță nu a mai fost sesizată prin precizarea de acțiune de la fila 11 dosar cu vreo cerere vizând parcela nr. top 17576 înscrisă în CF 8397 T (și, în consecință, s-a pronunțat în limitele investirii) și, pe de altă parte, dată fiind situația de carte funciară de la data pronunțării, a respins cererea de recunoaștere a dreptului de folosință asupra terenului nr. top 17577 înscris în aceeași carte funciară.
Pentru aceste considerente, în baza disp. art. 296 Cod pr. civ. instanța va respinge apelul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului T împotriva sentinței civile nr. 3778/PI/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta - " " SA, și pârâta - SRL.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T, cu sediul în T, bv., nr. 1, județul T, împotriva sentinței civile nr. 3778/PI/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta - " " SA, cu sediul în T,-, județul T și pârâta - SRL, cu sediul în T,-, județul T, având ca obiect obligația de a face.
DEFINITIVĂ.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - G -
GREFIER,
- -
Red. - 27.05.2009
Tehnored., 5 ex./03.06.2009
Tribunalul Timiș, Judecător:
Un exemplar se comunică părților:
reclamantei intimate
- " " SA, T,-, județul
pârâtului intimat
CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI T, T, bv., nr. 1, județul
Pârâtei intimate
- SRL, T,-, județul
Președinte:Florin ȘuiuJudecători:Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
