Obligație de a face. Decizia 130/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 130

Ședința publică de la 04 Februarie 2009

PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu

JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț

Judecător: - - -

Grefier: -

Pe rol, judecarea recursului formulat de reclamantul G împotriva deciziei civile nr. 253 din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 1256 din 22 februarie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât ( ), având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentul reclamant G, personal și asistat de avocat și intimatul pârât ( ), personal.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.

Avocat, pentru recurentul reclamant G, a pus concluzii de admiterea recursului, potrivit motivelor formulate în scris și susținute oral, casarea deciziei civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj în vederea efectuării unei noi expertize în construcții care să analizeze dacă a fost sau nu respectat proiectul autorizației de construcție, dacă s-au respectat distanțele legale de amplasare a construcției față de lotul indiviz alăturat, precum și dacă așa zisa intrare în legalitate după sistarea lucrărilor s-a făcut cu respectarea condițiilor menționate în autorizație; cu cheltuieli de judecată.

Intimatul pârât ( ) a depus concluzii scrise, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză ca fiind legale și temeinice.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.J sub nr-, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună sistarea lucrărilor de construcție a unei case situată în comuna, sat, jud. G până la soluționarea definitivă și irevocabilă a dosarului de partaj succesoral nr. 8237/2000 precum și obligarea pârâtului să demoleze lucrările de construcții realizate la acest imobil fără autorizație de construcție, sau să fie autorizat reclamantul sa le demoleze pe cheltuiala pârâtului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pe rolul Judecătoriei Tg.J se află în curs de soluționare partajul succesoral în care se dezbate succesiunea autorului, decedat la 6.08.1987, dosar cu nr. 8327/2000, alături de terenurile deținute de autori partajându-se și o casă cu trei camere și anexe gospodărești.

A arătat reclamantul că pe terenul alocat curții și construcțiilor pârâtul a început edificarea unei case în baza unei autorizații de construcție din anul 2003 care nu a fost nici odată respectată, pârâtul începând că construiască un imobil prin combinarea unor resturi de plăci prefabricate, fără structură de rezistență ori ziduri de cărămidă așa cum era obligat prin proiect, amplasarea construcției făcându-se pe un teren ce face obiectul dosarului de partaj succesoral, părțile fiind însă în indiviziune asupra acestuia.

S-a arătat totodată, că Inspectoratul Județean în Construcții a dispus sistarea lucrărilor efectuate de către pârât, dar acesta cu rea credință continuă lucrările, motiv pentru care a impus introducerea prezentei acțiunii.

Pârâtul a invocat excepția autorității de lucru judecat, motivând că pentru sistarea lucrărilor de construcție s-a mai judecat cu reclamantul potrivit sentințelor depuse la dosarul cauzei, fiind respinsă cu autoritate de lucru judecat cererea de sistare a lucrărilor de construcție, excepția fiind unită cu fondul cauzei.

Prin sentința civilă nr. 1256 din 22.02.2008 pronunțată de Judecătoria Tg.J în dosarul nr- a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat formulată de către pârât.

A fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul G, împotriva pârâtului.

Au fost respinse cererile pârâtului privind obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, la plata despăgubirilor în cuantum de 500 RON pentru introducerea de acțiuni cu rea-credință precum și la plata despăgubirilor de 2000 RON pentru paguba cauzată prin sistarea temporară a lucrărilor.

Pentru a pronunța această sentință s-au avut în vedere în principal concluziile raportului de expertiză efectuat de către expert care au fost în aceleași sens cu concluziile primului raport de expertiză întocmit de, respectiv prin aceste expertize s-a stabilit că pârâtul s-a conformat dispozițiilor administrației locale privind sistarea lucrărilor iar în prezent acesta este în legalitate.

S-a mai reținut din concluziile rapoartelor de expertiză că pârâtul a construit casa pe terenul său potrivit titlului de proprietate eliberat pârâtului, actul de proprietate care a stat la baza eliberării autorizației de construire a pârâtului fiind titlu de proprietate al acestuia, prin amplasarea construcției pârâtul neafectând terenul aflat în coproprietate eliberat moștenitorilor lui potrivit titlului de proprietate nr. -/2006.

