Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 129/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIE Nr. 129
Ședința publică de la 04 Februarie 2009
PREȘEDINTE: Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu
JUDECĂTOR 2: Nela Drăguț
Judecător: - - -
Grefier: -
Pe rol, judecarea recursului formulat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 480 din 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant G, având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenta pârâtă, reprezentată de procurator și intimatul reclamant G, personal și asistat de avocat. au răspuns:
- intimat Reclamant - G personal și asistat de avocat ales/din oficiu
- recurent Pârât - personal și asistat de procurator ales/din oficiu
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța, constatând cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului.
Procurator, pentru recurenta pârâtă, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Avocat, pentru intimatul reclamant G, a pus concluzii de respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei civile recurate ca fiind legală și temeinică; cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
La data de 4 februarie 2008 reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâta, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se stabilească linia de hotar dintre proprietățile părților, pârâta să fie obligată să reconstruiască gardul distrus pe o lungime de 12 și să suporte cheltuielile de judecată.
În fapt, s-a motivat că părțile au proprietăți învecinate, terenul pe care se află casa de locuit a reclamantului este în suprafață de 390 mp, iar acesta, cu acordul pârâtei, a construit un gard între proprietăți cu temelie de beton, stâlpi din țeavă și cu scândură pe o lungime de 18.
Pârâta și familia ei au participat la alinierea gardului, stabilind de comun acord amplasamentul acestuia.
După câteva luni pârâta, cu un topor, a spart temelia din beton a gardului, până când acesta s-a înclinat și s-a distrus, contravaloarea gardului fiind de 3000 lei.
În drept, s-au invocat prevederile art. 584, 998 și 999 Cod civil.
S-a depus la dosar titlul de proprietate pentru terenul agricol și certificatul de moștenitor nr.97/1977.
La 15.02.2008 pârâta a formulat întâmpinare, prin care a solicitat să se respingă acțiunea ca nefondată și nelegitimă.
S-a susținut că pârâta a fost de acord cu aliniamentul gardului și nu a distrus gardul și că, datorită acumulărilor de apă din topirea zăpezii, pârâtei i s-a inundat pivnița și cu sapa a tras în curtea ei pământul, pentru a face o scurgere apei, neafectând în nici un fel pe reclamant.
Prin sentința civilă nr.881 din 29 aprilie 2008, pronunțată de Judecătoria Calafat în dosarul nr-, a fost respinsă acțiunea civilă pentru grănițuire formulată de reclamantul G, împotriva pârâtei.
S-a reținut că reclamantul și pârâta au proprietăți învecinate în comuna Cetate, sat Fântâna Banului, județul D, iar proprietățile părților sunt delimitate printr-un gard de scândură cu bordură din ciment, pe o lungime de 18,6. care a fost construit de reclamant.
În continuarea acestui gard, proprietățile sunt delimitate de un alt gard din plasă de sârmă și scândură ce aparține pârâtei, imobilul casă proprietatea pârâtei fiind construit la o distanță de 50 cm. de linia de hotar, iar apa din precipitații de pe casa lui se scurge pe gardul din scândură al pârâtului, favorizând astfel deteriorarea acestuia.
Instanța reținut că gardul din scândură cu fundație din beton nu este deteriorat, însă în timp ar exista posibilitatea deteriorării lui,iar linia de hotar dintre cele 2 proprietăți este corect stabilită, având în vedere actele de proprietate ale părților.
Împotriva acestei sentințe a declarat în termen legal recurs, calificat apel d e către instanță, reclamantul G, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel a arătat că, împreună cu pârâta și familia acesteia au aliniat gardul și au stabilit de comun acord amplasamentul, iar după câteva luni de la construirea gardului, pârâta a spart cu un topor temelia de beton săpând sub gard, motivând că apa de la ploaie se strânge lângă casa acesteia.
De asemenea, a arătat că, deși în raportul de expertiză hotarul este bine stabilit, nu marchează pe schiță linia de hotar pentru ca în viitor să fie respectată această linie.
Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului, întrucât prima instanță a stabilit în mod corect că hotarul respectă limita proprietăților.
Prin decizia civilă nr.480 din 07 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de reclamantul, în contradictoriu cu intimata pârâtă.
A fost schimbată în parte sentința civilă atacată și s-a admis în parte acțiunea.
A fost obligată pârâta să capteze apa ce se scurge de pe casă prin jgheaburi și să refacă gardul de scândură, în sensul acoperirii șanțului săpat cu adâncimea de 20- 25 cm.
A mai fost obligată pârâtă la plata cheltuielilor de judecată către reclamant, în cuantum de 1175 lei, apel și fond.
Tribunalul a apreciat fondat apelul parțial, doar în privința petitului privind refacerea gardului, motiv pentru care a schimbat sentința parțial și a admis acțiunea, menținând soluția instanței de fond privind grănițuirea.
Împotriva deciziei în termen legal a declarat recurs reclamanta, susținând că este nelegală.
În motivele de recurs, pârâta a susținut în esență că:
- instanța a acordat mai mult decât s-a cerut, precum și ceea ce nu s-a cerut, adică a obligat-o la captarea apei care curge de pe casă prin jgheaburi și la refacerea gardului prin astuparea șanțului, lucru imposibil;
- că, instanța de apel trecând peste motivele de apel formulate de reclamant, a schimbat obiectul acțiunii principale, în urma interogatoriului luat din oficiu reclamantului și a motivelor noi invocate în apel;
- deși apelul a fost admis parțial, cheltuielile de judecată au fost admise în totalitate.
În drept, prin modul cum este argumentat recursul, acesta se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 6 și 9 Cod pr. civilă.
În cauză, reclamantul intimat a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului.
Recursul este fondat.
Instanțele au fost investite de reclamantul G cu o acțiune în grănițuire, obligație de a face, respectiv de reconstruire a gardului distrus pe lungimea de 18. de către pârâtă și pretenții în cuantum de 3000 lei, în contradictoriu cu pârâta.
A pretins reclamantul că a edificat un gard între proprietatea sa și a pârâtei, au stabilit împreună amplasamentul acestuia, însă ulterior edificării pârâta a spart temelia gardului, a săpat sub acesta până gardul s-a înclinat și s-a distrus.
Că, datorită faptului că apa ajunge între casă și gard, fiindcă nu există jgheaburi și burlane la casa pârâtei, apa scursă a continuat să sape la temelia gardului până când l-a distrus, drept consecință, reclamantul a pretins și 3000 lei reprezentând contravaloarea gardului.
Pârâta a recunoscut prin întâmpinare că nu s-a opus la edificarea gardului, a fost de acord cu aliniamentul stabilit, însă a negat afirmațiile reclamantului în privința distrugerii acestuia.
Față de pretenția dedusă judecății și de recunoașterea parțială a pârâtei din întâmpinare, în raport de probele administrate, instanța era obligată să se pronunțe în limitele investirii.
Prin soluția adoptată în apel, tribunalul a acordat ceea ce nu s-a cerut și a pronunțat o soluție nelegală și imposibil de punere în executare, în privința obligației de a face.
Necercetarea petitelor privind obligarea pârâtei la repararea gardului și a
suportării contravalorii acestuia, echivalează cu necercetarea fondului cauzei, fapt ce atrage aplicarea art. 312 alin. 5 Cod pr. civilă, cu consecința admiterii recursului, casării celor două hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Calafat.
Cu ocazia rejudecării, instanța de fond se va pronunța numai asupra obiectului cererii dedus judecății, astfel cum prevăd dispozițiile art. 129 alin. 6 pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâta împotriva deciziei civile nr. 480 din 7 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant
Casează ambele hotărâri și trimite cauza spre rejudecare la Judecătoria Calafat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 04 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
- -
Grefier,
Red.Judec.-
Tehn./4 ex.
24.02.2009
Jud.apel
Președinte:Mihaela Loredana Nicolau AlexandroiuJudecători:Mihaela Loredana Nicolau Alexandroiu, Nela Drăguț
