Actiune in granituire fara revendicare. Decizia 133/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR.133/
Ședința publică din 31 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Paula Andrada Coțovanu
JUDECĂTOR 2: Ion Rebeca
JUDECĂTOR 3: Georgiana Nanu
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamantul, domiciliat în P,-, -.3,.A,.21, județul A, împotriva deciziei civile nr.369 din 6 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta, domiciliată în C, str.- C, -.25,.E,.16, județul
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurentul-reclamant - și intimata-pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosar s-a depus, prin serviciul de registratură, din partea intimatei-pârâte, cerere prin care solicită soluționarea cauzei în lipsă și a se avea în vedere concluziile scrise depuse la termenul de judecată din data de 10.03.2008.
Curtea, din oficiu, pune în discuție excepția de nulitate a recursului ca nemotivat și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung sub nr- (număr în format vechi 405/2007), reclamantul -, a chemat în judecată pe pârâta, domiciliată în C, solicitând instanței, prin sentința ce se va pronunța în cauză, să dispună grănițuirea proprietăților părților.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este proprietarul suprafeței de 395 mp. situată în C-,-, județul A, în pct. "Acasă", cu vecinătățile: N - G, la - str.- -, la - și la - cimitir, teren dobândit printr-un partaj judiciar ce a avut loc între moștenitorii defuncților și, părinții părților.
Reclamantul a mai arătat că, prin sentința civilă nr.1753 din 1 octombrie 2003 pronunțată în dosarul nr.1447/2003, rămasă irevocabilă, Judecătoria Câmpulung N. a omologat Varianta I, propusă în expertizele efectuate în cauză, acesta primind, printre alte bunuri, terenul în suprafață de 395 mp. situat în punctul "Acasă" iar pârâta suprafața de 333 mp. situată în același punct, învecinându-se pe latura de S cu aceasta, conform schițelor topografice.
Cu ocazia punerii în posesie a pârâtei, s-a constatat că suprafața din punctul "Acasă" are pe latura de E altă lungime, respectiv de 29 metri la str. - -, urmând ca pârâta să aibă pe aceeași latură lungimea de 13 metri, iar reclamantul 16 metri, însă cu aceeași ocazie s-a constatat că lungimea totală la stradă este de 24 metri în loc de 29 metri, așa cum era trecut în expertiza topografică.
Reclamantul a mai precizat că lungimea terenului pe latura de E s-a micșorat de la 16 metri la 11 metri, deci s-a micșorat și suprafața totală care i-a revenit, proprietățile acestora suprapunându-se pe o lățime de 5 metri, iar pârâta nu dorește să grănițuiască aceste proprietăți în mod echitabil, mai mult, cu rea-credință a început să edifice un gard despărțitor pe acea linie de hotar.
Pentru considerentele expuse, reclamantul a solicitat admiterea cererii, să se stabilească linia de hotar reală care să separe proprietățile acestora, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulată de reclamant, ca nefondată, și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată arătând că, în urma măsurătorilor cadastrale, punându-se pe teren toate actele în susținerea dreptului de proprietate, s-a constatat că aceasta stăpânește exact suprafața din acte, respectiv 333 mp. cu o lățime la stradă de 12,89 ml. chiar mai puțin cu 11 ml decât dimensiunea regăsită la măsurătoarea efectuată de ing..
Pârâta a mai menționat în continuare că a înțeles să efectueze lucrări de împrejmuire a corpului de proprietate, obținând în acest sens autorizația de construcție nr.106/24.07.2006 și certificatul de urbanism nr. 157/24.07.2006.
Prin sentința civilă nr.1434/06.06.2007 Judecătoria Câmpulunga respins acțiunea formulată de către reclamantul - și a obligat pe reclamant să plătească pârâtei suma de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a dispune astfel, s-a reținut de prima instanță că, prin sentința civilă nr.1753/2005 pronunțată de Judecătoria Câmpulung, s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților cu privire la bunurile rămase în succesiunile defuncților și, confirmându-se în acest sens rapoartele de expertiză întocmite de ing. exp. și și fiind atribuite părților loturile conform acestor rapoarte.
