Obligație de a face. Decizia 140/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA I CIVILĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE Nr. 140

Ședința publică de la 02 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Costinela Sălan

JUDECĂTOR 2: Oana Ghiță

JUDECĂTOR 3: Tatiana Rădulescu

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de recurenții pârâți și împotriva deciziei civile nr. 315 din 29 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții pârâți și, lipsind intimatul reclamant.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Se depune taxă judiciară de timbru în valoare de 10 lei consemnată prin chitanța nr. 522-26-0084 din 26.01.2010 și timbru judiciar de 0.5 lei.

Instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat și excepții de invocat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului de față.

Recurenții pârâți și, pe rând având cuvântul, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței pronunțate de Judecătoria Strehaia, depunând concluzii scrise în acest sens.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin acțiunea civilă înregistrată la nr-, reclamantul chemat în judecată pe parații si și a solicitat ca pârâții sa fie obligați la desființarea canalului de scurgere a apei pe care aceștia l-au făcut pe hotarul despărțitor dintre cele doua proprietăți prin care apa se scurge în gospodăria reclamantului și la plata cheltuielilor de judecată.

In motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că de câțiva ani, pârâții îi inundă gospodăria cu canalul de scurgere pe care l-au făcut pe hotarul despărțitor dintre cele doua proprietăți, intrând în anexele gospodărești, si îi udă zidul clădirii, fiind obligat să schimbe pardoseala de două ori, apa intrând în gospodărie printr-un canal pe care pârâții îl au în gospodăria lor in care se colectează apa. A mai arătat că în urma discuțiilor purtate cu parații, aceștia intenționat au făcut acest canal prin hotarul despărțitor pentru ca apa să nu se scurgă prin gospodăria lor, ci prin gospodăria sa în curte.

In cauza, pârâții nu au formulat întimpinare.

În soluționarea cauzei, din oficiu, instanța a dispus efectuarea unei expertize tehnice specialitatea topografie pentru a se preciza dacă pe hotarul despărțitor dintre proprietatea reclamantului si proprietate pârâților exista un canal de colectare a apei și pentru a se preciza, în caz afirmativ, de către cine este făcut si pentru a se întocmi schița topo.

Judecătoria M, prin sentința civilă nr.719 din 5 mai 2009, respins actiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâților si.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță reținut că, pârâții nu au deviat apele pluviale ce cad pe terenul reclamantului, ci acestea nu se scurg pe terenul reclamantului, ci pe terenul propriu.

Așadar, raportul de expertiza întocmit de către expert nu confirmă susținerile reclamantului, în sensul ca pârâții ar fi deviat în mod intenționat apele pluviale de pe terenul proprietatea lor în gospodăria reclamantului, ci acestea se scurg în mod peste mai multe terenuri.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului, reclamantul a susținut că soluția pronunțată de instanța de fond nu corespunde probatoriului administrat în cauză, respectiv raportului de expertiză, lucrare din care rezultă cu certitudine că intimații au deviat cursul apei, care în acest mod se scurge pe terenul proprietatea lui, afectând- Din schița efectuată de expert rezultă clar modalitatea de deviere a cursului apei.

Prin decizia nr.325/A din 29 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, s-a admis apelul formulat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 719, pronunțată de către Judecătoria Strehaia la 05 mai 2009, intimați fiind și .

S-a schimbat sentința.

S-a admis acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților și.

Au fost obligați pârâții să înlăture lucrările de deviere cursului de scurgere a apelor pluviale, așa cum s-a reținut în raportul de expertiză întocmit de expert tehnic, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și să asigure colectarea și scurgerea apelor pluviale pe terenul proprietatea pârâților.

Au fost obligați intimații la 528,5 lei cheltuieli de judecată, la fond și în apel către apelantul.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, în raport de dispozițiile art. 607 Cod civil, și de probele adminJ. în cauză, respectiv raportul de expertiză întocmit de exp. tehnic, că apele pluviale ce cad pe terenul arabil al pârâților se scurg pe terenul reclamantului din cauza lucrărilor de deviere a cursului realizate de pârâți, astfel că cererea de chemare în judecată s-a apreciat a fi întemeiată, urmând a se admite apelul, a se schimba sentința, în sensul admiterii acțiunii.

