Obligație de a face. Decizia 132/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.132/
Ședința publică din 31 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu
JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana Nanu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de pârâții, domiciliat în comuna, sat, județul A și, domiciliat în Câmpulung,-, județul A, împotriva deciziei civile nr.377 din data de 18 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurenții-pârâți -, asistați de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.27 din 17.03.2008, emisă de Baroul A-Cabinet individual, care răspunde și pentru intimatul-pârât lipsă și intimata-reclamantă asistată de avocat -, în baza împuternicirii avocațiale nr.37 din 31.03.2008, emisă de Baroul A-Cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin anularea timbrului judiciar în valoare de 0,15 lei, precum și a chitanței nr.76649 din 18.03.2008, emisă de Primăria Municipiului Pitești din care rezultă că a fost achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Apărătorii părților, având cuvântul pe rând, arată că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții-pârâți, susține oral recursul așa cum a fost motivat, solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei din apel, în sensul admiterii apelului pârâților și, pe fond, respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată. Apreciază că soluțiile pronunțate la instanța de apel și la instanța de fond sunt date fără temei legal și fără respectarea cadrului legal. De asemenea, apreciază că aceste soluții cuprind și motive contradictorii, în sensul că, deși prin raportul de expertiză s-a reținut că apele ploilor și zăpezilor de pe magazia recurenților pârâți se scurg exclusiv pe terenul acestora, au fost obligați să monteze jgheaburi, burlane și parazăpezi, creând în sarcina acestora o obligație fără suport legal, întrucât aceste infiltrații nu afectează imobilul intimatei-reclamante. Imobilul intimatei-reclamante nu este prevăzut cu burlane de scurgere a infiltrațiilor, ceea ce duce la degradarea acestuia.
Avocat -, având cuvântul pentru intimata-reclamantă, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că apele provenite din ploi și zăpezi, ce se scurg de pe magazia recurenților-pârâți, chiar dacă există streașină, duc la degradarea imobilului intimatei-reclamante, deoarece distanța dintre aliniamentul streșinii și hotarul despărțitor este mică, de 35 cm.
CURTEA
Asupra recursului civil de față,
Constată că, prin cererea înregistrată la data de 7.06.2006, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul - pentru a fi obligat să astupe un șanț amplasat lângă gardul ce separă proprietățile părților, să modifice unghiul de înclinare a acoperișului unei magazii orientat spre proprietatea reclamantei la o distanță de aproximativ 0,7 metri, să monteze jgheaburi și parazăpezi la imobil, iar în caz de refuz să fie autorizată reclamanta să execute aceste lucrări pe cheltuiala pârâtului, să fie obligat pârâtul la plata despăgubirilor civile reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat reclamantei ca urmare a înfiltrării apelor de pe proprietatea pârâtului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că distanța dintre acoperișul pătulului proprietatea pârâtului și terenul său este mai mică de 0,80 metri, astfel că apele pluviale se scurg pe proprietatea reclamantei și se înfiltrează sub casă.
Mai mult, pârâtul a săpat un șanț pe latura de vest a terenului, astfel încât apa să se scurgă prin șanț se înfiltrează tot pe terenul reclamantei.
Reclamanta și-a completat acțiunea în sensul că a chemat în judecată în calitate de pârât și pe.
Prin întâmpinare, pârâtul - a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
La data de 1.11.2006 a fost admisă cererea de introducere în cauză a pârâtului.
Judecătoria Topoloveni, prin sentința civilă nr.361 din 12 iunie 2007, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, față de care a respins acțiunea, și a admis în parte cererea obligându-i pe ceilalți doi pârâți să monteze la magazia situată pe terenul proprietatea acestora din comuna, județul A evidențiată de expert în anexa nr.1 la raportul de expertiză, jgheaburi și burlane la fațada dinspre est, precum și parazăpezi pe toate laturile. A fost obligată reclamanta să plătească pârâților cheltuieli de judecată în sumă de 500 lei.
