Obligație de a face. Decizia 1360/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Șecția civilă,de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1360/R/2009
Sedința publică din:28.09.2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ana Ionescu
JUDECĂTORI: Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Chiș
: - -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de către recurenții pârâții Consiliul local al municipiului C-N, Municipiul C-N și SC Franța Sucursala C, împotriva deciziei civile nr. 638/A/2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe intimații reclamanți, -, -, pe intimatul-pârât C și intimații-chemați în garanție, C și G, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă în instanță reprezentantul recurentei SC Franța Sucursala C prin consilier juridic, intimatul chemat în garanție asistat de avocat în substituirea d-nei avocat, cu delegația la dosar, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosar s-a depus prin registratura instanței întâmpinare de către reprezentantul intimaților chemați în garanție avocat, comunicându-se un exemplar reprezentantului recurentei SC Franța Sucursala C consilier juridic.
Nemaifiind excepții de ridicat și nici cereri prealabile de formulat, închide faza probatorie, constată prezenta cauză în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri judiciare.
Reprezentantul recurentei consilier juridic solicita admiterea recursului așa cum a fost formulat. În susținerea recursului precizează că instanța de apel a anulat apelul ca netimbrat, deși s-a formulat cerere de amânare a cauzei. În ceea ce privește taxa judiciară de timbru datorată, reprezentantul recurentei arată că, în nici o citație emisă de către instanța Tribunalul Cluj nu i s-a pus în vedere să o achite.
Reprezentantul recurentei SC Franța Sucursala C cu privire la recursurile formulate în cauză de Consiliul Local al Municipiului C-N și Municipiul C- solicită respingerea acestora ca neîntemeiate.
Reprezentantul intimaților chemați în garanție avocat solicită respingerea tuturor recursurilor ca nefondate. Referitor la cele arătate de reprezentantul recurentului SC Franța Sucursala C, arată că toate taxele de timbru se achită anticipat și susține motivele arătate în întâmpinare. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanțelor anexate la dosar reprezentând taxă onorariu avocațial.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.5380/30.04.2008 a Judecătoriei Cluj -N pronunțată în dosar nr- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei C, si in consecință, a fost respinsă acțiunea civilă precizată formulată de reclamanți față de aceasta.
Prin aceeași sentință fost admisă acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții, si, împotriva pârâtilor Municipiul C-N si Consiliul Local al. mun. C-N, si in consecință au fost obligați pârâții sa reducă nivelul lacului III Gni la nivelul inițial si să controleze ca acest nivel să rămână constant; au fost obligați pârâții sa decolmateze canalul dintre lacurile I si III Gni precum si canalul de curgere către pârâul a lacului III; au fost obligați paârâții să execute un canal Ia limita dintre terenurile reclamanților și cel al fostului lac II, cu rol de drenaj; au fost obligați pârâții la curățirea de deșeuri a fostului lac II si nivelarea lui la înălțimea terenului reclamanților.
Instanța a dmis și cererea de chemare in garanție formulată de pârâtul Consiliul local al mun. C-N față de chematul in garanție SC -Sucursala C, si in consecință, a fost obligat chematul in garanție sa reducă nivelul lacului III Gni la nivelul inițial si sa controleze ca acest nivel să rămână constant: a fost obligat chematul în garanție să decolmateze canalul dintre lacurile I si III Gni precum si canalul de curgere către paraul a lacului III; a fost obligat chematul in garanție sa execute un canal la limita dintre terenurile reclamanților si cel al fostului lac II, cu rol de drenaj; a fost obligat chematul în garanție la curățirea de deșeuri a fostului lac II si nivelarea lui la înălțimea terenului reclamanților;
Instanța de fond a respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Consiliul local al mun. C-N fata de chemații în garanție C, G, si și cererile de chemare în garanție formulate de si față de SC -Sucursala
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamanții, si sunt proprietarii imobilului teren din C-N înscris în CF 17139 C-N arător in-. 15537,15538,15539, astfel cum rezultă din copia extrasului CF depus la dosar. Acest teren este poziționat intre lacurile I si III Gni, respectiv în imediata vecinătate a lacul II Gni, astfel cum rezultă din expertiza topografică întocmită în cauză de expert si expertiza pedologică realizată în cauză de expert.
