Obligație de a face. Decizia 132/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 132 din 11 februarie 2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 11 februarie 2008
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN: PREȘEDINTE: Pârjol Năstase Doru Octavian judecător JUDECĂTOR 2: Busuioc Anamaria judecător
- - -- - judecător
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de reclamanta împotriva deciziei civile nr. 281 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul-reclamant, intimata-pârâtă, lipsă fiind apărătorul recurentului-reclamant.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Față de lipsa apărătorului recurentului-reclamant la prima strigare, se lasă cauza pentru al doilea apel nominal.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-reclamant, asistat de avocat și intimata-pârâtă.
Instanța constată recursul ca fiind la primul termen de judecată, declarat în termen, motivat și legal scutit de taxa judiciară de timbru.
La solicitarea instanței, recurentul-reclamant se legitimează cu seria nr.- eliberat la data de 18.02.1981 de Poliția orașului B, iar intimata-pârâtă se legitimează cu seria nr.- eliberat la data de 18.11.1977 de Poliția comunei.
Apărătorul recurentului-reclamant, motivat de faptul că nu mai are de formulat cereri noi, solicită cuvântul în fond.
Intimata-pârâtă arată că nu mai are de formulat alte cereri și solicită judecarea cauzei.
Nemaifiind cereri sau excepții de formulat, se constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în cadrul dezbaterilor.
Avocat având cuvântul pentru recurentul-reclamant arată că instanța a interpretat greșit actul juridic supus judecății și a schimbat acțiunea inițială, instanța de apel a preluat practic cuvânt cu cuvânt din motivarea hotărârii instanței de fond. Acțiunea este obligația de a face, pentru ridicarea unei construcții și nu de revendicare cum rezultă din motivarea celor două hotărâri. Pentru rejudecare clientul sau s-a judecat și prin această acțiune intimata a fost obligată să-i lase în deplină posesie și proprietate suprafața de 66. teren. Hotărârea a rămas definitivă și irevocabilă și s-a trecut la executarea silită pentru că intimata nu a vrut să-și mute gardul. Pentru că aceasta nu a vrut să-și mute gardul de bună voie, iar în acțiunea de revendicare nu era menționată și această obligație, clientul său s-a văzut obligat a porni această acțiune. Recursul promovat este întemeiat pentru că cele două hotărâri date de tribunal și de instanța de fond nu sunt legale. Intimata a pierdut terenul din litigiu, iar recurentul nu poate pune în executare hotărârea, pentru că intimata nu-și ridică gardul, deși acțiunea în revendicare o obligă pe intimată să-i lase în deplină proprietate și posesie terenul. În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare, cu cheltuieli de judecată.
Intimata-pârâtă având cuvântul, arată că suprafața de 66. a fost restituită recurentului, iar acesta i-a mai luat trei metri din terenul său, iar gardul a fost mutat cu executorul judecătoresc, după ce i-a și fundația.
În replică, apărătorul recurentului-reclamant arată că executorul judecătoresc nu scrie că a mutat gardul, ci a consemnat că nu poate muta acest gard pentru că nu există un titlu în acest sens. Executorul judecătoresc a încheiat un singur proces verbal.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 362 din 25 mai 2006 s-a respins acțiunea având ca obiect ridicare construcții formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, prin cererea înregistrată sub nr.1900/7.12.2005 la Judecătoria Buhuși reclamantul a chemat în judecată pe pârâta pentru ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța aceasta să fie obligată să-și ridice gardul de pe terenul său.
Cererea a fost timbrată cu taxă timbru 18,30 lei(chitanța nr.-/2005) și timbru judiciar 1,5 lei.
În cerere reclamantul solicită pârâtei să-și ridice gardul de pe suprafața de 66 mp(cu lungimea de 25,20 și lățimea de 2,10 ) întrucât hotărârea pe care o are nu prevede și ridicarea gardului.
În dovedirea cererii reclamantul a depus la dosar adresa nr.337/P/2002 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuși, sentința civilă 1145/11.09.1999 a Judecătoriei Buhuși, proces-verbal de punere în posesie, schițe.
Reclamantul este proprietarul suprafeței de 4995 mp teren arabil situat în localitatea comuna, județul B, T1, P 113, înscrisă în titlul de proprietate nr.-/L7.12.1995.
Pârâta are în proprietate în aceeași localitate suprafața de 2840 teren înscris în titlul de proprietate nr.39788/30.06.2001, tarlaua 1, parcela 114 și 115.
Ambele părți stăpânesc mai puțin în fapt față de actele de proprietate. Astfel, reclamantul stăpânește 4782 mp față de 4995 mp, iar pârâta 2717 mp față de 2840 mp.
Cu toate acestea, suprafața lipsă a reclamantului este stăpânită parțial de numita.
Conform raportului de expertiză efectuat în cauză terenul care a făcut obiectul sentinței civile nr.1145/1999 a Judecătoriei Buhuși, respectiv suprafața de 66 mp, având lungimea de 25,20 și lățimea de 2,6 este stăpânit de reclamant. Gardul vechi a fost mutat, conform sentinței civile susmenționate. Pârâta nu ocupă teren din proprietatea reclamantului.
Apelul declarat a fost respins prin decizia civilă nr.281/22.10.2007(în dispozitiv este o eroare materială în sensul că apelul a fost declarat împotriva sentinței civile nr.362/2006, iar nu împotriva deciziei nr.91/2007) reținându-se că gardul a fost mutat, intimata nemaiocupând teren din proprietatea reclamantului.
Împotriva deciziei s-a formulat recurs în care s-a arătat că primele două instanțe au analizat acțiunea ca fiind una în revendicare, iar nu una de ridicare de construcții.
Acțiunea în revendicare a fost soluționată prin sentința civilă nr.1145/1999, iar în prezenta acțiune se solicită a se constata dacă terenul reclamantului este amplasat sau nu un gard al pârâtei.
Recursul este nefondat urmând a fi respins pentru cele ce succed:
Obiectul acțiunii este ridicare de construcții, iar prima instanță și cea de apel s-au pronunțat în mod judicios pe obiectul cererii cu care au fost investite, ele preocupându-se de stabilirea dacă pe terenul reclamantului există un gard al pârâtei, lucru infirmat de expert.
Restul chestiunilor, referitoare la aprecierea probelor, țin de temeinicia hotărârii, care nu poate forma obiectul recursului, art.304 Cod procedură civilă fiind restrictiv, verificarea deciziei recurate putându-se face doar pe motive de ce privesclegalitatea.
Pentru aceste considerente va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
:
Respinge ca nefondat recursul promovat de reclamantul împotriva deciziei civile nr.281 din 22 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 11 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - O- - -
- -
GREFIER,
Red.sent.-
Red.- /
Red.- //
Red.rd. - A,/26.02.2008
Tehn.-/2 ex.
26.02.2008/26.02.2008.
Președinte:Pârjol Năstase Doru OctavianJudecători:Pârjol Năstase Doru Octavian, Busuioc Anamaria