Sentința a fost investită cu formulă executorie și ulterior pusă în executare silită prin executorul judecătoresc, care a întocmit în acest sens procesul-verbal nr.431 încheiat la data de 26.10.2005, prin care reclamanta a fost pusă în posesie cu privire la bunurile primite, respectiv cu privire la suprafața de 333 mp. situată în pct."Acasă",C,-, județul A și la suprafața de 2.533 mp. situată în pct."" pe raza municipiului
În baza acestei sentințe, pârâta a procedat la efectuarea gardului despărțitor între proprietatea sa și cea a reclamantului, obținând în acest sens autorizația de construcție nr.106 din 24 iulie 2006 emisă de Primăria municipiului
Prin raportul de expertiză efectuat în cauză de către ing.exp., s-a reținut faptul că pârâta stăpânește terenul atribuit prin sentință în suprafață de 333 mp. situat în pct."Acasă", în timp ce reclamantul stăpânește 345 mp. cu 50 mp. mai puțin decât suprafața din sentința de partaj.
Din probatoriul administrat în cauză a reieșit faptul că, în realitate, reclamantul contestă hotarul despărțitor dintre proprietatea sa și a pârâtei, datorită faptului că raportul de expertiză întocmit de ing. exp., este greșit, prin el menționându-se o distanță la stradă a lotului ce i-a fost atribuit, mai mică decât este ea în realitate.
Astfel, prin raportul de expertiză omologat s-a reținut că lățimea la stradă a terenului situat în pct."Acasă" este de 29 metri și deși în realitate deschiderea la strada - - este, potrivit notei de constatare întocmită de ing. -, de 24,3 metri, iar reclamantul propune ca diferența în minus să fie împărțită între el și pârâtă pe această cale a grănițuirii proprietăților, acest fapt nu poate fi însă acceptat, întrucât o asemenea manieră de rezolvare a litigiului ar presupune să se aducă atingere însăși autorității de lucru judecat a sentinței civile de partaj prin care pârâtei i-a fost atribuit un lot în suprafață de 333 mp. cu o deschidere la stradă de 13 metri pe care aceasta îl stăpânește conform procesului verbal de punere în posesie.
Instanța a reținut așadar că, reclamantul nu contestă propriu-zis linia de hotar dintre proprietatea sa și cea a reclamantei, ci dorește doar ca pe această cale să îndrepte o greșeală ce există într-o sentință judecătorească pronunțată pe baza unui raport de expertiză întocmit în mod eronat, lucru ce este inadmisibil.
Față de toate cele arătate, reținând că proprietățile părților sunt grănițuite în baza unei sentințe de partaj ce a fost pusă în executare silită, văzând și dispozițiile art.584 Cod civil, instanța a respins acțiunea.
Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul - criticând-o ca nelegală și netemeinică, astfel:
Instanța de fond a respins în mod greșit acțiunea în grănițuire motivând că aceasta ar fi inadmisibilă, și fără a avea în vedere noua expertiză dispusă în acest dosar.
Este adevărat că sentința civilă de partaj cu nr.1753/10.10.2003 reține cu autoritate de lucru judecat loturile atribuite copartajanților, dar are în vedere expertiza - numai în ceea ce privește reperele de identificare a loturilor, or, în cadrul acțiunii de grănițuire s-a realizat o nouă expertiză care stabilește realitatea în teren, alta decât cea arătată în expertiza - și care atestă că intimata, prin edificarea gardului, profitând de hotărârea de partaj, a condus la diminuarea dreptului său de proprietate și la tăierea racordului de apă către casă și a mai multor pomi fructiferi.
S-a mai arătat că s-a formulat revizuire împotriva sentinței civile de partaj în sensul modificării acesteia în raport cu noile dimensiuni ale terenului solicitându-se admiterea apelului și stabilirea noii linii de hotar între proprietăți conform noii expertize.
La data de 18.10.2007 apelantul a înțeles să solicite suspendarea judecății apelului până la soluționarea cauzei ce are ca obiect revizuirea împotriva sentinței cu nr.1173/2003 a Judecătoriei Câmpulung N. în dosarul cu nr-, cerere care a fost respinsă întrucât nu sunt îndeplinite disp.art.244 pct.1 Cod procedură civilă, prezenta cauză nedepinzând de soluționarea respectivei cereri de revizuire.