Împotriva acestei decizii civile, în termen legal, au declarat recurs pârâții și, criticând-o pentru nelegalitate.

Au susținut că starea de fapt reținută de Tribunal nu este conformă cu realitatea, prin proba testimonială administrată fiind făcută dovadă că recurenții nu au construit intenționat nici un canal de scurgere pe hotar sau pe terenul proprietatea lor pentru a devia apa în curtea reclamantului.

Au mai arătat că, din cauza configurației topografice, terenul reclamantului, învecinat pe latura vestică cu proprietatea recurenților, se află mai jos cu câțiva centimetri, fapt ce determină pe cale ă ca apa rezultată din ploi abundente să se scurgă parțial pe terenul reclamantului.

O altă critică s-a referit la mențiunea eronată din considerentele deciziei recurate, în sensul că sentința civilă nr. 719/5.05.2009 a fost pronunțată de Judecătoria V

Au solicitat admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, în sensul respingerii apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței primei instanțe, cu cheltuieli de judecată.

Recursul nu a fost motivat în drept.

Intimatul reclamant nu a formulat întâmpinare.

Recursul este nefondat.

În actuala reglementare, recursul este o cale extraordinară de atac, admisibilă doar pentru valorificarea unor motive de nelegalitate, limitativ și expres prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9 Cod pr. civ.

Pe această cale nu pot fi invocate motive de netemeinicie, respectiv de interpretare a materialului probator administrat, de natură să repună în discuție reaprecierea stării de fapt.

Prin motivele de recurs, reclamanții au formulat veritabile critici față de raportul de expertiză întocmit la prima instanță de exp. tehnic, ale cărui concluzii au fost în sensul că pârâții au înălțat terenul proprietatea lor printr-o de plug, astfel încât apele pluviale să fie deviate pe terenul reclamantului și al vecinului din partea de vest, lucrări care afectează construcțiile proprietatea reclamantului, identificate ca fiind C1 și C2 pe schița topo anexă la lucrare.

Pârâții nu au formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, în condițiile art. 212 alin.2 Cod pr. civ. respectiv la primul termen după depunerea lucrării, astfel că potrivit art. 108 alin.3 Cod pr. civ. au fost decăzuți din dreptul de a mai solicita o expertiză contrarie.

Recurenții nu au solicitat nici în faza procesuală a apelului, potrivit art. 295 Cod pr. civ. refacerea sau completarea probelor adminJ. la prima instanță sau administrarea de probe noi propuse în condițiile art. 292 Cod pr. civ, ceea ce înseamnă implicit că au achiesat la concluziile lucrării de specialitate întocmite de exp. tehnic., și nu îi mai pot aduce critici pe această cale.

Curtea nu poate cenzura maniera în care instanțele de fond au coroborat și apreciat probele testimoniale, în condițiile abrogării exprese a pct. 10 și 11 art. 304 din Cod pr.civ. prin OUG nr. 138/2000.

Cât privește mențiunea greșită din considerentele deciziei recurate, referitoare la instanța care a pronunțat sentința civilă nr.719/5 mai 2009, ca fiind Judecătoria V M, această eroare poate fi remediată pe calea procedurii îndreptării erorii materiale reglementată de art. 281 Cod pr.cv, și nu afectează de nelegalitate decizia civilă nr. 315/29.10.2009 a Tribunalului Mehedinți.

În considerarea celor expuse, recursul declarat de pârâți se apreciază ca fiind nefondat, și potrivit art. 312Cod pr.civ. se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenții pârâți și împotriva deciziei civile nr. 315 din 29 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 Februarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red. și tehnored.jud.-/2 ex./ 5.02.2010

Președinte:Costinela Sălan
Judecători:Costinela Sălan, Oana Ghiță, Tatiana Rădulescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 140/2010. Curtea de Apel Craiova