Obligație de a face. Decizia 147/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- obligația de face
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.147
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009
PREȘEDINTE: Timofte Cristina
JUDECĂTOR 2: Ciută Oana
JUDECĂTOR 3: Andrieș Catrinel
GREFIER: - -
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul a, domiciliat în comuna, nr.731, județul S, împotriva deciziei civile nr. 70 din 17 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosar nr-.
Dezbaterile asupra recursului de față au avut loc în ședința publică din data de 8 mai 2009, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, având nevoie de mai mult timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de astăzi, 15 mai 2009.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Judecătoriei Rădăuți la data de 20.04.2007, înregistrată sub nr. 3018/285, reclamantul l-a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței de judecată, ca, prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea pârâtului să-i permită să-și repare gardul despărțitor de la curtea sa și terenului proprietatea sa.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că atunci când numiții și din comuna au venit să-i repare gardul, pârâtul i-a oprit pe motiv că are probleme cu terenul.
La interogatoriu, pârâtul a arătat că nu este de acord cu acțiunea formulată de reclamant, deoarece acesta îi deține o suprafață de 6 ari teren pe care a cumpărat-o de la moștenitori, depunând la dosar acte cu privire la proprietatea terenului.
Prin sentința civilă nr. 4251 din 1.XI.2007, Judecătoria Rădăuția admis acțiunea și a obligat pârâtul să-i permită reclamantului să-și amplaseze și să-și repare gardul despărțitor dintre proprietățile acestora.
A reținut prima instanță că, din verificările efectuate de Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991, rezultă că gardul este amplasat pe hotarul vechi, iar prin declarația dată la organele de poliție, pârâtul s-a obligat să-și repare gardul despărțitor dintre proprietățile lor.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că reclamantul îi ocupă 10 ari din terenul său și că în cauză este vorba de o acțiune în grănițuire. Mai arată recurentul că reclamantul nu poate amplasa un gard pe terenul proprietatea sa.
Prin decizia civilă nr. 817/14.04.2008, Tribunalul Suceavaa admis recursul și a casat sentința civilă 4251/01.XI.2007 a Judecătoriei Rădăuți și a trimis cauza spre rejudecare, arătând că instanța trebuia să verifice apărările pârâtului cu privire la încălcarea dreptului de proprietate de către reclamant, în condițiile în care s-ar da curs dispozițiilor art. 585 Cod procedură civilă, în forma solicitată de acesta.
În rejudecare, prin sentința civilă nr. 4584/13.XI.2008, pronunțată de Judecătoria Rădăuți, a fost respinsă acțiunea civilă având ca obiect obligația de a face, formulată de reclamant.
Prima instanță a constatat că în favoarea reclamantului s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață de 3910 teren, înscrisă în nr. 622/2008, situată în intravilanul com., compusă din cele 3 parcele de 26 ari arabil, 7,10 ari livezi și 6 ari curți-construcții. Pârâtul a dobândit o suprafață de 0,20 ha teren, situată în V satului, iar pe numele acestuia s-a eliberat și titlul de proprietate nr. 538/2006 pentru o suprafață de 100 teren curți - construcții. La cercetarea la fața locului, instanța a constatat că părțile au gospodăriile învecinate, între proprietățile acestora existând un gard, o porțiune fiind construită de reclamant (aproximativ 50 metri) cu stâlpi de fier și cu plase din lemn, nedefinitivate, iar o porțiune construită de pârât (cea de la șosea până în spatele gospodăriei reclamantului). Reclamantul a solicitat ca instanța să-l oblige pe pârât să-i permită să repare acest gard, dar s-a apreciat că acesta are posibilitatea reparării gardului de pe terenul său.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul a
În motivare, apelantul a arătat că este vecin cu pârâtul care deține prin titlul de proprietate nr. 538/2006 - 1000, situați la locul " sat", în temeiul unui contract de întreținere cu unchiul reclamantului, iar, ulterior, a încheiat cu moștenitorii lui a un antecontract de vânzare-cumpărare pentru suprafața de 2000 ari, vânzare ce a fost validată prin sentința civilă nr. 186/2007.
Chiar dacă ridicarea și repararea gardului este posibilă fără a încălca proprietatea pârâtului, acest lucru a fost împiedicat de pârât, care este violent.
S-a mai precizat că se impune obligarea pârâtului de a-i permite reclamantului să ridice gardul despărțitor de pe proprietatea sa, pentru delimitarea firească a proprietăților părților litigante.
Prin decizia civilă nr. 70 din 17.02.2009, Tribunalul Suceavaa respins apelul ca nefondat.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că reclamantul a solicitat prin acțiune doar obligarea pârâtului de a-i permite să repare gardul ce desparte proprietățile părților, iar în apel, acesta a formulat cereri noi, inadmisibile, în conformitate cu art. 294 al. 1 Cod procedură civilă.
Împotriva deciziei civile mai sus arătate, a formulat recurs, în termen legal, reclamantul a
În motivarea recursului, arată că nu era vorba despre o cerere nouă în apel ci de acțiunea sa, precizată și în fond, întemeiată pe dispozițiile art. 1077 Cod civil.
Reclamantul a fost împiedicat de la bun început să ridice și să repare gardul, de către pârât. Neexistând nici o pârghie juridică împotriva sa, pârâtul va fi în permanență de rea-credință.
Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs invocate, motive care pot fi încadrate în cazul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel cum rezultă din cererea introductivă de instanță, reclamantul a lui Gas olicitat doar obligarea pârâtului să-i permită să repare gardul despărțitor dintre proprietățile lor limitrofe.
Reclamantul nu ți-a precizat acțiunea, astfel cum susține în recurs, acesta solicitând inclusiv la dezbaterile în fond la prima instanță, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Abia în apel, reclamantul a arătat că se impune amplasarea gardului la locul cuvenit, cerere analizată în mod corect de Tribunal ca fiind inadmisibilă, în conformitate cu art. 294 al. 1 Cod procedură civilă.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul a, domiciliat în comuna, nr.731, județul S, împotriva deciziei civile nr. 70 din 17 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția civilă, în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 mai 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Pentru grefier plecat la altă instanță semnează prim grefier,
Red.
Jud. apel /
Tehnored.
Ex.2/16.06.2009
Președinte:Timofte CristinaJudecători:Timofte Cristina, Ciută Oana, Andrieș Catrinel