Cu privire la excepția autorității de lucru judecat formulată de către pârât, s-a reținut că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 1201.civ., litigiile anterioare formând obiectul unor cereri de ordonanță președințială, cauza de față fiind obligația de a face pe dreptul comun potrivit art. 1075 și următ. civ.

Împotriva sentinței au declarat apel reclamantul și pârâtul.

Reclamantul a invocat completarea probelor în apel în condițiile enunțate în fața primei instanțe prin concluziile scrise, susținând conform și memoriului aflat la fila 35 dosarului de apel că pârâtul nu a respectat normele legale cu ocazia edificării construcțiilor.

În același context critica privește și expertiza întocmită de expertul cu a cărei concluzii apelantul reclamant arată că nu a fost de acord fapt pentru care a solicitat o contraexpertiză.

A mai invocat că terenul pe care au fost edificate construcțiile a fost la rolul autorului astfel că amplasarea construcțiilor s-au amplasat pe un teren ce face obiectul procesului de ieșire din indiviziune.

Apelul pârâtului a vizat neacordarea cheltuielilor de judecată dar și a despăgubirilor în sumă de 2000 lei pentru paguba cauzată prin sistarea temporară a lucrărilor pe baza unor reclamații netemeinice care pentru clarificare au determinat prelungirea executării lucrărilor cât și pentru neacordarea sumei de 500 lei RON pentru introducerea acțiunii cu rea credință de către reclamant și prelungirea judecării procesului prin acordarea de teremene repetate.

Cu privire la cheltuielile de judecată precizează că solicită costul transportului de la Reșița la Tg. J cu autobuzul, depunând comunicarea autobazei Reșița referitor la costul biletului de călătorie.

Prin decizia nr.253 din 19 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de apelantul reclamant G și apelantul pârât împotriva nr. 1256 din 22.02.2008 pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-.

S-a reținut că ntre rapoartele de expertiză efectuate în cauză există deplină concordanță și în acest sens nu se impunea efectuarea unei contraexpertize.

Expertiza tehnică întocmită de expert a urmărit transpunerea în teren atât a titlului de proprietate eliberat moștenitorilor lui cât și a titlului de proprietate eliberat pârâtului

Aspectele prezentate în raportul de expertiză întocmit de vizând anumite neregularități a actelor de proprietate emise atât pentru moșt. autorului cât și pârâtului exced cauzei dedusă judecății și ca atare nu pot fi cenzurate sau considerate ca având relevanță în cauza dedusă judecății.

Cât privește apelul declarat de pârât, apel ce vizează în principal soluționarea cererilor sale, s-a considerat că este nefondat.

În acest sens, cererea privind plata despăgubirilor de 2000 lei RON pentru paguba cauzată prin sistarea lucrărilor nu se justifică raportat la soluțiile pronunțate în litigiile în care s-a stabilit că la un moment al edificării construcției pârâtul nu a respectat autorizația de construcție.

În cea ce privește prezenta acțiune nu se poate reține o evidentă rea credință din partea reclamantului numai raportat la soluția pronunțată, cu atât mai mult cu cât părțile se află în proces de ieșire din indiviziune pentru un teren învecinat cu cel în litigiu.

Și în ceea ce privește obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată nu se justifică apelul pârâtului întrucât se are în vedere că atât acțiunea principală cât și cererile pârâtului au fost respinse și în raport de soluțiile pronunțate fiecare dintre părți își datorează ipotetic cheltuieli de judecată una față de cealaltă.

În plus nu s-a putut reține dovedirea cheltuielilor de transport exclusiv cu comunicarea eliberată de autobaza Reșița privind costul transportului pe ruta Reșița - Tg. J cu autobuzul, în materia în discuție nefiind exceptată dovada cheltuielilor în mod cert de către cel care le solicită conform art. 1169 Cod civil,respectiv prin depunerea documentelor care să ateste c/valoarea transportului pentru fiecare termen.