Din copia extrasului CF 28517 C, încheierea din 13.11.1974 emisă de notariatul de Stat Județean C - Cartea Funciară, Decizia nr.315/10.06.1974, referatul anexă, avizul nr.53/1973 reiese ca cele trei lacuri sunt proprietatea Statului R - în administrarea Consiliului Local (fost popular) al municipiului C-
Cu toate că inițial s-a reținut că aceste terenuri sunt în administrarea pârâtei C, actele depuse ulterior la dosar, respectiv HCL nr.403/2007 au infirmat aceasta împrejurare, motiv pentru care, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale a paratei C si in consecință, a respins acțiunea civilă precizată promovată față de aceasta.
Începând cu vara anului 2004 în zona au fost efectuate lucrări de canalizare dar si de construcție, care au avut ca urmare depozitarea unor mari cantități de material pământos în amestec cu materiale reziduale (moloz) pe arealul lacului II Gni, determinând diminuarea luciului de apă până la dimensiunile unui mic de apă, astfel cum au concluzionat expertizele realizate în cauză, mai sus menționate. S-a mai concluzionat că, o consecință a acestor depozitari a fost aceea a ridicării cotei terenului fostului lac II la un nivel mai înalt fata de cel al reclamanților, determinând acumularea si stagnarea pe terenul acestora a apei provenite din ploi, topirea zăpezilor și din surplusul de apă de pe terenurile vecine aflate la o cota altimetrică superioară și implicit, apariția fenomenului de înmlăștinire. În același timp s-a precizat că, tot din cauza depunerilor de pământ și deșeuri, s-a produs colmatarea canalului de legătură și scurgere a apelor din lacul I către lacul III și este împiedicată curgerea apei dinspre lacul II spre pârâul. Expertizele au evidențiat și faptul că depozitari s-au realizat și pe limita sudică a lacului III si terenurile învecinate acestuia, ceea ce a condus la ridicarea nivelului acestor terenuri față de cel al reclamanților, favorizând de asemenea fenomenul de stagnare a apei.
Din ansamblul probelor administrate în cauză, astfel cum au fost indicate mai sus, rezultă în mod indiscutabil, că reclamanților li s-a creat un prejudiciu constând în aceea că în cazul unor precipitații mai abundente, apa stagnează pe terenul acestora, afectând vegetația ceea ce conduce la apariția fenomenului de înmlăștinire, si implicit, la o scădere a valorii proprietății.
Acest prejudiciu este determinat de diferența de nivel creată între terenul reclamanților și cel al pârâților, putându-se aprecia ca este vorba despre "fapta lucrului", în înțelesul art. 1000 al.1 In această ipoteză persoana răspunzătoare, obligată la reparare este persoana care, în momentul producerii prejudiciului, avea paza juridică a lucrului. In speță, proprietarul terenului pe care s-au efectuat depunerile este, astfel cum s-a arătat anterior, Statul R în administrarea Consiliului local (fost popular) al municipiului C-
Modalitățile de reparare prejudiciului creat reclamanților, au fost identificate de expertul, prin documentația întocmită ca fiind acelea de reducere a nivelului lacului III Gni la nivelul inițial si menținerea acestui nivel, decolmatarea canalului dintre lacurile I și III precum și a canalului de curgere către pârâul a lacului III, executarea unui canal la limita dintre terenurile reclamanților și cel al fostului lac II, cu rol de drenaj și curățirea de deșeuri a fostului lac II, nivelarea lui la înălțimea terenului reclamanților.
In ce privește cererea de chemare in garanție formulată de pârâți față de SC SA-Sucursala C, instanța de fond a apreciat că aceasta este întemeiată. Astfel,paznicul juridic al lucrului are dreptul de a urmări, pe calea acțiunii în regres, pe paznicul material, în condițiile art. 998-999.c, împrejurare față de care, implicit, are si dreptul de a-l chema în garanție. Cum probatoriul administrat in cauza a evidențiat, că depunerile de pământ si deșeuri pe terenul proprietatea pârâților s-au efectuat de către SC SA-Sucursala C, prima instanță, văzând si disp. art. 60 si urm. Cod proc.civ. a admis cererea de chemare în garanție a acesteia din urmă sși a obligat chematul în garanție să reducă nivelul lacului III Gni la nivelul inițial si sa controleze ca acest nivel să rămână constant; să decolmateze canalul dintre lacurile I si III Gni precum și canalul de curgere către pârâul a lacului III; să execute un canal la limita dintre terenurile reclamanților și cel al fostului lac II, cu rol de drenaj; sa curețe de deșeuri a fostul lac II și să îi niveleze la înălțimea terenului reclamanților.