S-a reținut că pârâtul a donat pârâților - și terenul învecinat cu proprietatea reclamantei astfel încât acesta nu mai are calitate procesuală pasivă.
S-a constatat neîntemeiată cererea de astupare a șanțului și de modificare a unghiului acoperișului magaziei, precum și cererea de daune, reținându-se că expertul nu a identificat nici un șanț amplasat pe proprietatea pârâților de-a lungul hotarului despărțitor dintre proprietăți și că magazia se află la o distanță de 1,15 metri față de hotar, iar acoperișul este executat astfel încât apele pluviale se scurg numai pe terenul pârâților și numai în situația unor ploi torențiale, în mod excepțional ar putea să se scurgă pe terenul reclamantei.
De asemenea, s-a reținut că nu s-a dovedit îndeplinirea condițiilor răspunderii civile delictuale pentru a se dispune plata de daune.
Cât privește însă cererea de obligare la montare de jgheaburi și parazăpezi, pe baza expertizei tehnice, s-a reținut că pârâții trebuie obligați să le monteze la magazie, la fațada dintre est-jgheaburile și burlanele și pe toate laturile - parazăpezile, iar în caz de refuz a fost autorizată reclamanta să execute lucrarea pe cheltuiala pârâților.
Împotriva sentinței, a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei soluționări a capătului de cerere referitoare la despăgubirile civile solicitate pârâților, ca urmare a prejudiciului cauzat la imobilul casă.
De asemenea, s-a criticat sentința și sub aspectul greșitei acordări a cheltuielilor de judecată, susținând că nu are culpă procesuală în condițiile în care cererea sa a fost admisă în parte.
Pârâții au formulat cerere de aderare la apelul reclamantei prin care au solicitat schimbarea hotărârii în sensul respingerii capătului de acțiune privind obligarea lor de montare a jgheaburilor, burlanelor și parazăpezilor.
S-a arătat că soluția instanței este greșită în acest sens, deoarece magazia este situată la o distanță de 1,15 metri de hotar, acoperișul este executat în așa fel încât apele din ploi și zăpezi se scurg numai pe terenul lor și numai în cazuri excepționale, în urma unor ploi torențiale, s-ar putea scurge pe terenul reclamantei. Raportul de expertiză a relevat că acoperișul magaziei este din țiglă cu panta în două ape, iar picătura streșinii cade exclusiv pe proprietatea pârâtului spre nord și sud, apele scurgându-se pe terenul acestuia.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.377 din 18 decembrie 2007, a admis apelul reclamantei și a schimbat în parte sentința, în sensul că a dispus compensarea cheltuielilor de judecată obligându-i pe pârâți la plata sumei de 386 lei cheltuieli după compensare, către reclamantă, menținând în rest sentința și a respins apelul pârâților ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că magazia pârâților este situată la 1,15 metri de proprietatea reclamantei, iar expertiza a relevat că învelitoarea magaziei pârâtului are jgheaburi și burlane montate numai spre fațada dintre vest, impunându-se ca pârâtul să monteze asemenea jgheaburi și burlane din tablă și la fațada dintre est.
De asemenea, instanța a apreciat că se impune montarea și a parazăpezilor pentru a împiedica o cădere abruptă a zăpezii de pe învelitoare mai ales în zona din imediata vecinătate cu imobilul reclamantei, unde oricum distanța dintre aliniamentul streșinii și hotar este mai mică de 30 cm.
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs în termen legal pârâții, criticând-o pentru motivele prevăzute de art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, susținând că hotărârea cuprinde motive contradictorii pentru că, deși se reține că prin raportul de expertiză s-a stabilit că actele ploilor și zăpezile de pe magazia lor se scurg exclusiv pe terenul acestora, reținându-se că magazia este situată la 1,15 metri distanță de linia de hotar, iar apele acoperișului sunt înclinate către terenul proprietatea recurenților, instanța i-a obligat totuși să monteze jgheaburi, burlane și parazăpezi la acoperișul magaziei, creând în sarcina pârâților-recurenți o obligație fără suport legal.