S-a constatat că apelul pârâtului este îndreptat și împotriva încheierii prin care s-a soluționat cererea de recuzare a președintelui completului de judecată însă și sub acest aspect este neîntemeiat, apelantul nefăcând dovada existenței motivelor de incompatibilitate și de recuzare așa cum sunt ele prevăzute de art. 24 și 27.pr.civ.

Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul G, solicitând în temeiul art.304 pct.9 Cod pr.civilă și art.6 CEDO, admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Gorj, în vederea efectuării unei noi expertize în construcții, întrucât pârâtul nu a respectat cerințele tehnice impuse în autorizația de construcție. De asemenea, expertul nu a verificat dacă au fost respectate distanțele legale de amplasare a construcțiilor, față de lotul indiviz alăturat, dacă asa zisa intrare in legalitate dupa sistarea lucrărilor s-a făcut cu respectarea condițiilor menționate în autorizație.

Expertiza efectuată nu a analizat și lămurit dacă pârâtul s-a conformat autorizației de construcție și a cerințelor impuse de Inspectoratul de Stat în Construcție, la sistarea lucrărilor.

A arătat că planșele fotografice demonstrează susținerile sale.

Instanța de apel a încălcat principiul devoluțiunii apelului. Respingând cererea de efectuare a expertizei, de fapt nu a procedat la rezolvarea fondului cauzei.

S-au depus la dosar: taxa timbru, timbru judiciar, memorii, planșe fotografice, adresa nr.2155/2004, adresa nr.2447/2004, nr.1236/2006, 2587/2004, 2519/2004, emise de Primăria comunei comuna, adresa nr.958/2004 a G, adresa nr.2384/2005 a, copie raport expertiză, certificat moștenitor nr.1106/1991, extrase ziar, notă constatare nr.83/2005, adeverința nr.604/2008, împuternicire avocat, concluzii scrise, onorariu avocat, bonuri transport.

S-a formulat întâmpinare de către solicitând respingerea recursului, întrucât hotărârea atacată se bazează pe probele administrate în cauză, iar expertiza efectuată răspunde amănunțit la obiectivele fixate de reclamant.

Recursul este nefondat.

Criticile vizând probele invocate - planșe fotografice, nu constituie critici de nelegalitate, ci de netemeinicie prevăzute de art.304 pct.11 Cod pr.civilă în prezent abrogat prin OUG 13/2000, și ca atare nu mai sunt supuse examinării în calea extraordinară a recursului.

Nu s-a încălcat în speță principiul devoluțiunii apelului prevăzut de art.292 alin.1 teza finală Cod pr.civilă.

La instanța de fond,s-au efectuat două expertize ce au răspuns în mod judicios și amănunțit obiectivelor fixate, în contextul tuturor probelor administrate.

Cele două rapoarte de expertiză concordă pe deplin, neexistând contradicții între acestea, așa încât nu se impunea în apel efectuarea unei contraexpertize.

În principal s-a urmărit transpunerea în teren a actelor de proprietate ale părților concluzionându-se că pârâtul a construit casa pe terenul său conform titlului său de proprietate, titlu ce a stat și la baza eliberării autorizației de construcție și nu a fost afectat terenul aflat în coproprietate prin amplasarea construcției.

De asemenea, s-a concluzionat că pârâtul s-a conformat dispozițiilor administrației locale privind sistarea lucrărilor, actualmente fiind în legalitate și ca atare continuând lucrările, expertul menționând că în prezent casa este locuibilă.

Aceste concluzii reținute de raportul de expertiză sunt în concordanță cu celelalte piese ale dosarului, neimpunându-se efectuarea unei alte expertize.

Față de cele expuse se reține că respectiva cauză a fost analizată în fondul ei, nefiind încălcat dreptul recurentului la un proces echitabil, așa cum este el prevăzut de art.6 CEDO.

Văzând și dispozițiile art.312 alin.1 Cod pr.civilă instanța va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul G împotriva deciziei civile nr. 253 din 19 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- și a sentinței civile nr. 1256 din 22 februarie 2008, pronunțată de Judecătoria Tg. J în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât ( ).

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 04 Februarie 2009

Președinte,

- - - -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.-

Tehn.2 ex

11.02.2009

Președinte:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
Judecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 130/2009. Curtea de Apel Craiova