Referitor la cererea de chemare îîn garanție a celorlalte persoane, respectiv C, si ținând seama că susținerile pârâților în ce privește efectuarea de depozitari de reziduuri de către acestea pe terenurile lacurilor II si III sunt lipsite de suport probator, instanța de fond le-a respins. Chiar dacă există dovezi în sensul că unii dintre chemații în garanție au realizat astfel de depuneri, ele au vizat propriile terenuri, si nu cele de sub lacurile II si III Gni proprietatea pârâtilor. În condițiile în care acțiunea reclamanților a vizat numai terenurile proprietatea statului, fiind admisă ca atare, chemarea în garanție a proprietarilor altor terenuri pe motiv că ar fi depozitat deșeuri pe proprietățile lor, în lipsa dovezii că au efectuat depuneri si pe proprietatea pârâților, nu are relevanță, fiind respinsă. Față de această soluție au fost respinse ca fiind lipsite de obiect, și cererile de chemare în garanție formulate de chemații în garanție si fata de SC -Sucursala
Prin decizia civilă nr. 638 din 18.11.2008 a Tribunalului Cluja fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a apelantului pârât Municipiul C-N și a fost admisă excepția lipsei de interes a apelantului Consiliul Local al mun. C-N față de intimații și, cu privire la cererea de chemare în garanție formulată de împotriva acestor intimați-pârâți.
Tribunalul a anulat ca netimbrat apelul declarat de SC Franța Suc. C și a respins ca nefondate apelurile declarate de Mun. C-N și Consiliul Local al mun. C- față de restul intimaților împotriva sentinței civile nr.5380 din 30.04.2008 pronunțată în dosar nr- al Judecătoriei Cluj -N, care a fost menținută în totul.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut, în privința apelului declarat de Municipiul C-N, că, titular al dreptului de proprietate asupra bunurilor aparținând domeniului public este chiar unitatea administrativă teritorială. Or, atâta timp cât la fondul cauzei s-a stabilit că cele trei lacuri sunt proprietatea Statului Român este evident că în baza dispozițiilor legale anterior amintite Municipiul C-N are calitate procesuală pasivă, acesta fiind reprezentat în mod legal în instanță de către primar.
În ceea ce privește apelul declarat în cauză de către Consiliul Local al Mun. C-N, tribunalul l-a respins ca nefondat reținând că, din probele dosarului, rezultă că aceste depozitări au fost efectuate de către SC Franța Suc C, și, pe cale de consecință, legal și temeinic a fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Mun. C-N față de chematul în garanție SC Franța Suc. C și, de asemenea, în mod corect a fost respinsă cererea de chemare în garanție a aceluiași pârât față de chemații în garanție
În ceea ce privește solicitarea de a se admite cererea de chemare în garanție "față de toți chemații în garanție", tribunalul a admis excepția lipsei de interes a acestei apelante față de pârâții și, excepție invocată de către aceștia, deoarece Consiliul Local al Mun. C-N nu are nici un interes să solicite admiterea cererii de chemare în garanție formulată de către SC Franța Suc C împotriva lor, singura care ar fi putut avea vreun interes fiind chiar această societate, nici într-un caz apelantul Consiliul Local.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs în termenul legal Consiliul Local al municipiului C- prin Primar, Municipiul C-N prin Primar și SC Franța Sucursala
Pârâții Consiliul Local al municipiului C- prin Primar, Municipiul C-N prin Primar au solicitat modificarea deciziei atacate, în sensul respingerii acțiunii și admiterea cererii de chemare în garanție față de toți chemații în garanție.
Recursul declarat de Consiliul Local al municipiului C-N prin Primar a fost întemeiat pe disp. art. 304 pct. 8 și 9 Cod proc.civ. și în motivarea lui s-a arătat că raportat HCL nr.133/2005, lacurile Gni fac parte din domeniul public al mun. C-N, fiind date în administrarea, lucrările de moloz fiind efectuate de către SC, și proprietarii terenurilor riverane chemați în garanție în prezenta cauză.