Recursul este nefondat.
Astfel, este neîntemeiată critica prin care se susține că hotărârea instanței de apel cuprinde motive contradictorii, arătându-se că pe de o parte reține că apele pluviale se scurg exclusiv pe terenul recurenților, iar pe de altă parte, îi obligă totuși să efectueze lucrările ca și cum aceste ape s-ar scurge pe terenul reclamantei.
Motivarea hotărârii nu este contradictorie, deoarece prin considerente în hotărâre se arată că deși distanța dintre magazia proprietatea pârâților și linia de hotar este de 1,15 metri, în zona din imediata vecinătate a imobilului reclamantei, distanța dintre aliniamentul streșinii și hotar este mai mică de 35 cm. conform constatărilor expertului.
Totodată, instanța a motivat că se impune executarea acestor lucrări de către pârâți pentru a se împiedica o cădere abruptă a zăpezii de pe învelitoare mai ales în zona în care instanța dintre aliniamentul streșinii și hotar este mai mică de 35 cm. chiar dacă distanța dintre zidul magaziei și hotar este de 1,15 metri.
De asemenea, și critica prin care se susține că s-a creat în sarcina recurenților o obligație fără suport legal este neîntemeiată.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.615 Cod civil, "tot proprietarul este dator a-și face streașina casei sale, astfel încât apele din ploi să se scurgă pe tărâmul său, sau pe ulițe, iar nu pe locul vecinului său".
Tribunalul a făcut o corectă aplicare a acestei norme legale situației de fapt reținută, dispunând ca pârâții să-și facă lucrările streșinii magaziei lor, astfel încât apele din ploi și cele din zăpezi să se scurgă pe proprietatea acestora, apreciind că în situația unor ploi torențiale, datorită distanței mici, sub 35 cm. dintre aliniamentul streșinii și hotar aceste ape se scurg pe proprietatea reclamantei, astfel încât se impune montarea de jgheaburi, burlane și parazăpezi.
Din prevederile art.615 Cod civil, rezultă prezumția că terenul pe care se face scurgerea streșinilor unor case va aparține proprietarului casei, prezumție ce poate fi combătută prin proba contrarie, așa cum este cazul în speță, pe baza raportului de expertiză tehnică, coroborat cu depozițiile martorilor care au arătat că terenul pârâtului este în plan înclinat.
De asemenea, un teren nu poate fi obligat să suporte trecerea apelor venind de pe terenul vecin, decât dacă acestea se scurg în mod, ci nu atunci când sunt adunate artificial ca acelea care curg de pe acoperișul unui imobil, astfel că trebuie să se lase o distanță oarecare între streașina imobilului și fondul vecin, pentru a evita daune vecinului, iar în caz contrar proprietarul strașinei poate fi obligat să și-o mute, sau să-și construiască jgheaburi, burlane, parazăpezi, respectiv lucrări de natură să evite scurgerea apelor de pe acoperiș pe proprietarul fondului vecin.
Or, cum în speță nu s-a dovedit că pârâții-recurenți au dobândit prin titlu sau prin prescripție de 30 ani un drept de servitute, în mod corect tribunalul a dispus ca aceștia să facă lucrările impuse, iar în caz de refuz să le facă reclamanta pe cheltuiala pârâților.
Cum motivele de recurs sunt neîntemeiate, pentru considerentele arătate mai sus, urmează ca în temeiul art.312 Cod procedură civilă, recursul să se respingă ca nefondat.
În temeiul dispozițiilor art.274 Cod procedură civilă, urmează să fie obligați recurenții la plata cheltuielilor de judecată de 1.000 lei-onorariu avocat către intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de pârâții și, împotriva deciziei civile nr.377 din data de 18 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimați fiind reclamanta și pârâtul .
Obligă pe recurenți la plata sumei de 1.000 lei cheltuieli de judecată către intimata-reclamantă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 31.03.2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
/30.04.2008
GM/2 ex.
Jud.apel:
A-
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana Nanu