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
Prin decizia civilă nr.369 din 6 decembrie 2007, Tribunalul Argeș, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant, reținând că, sentința civilă de partaj cu nr.1753/1.10.2003 pronunțată de Judecătoria Piteștia fost pusă în executare silită prin atribuirea atât reclamantului, cât și pârâtei, a loturilor în varianta Iar aportului de expertiză întocmit în cauză de către experți - potrivit schiței anexă fila 39 dosar fond, prin care pârâta a primit terenul în suprafață de 333 mp. iar reclamantul suprafața de 395 mp. astfel cum au fost identificate prin dimensiuni în schița menționată.
Hotărârea instanței de fond prin care s-a dispus partajarea bunurilor a fost apelată și respectiv recurată, pronunțându-se în acest sens decizia civilă nr.108/A/26.01.2004 a Curții de APEL PITEȘTI și respectiv, decizia civilă nr.1581/R/14.11.2005 a Curții de APEL PITEȘTI fără a se critica eventualele neconcordanțe între suprafețele reținute la partaj și cele existente în realitate.
Prin urmare, prin acțiunea în grănițuire, apelantul-reclamant urmărește în realitate modificarea loturilor ce au fost atribuite copartajanților ca urmare a unor neconcordanțe în teren cu privire la diferențele ce există în loturile atribuite.
S-a reținut astfel că în mod corect prima instanță a apreciat în considerente că reclamantul nu contestă propriu-zis linia de hotar, ci urmărește o modificare a loturilor cuprinse în varianta I și omologată de instanțele judecătorești, limita și hotarul fiind stabilite ca urmare a punerii în executare silită a sentinței de partaj, potrivit procesului verbal de executare cu nr.431/26.10.2005 la solicitarea intimatei pârâte.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, în termen legal, apelantul-reclamant -, fără însă a indica în cerere și motivele de nelegalitate pentru care solicită desființarea hotărârii recurate.
La termenul de judecată din data de 10 martie 2008, având în vedere lipsa părților legal citate, Curtea a dispus suspendarea judecății cauzei, în temeiul dispozițiilor art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
La data de 17 martie 2008, intimata a solicitat repunerea pe rol a cauzei și judecarea acesteia în lipsă, urmând ca instanța să ia în considerare concluziile scrise depuse pentru data de 10.03.2008 (fila 42 dosar recurs) și să-l oblige pe recurent la plata cheltuielilor de judecată.
La termenul de judecată din data de 31 martie 2008, Curtea a pus în discuție excepția de nulitate a recursului, invocată și de intimată prin concluziile scrise.
Analizând cu prioritate această excepție, prin prisma dispozițiilor art.137 alin.1 Cod procedură civilă, și văzând dispozițiile art.306 Cod procedură civilă, Curtea constată că, într-adevăr, se impune constatarea nulității recursului ca nemotivat în termen.
Astfel, conform art.301 Cod procedură civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel, recursul motivându-se prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, calculat de la data comunicării hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte. (art.303 alin.1și 2 Cod procedură civilă).
Nemotivarea în termen legal a recursului, sub aspectul criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază acesta și dezvoltarea lor, atrage după sine nulitatea cererii, cu excepția motivelor de ordine publică care pot fi invocate și din oficiu de către instanța de recurs, sub rezerva punerii în dezbatere a părților, în lumina dispozițiilor art. 306 Cod procedură civilă.
În cauză, se reține că recurentul - a formulat, în termen legal, recurs împotriva deciziei civile nr.369/06.12.2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, însă nu a dezvoltat prin aceeași cerere motivele pentru care hotărârea atacată ar fi netemeinică și nelegală.
Văzând aceasta, precum și faptul că în speță nu se constată vreun motiv de ordine publică pentru a fi pus în dezbaterea parților, din oficiu, Curtea urmează a face aplicarea art.306 Cod procedură civilă, admițând excepția și constatând nulitatea recursului declarat împotriva deciziei civile nr.369 din 06 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, ca nemotivat.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, la cererea intimatei, recurentul va fi obligat să-i plătească acesteia cheltuieli de judecată în sumă de 600 lei, reprezentând onorariu apărător ales-potrivit chitanței nr.147/03.03.2008(fila 40 dosar recurs).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.369 din 6 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind pârâta.
Obligă recurentul la plata sumei de 600 lei cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
,
Grefier,
/02.04.2008
GM/2 ex.
Jud.apel:-
Jud.fond:
Președinte:Paula Andrada CoțovanuJudecători:Paula Andrada Coțovanu, Ion Rebeca, Georgiana Nanu