Prin urmare, în mod greșit reține instanța de apel faptul că la dosarul cauzei nu s-au depus acte doveditoare cu privire la chemații în garanție, atâta timp cât la dosarul cauzei sunt depuse declarațiile acestora prin care recunosc că au depus umplutură pe terenul în litigiu.
În ce privește admiterea excepției lipsei de interes în formularea apelului față de chemații în garanție și, aceasta este nefondată atâta timp cât printre declarațiile persoanelor fizice care au depozitat moloz e află și declarațiile acestora.
Recursul declarat de Municipiul C-N fost întemeiat pe disp. art. 304 pct. 8 și 9 Cod proc.civ. și în motivarea lui s-a arătat că raportat la art. 20 și 21 din Legea nr. 215/2001 în mod greșit s-a reținut excepția lipsei calității procesuale pasive mun. C-
În ce privește fondul cauzei, Municipiul C-N invocat aceleași motive ca și cele invocate prin declarația de recurs de către pârâtul Consiliul Local al municipiului C-
Pârâtul SC Franța Sucursala solicitat casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel.
Recursul a fost întemeiat pe disp. art. 304 pct. 5 Cod proc.civ. și în motivarea lui s-a arătat că pentru termenul de judecată din data de 111.11.2008 a depus o cerere de amânare judecării cauzei, întrucât consilierul juridic al societății era în imposibilitate să participe la dezbateri, fiind plecat în străinătate. Cu toate acestea, instanța dispus anularea apelului ca netimbrat, dispoziție care apare nelegală și în raport de faptul că în nicio citație emisă de instanța de apel nu li s-a pus în vedere lipsa taxei judiciare de timbru deși instanța avea această obligație. Este real că, culpa neachitării taxei judiciare de timbru îi aparține, însă aceasta nu scuză îndeplinirea atribuțiilor de către instanța de judecată.
Recurenta a mai arătat că nici cuantumul acestei taxe nu reprezenta o valoare deosebită care să o pună în imposibilitatea achitării ei.
Prin întâmpinarea depusă intimații, -, - s-au opus admiterii recursului, arătând că în mod legal a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului C-N în raport de disp. art. 19 din Legea nr. 215/2000 și ale Legii nr. 213/1998.
În ce privește fondul cauzei, intimații au arătat că în calitate de proprietar care ara paza bunului recurentul Municipiul C-N nu și- îndeplinit această obligație, permițând folosirea de către terți a domeniului public în scopul depozitării deșeurilor.
Intimații și s-au opus admiterii recursurilor declarate în cauză, arătând prin întâmpinarea depusă, arătând următoarele:
In ce privește recursul declarat de SC Sucursala C, se poate observa că recursul este declarat împotriva deciziei civile nr. 638/A/2008 și nu împotriva încheierii de ședință din 14.10.2008 prin care s-a anulat apelul declarat de această parte, ca netimbrat.
În ce privește recursurile pârâților Consiliul Local al municipiului C-N și Municipiul C-N, intimații au arătat că, deși sunt întemeiate pe disp. art. 304 pct. 8 și 9 Cod proc.civ. critica adusă nu se încadrează în aceste texte. Probele administrate în cauză nu dovedesc faptul că ei ar fi depozitat moloz sau materiale de construcții pe terenurile lor, astfel că în mod corect fost respinsă cererea de chemare a lor în garanție.
În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului C-N, reținută de instanța de apel, nu este criticată prin motivele de recurs, astfel încât nu face obiectul controlului de legalitate al Curții de Apel Cluj. De altfel, chiar disp. Legii nr. 213/1998 arată cine este titularul dreptului de proprietate asupra bunurilor aparținând domeniului public, indicând în acest sens chiar unitatea administrativ-teritorială, dispoziție care în speță conferă Municipiului C-N calitate procesuală pasivă.
Examinând recursul pârâților Consiliul Local al municipiului C-N și Municipiul C-N prin Primar, curtea reține următoarele:
Potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998 privind domeniul public, art. 1 "dreptul de proprietate publică aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau interes public".
Pârâții recunosc că în conformitate cu Hotărârea Consiliului Local nr. 225/2002 lacurile II și III Gni aparțin domeniului public al municipiului C- Anexa nr. 3 (fila 88-89) cuprinzând inventarul bunurilor aparținând domeniului public al municipiului C- reprezentând "Lacuri și plaje", dovedește că lacurile II și III Gni aparțin domeniului public, iar adresa municipiului C-N către (fila 417), confirmă poziția pârâților.
Prin urmare, legal au reținut cele două instanțe că pârâții au calitate procesuală pasivă.
În ce privește motivul referitor la cererea de chemare în garanție: Adresa nr. 649 din 14 septembrie 2004 (fila 39), a Gărzii Naționale de Mediu cuprinde referiri la faptul că, firma SC Franța Sucursala C a depozitat ilegal deșeuri, în cantități masive, provenite din excavații, pe malul și în lacul din zonă, fără deține acord de mediu pentru aceste depozitări, motiv pentru care i s-a aplicat amendă contravențională. Constatând că, ulterior a continuat depozitarea deșeurilor, a fost sesizat Parchetul de le lângă Judecătoria Cluj -
Administrația Națională "Apele Române", "Direcția Apelor - (fila 38) confirmă că chematul în garanție SC Franța Sucursala C este cel care depozitat pământ vegetal în zona lacului Gni II, în calitate de executant al lucrărilor de extindere rețelei de canalizare în derularea proiectului "Realizarea și extinderea sistemelor de alimentare cu apă și de canalizare C-N din cadrul programului ".
În contextul acestor rețineri rezultate din actele dosarului, susținerile recurenților că lucrările de depozitare au fost făcute de chemații în garanție cu excepția SC Franța Sucursala C, sunt nefondate. Chiar dacă ceilalți chemați în garanție și-au dat acordul pentru depozitarea pământului rezultat din excavații, SC Franța Sucursala C era obligată să obțină avizele și acordurile necesare. De altfel, chiar pârâtul Consiliul Local al municipiului C-N (fila 15) atenționează încă din anul 2004 pe chemata în garanție SC Franța Sucursala C să prezinte autorizație de mediu pentru această lucrare, deoarece în condițiile menționate nu se respectă prevederile anexei 4 "Gospodărirea deșeurilor" rezultate din activitatea desfășurată constând în depozitări de pământ pe terenul în litigiu.
Recursul SC Franța Sucursala C va fi respins ca nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit Normelor Metodologice de aplicare Legii nr. 146/1997 modificată, privind taxa judiciară de timbru, instanța are obligația de încunoștința partea despre cuantumul taxelor datorate și obligația de le achita până la termenul stabilit, sub sancțiunea anulării acțiunii sau căii de atac.
În cauză, instanța stabilit obligația ca apelanta SC Franța Sucursala C să achite taxa judiciară de timbru de 4,2 lei și timbru judiciar de 0,3 lei și a dispus citarea acesteia pentru termenul de judecată din 14 octombrie 2008, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat.
Chiar dacă la dosarul cauzei există cerere de amânare judecării cauzei pe motivul că, consilierul juridic al societății nu se afla în țară, obligația de achita taxele judiciare de timbru revenea societății și nu consilierului sau avocatului acestuia.
Motivul invocat de recurentă că, cuantumul taxei judiciare de timbru nu reprezenta o valoare deosebită, nu poate exonera recurenta de plata taxelor datorate.
Prin urmare, legal dispus instanța de apel în baza art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997 anularea apelului chematei în garanție SC Franța Sucursala C, ca netimbrat, motiv pentru care recursul acesteia urmează a fi respins ca nefondat în baza art. 312 alin. 1 Cod proc.civ.
Urmare respingerii recursurilor, în baza art. 274 Cod proc.civ. recurenții vor fi obligați să plătească intimaților și suma de 630 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu avocat, conform chitanței de la fila 80.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții Consiliul Local al municipiului C-N, Municipiul C N, prin Primar, SC Franța Sucursala C împotriva deciziei civile nr. 638 din 18.11.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimaților și suma de 630 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. IA dact. GC
2 ex/23.06.2009
Jud.apel: ,
Președinte:Ana IonescuJudecători:Ana Ionescu, Eugenia Pușcașiu Andrea Chiș
