Obligație de a face. Decizia 1748/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1748/
Ședința publică din 19 decembrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat.,-, județul H, împotriva deciziei civile nr. 80 din 24 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă pentru reclamantul recurent lipsă, av. in, pentru pârâtul intimat lipsă, av..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termen legal, fiind timbrat cu suma de 8,00 lei taxă judiciară de timbru și 0,50 lei timbru judiciar (fila 11 dosar), după care;
Reprezentantul reclamantului recurent declară că după introducerea recursului s-a încheiat un contract de închiriere, a cărei copie o depune la dosar.
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent susține recursul așa cum este formulat în scris, invocă prevederile art. 321 al. 2, art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă, solicită admiterea lui, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată. Declară că în mod greșit obiectul litigiului a fost recalificat din obligație de a fac în acțiune în revendicare. In subsidiar solicită trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond.
Reprezentantul pârâtului intimat cere respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor de judecată. Susține întâmpinarea depusă la dosar, subliniind faptul că recurentul conform schiței depuse la dosar are cca. 5,60 teren reprezentând accesul spre atelier.
CURTEA,
Prin Sentința civilă nr. 1807 pronunțată la data de 04.10.2006 de Judecătoria Odorheiu Secuiesca fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul, cheltuielile de judecată fiind puse în sarcina reclamantului.
În esență, instanța de fond a reținut că cererea reclamantului de a obliga pârâtul să ia toate măsurile necesare pentru a nu-i împiedica accesul în atelierul construit de reclamant lângă locuință nu poate fi primită, deoarece atât garajul cât și căile de acces la aceasta fac parte din domeniul public al comunei și deci reclamantul nu are calitate procesuală activă.
Apelul formulat de reclamant a fost admis de Tribunalul Harghita, prin Decizia civilă nr.26 din 27 februarie 2007 și pentru că a considerat că instanța de fond a recalificat în mod greșit natura cererii reclamantului, a dispus desființarea hotărârii instanței de fond.
La rândul său, Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ fiind investită cu soluționarea recursului formulat de pârâtul, a dispus prin Decizia civilă nr. 666/R din 13 iunie 2007, casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului.
În rejudecarea apelului s-a pronunțat Decizia civilă nr.80 din 24 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita. Apelul formulat de reclamantul a fost respins ca nefondat, reclamantul fiind obligat la plata sumei de 595 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Reclamantul a formulat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând modificarea sau casarea hotărârii atacate și, în consecință, admiterea cererii de chemare în judecată.
Reclamantul a adus două critici hotărârii instanței de fond și celei de apel.
În primul rând, reclamantul a arătat că instanța de apel a menținut o hotărâre nelegală dată de instanța de fond prin încălcarea a două principii fundamentale, disponibilitatea și contradictorialitatea, a recalificat obiectul litigiului dedus judecății și astfel, a înlocuit cererea întemeiată pe dispozițiile art.1975 cod civil în o acțiune în revendicare.
În al doilea rând, susține reclamantul, instanța de apel a soluționat litigiul ca pe o acțiune în revendicare, fără a ține cont de îndrumările date de instanța de recurs, prin Decizia civilă nr. 666/R/13 iunie 2007 pronunțată de Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ.
În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă.
Pârâtul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat arătând că în baza motivelor de nelegalitate invocate nu se poate solicita casarea deciziei atacate ci doar eventual modificarea. Apoi pârâtul a arătat că instanța de fond și cea de apel nu au încălcat principiul disponibilității părților și nu a schimbat obiectul litigiului ci doar au constatat că reclamantul nu este proprietarul terenului ce constituie călea de acces.
Verificând decizia atacată, Curtea constată că recursul este fondat având în vedere următoarele considerente:
În fapt, reclamantul s-a plâns că pârâtul, prin acțiunile sale, îi împiedică folosința atelierului pe care l-a construit lângă casă și a solicitat instanței să-l oblige pe pârât să îndepărteze bunurile depozitate pe calea de acces și să astupe șanțul săpat în fața atelierului.
Instanța de fond a constatat că atelierul este construit pe domeniul public și că reclamantul nu este proprietar asupra terenului de sub atelier și asupra căilor de acces. Prin urmare, a respins acțiunea reținând că reclamantul nu are calitate procesuală activă.
Curtea constată că, în realitate, reclamantul nu s-a pretins proprietar asupra terenului ci asupra construcției, atelier, și în această calitate a pretins ca pârâtul să nu-i mai aducă atingere exercitării acestui drept. Instanța de fond nu a verificat susținerile reclamantului ci doar s-a limitat în a constata că reclamantul nu este proprietarul terenului.
Așadar, constatând că instanța de apel a menținut hotărârea instanței de fond care a pronunțat o hotărâre judecătorească cu încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă, pentru că nu a cercetat pe fond obiectul litigiului, adică nu a cercetat cauza pe care reclamantul și-a fundamentat cererea, Curtea reține că în speță este incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Fără a mai considera necesar verificarea și celui de-al doilea motiv de recurs, în temeiul art. 312 pct. 5 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va casa decizia atacată cât și Sentința civilă nr. 1807/4 octombrie 2006 pronunțată de Judecătoria Odorheiu Secuiesc, cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna, sat.,-, județul H, împotriva Deciziei civile nr. 80 din 24 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita, în dosarul nr-.
Casează integral decizia civilă atacată precum și sentința civilă nr. 1807 din 4 octombrie 2006, pronunțată de Judecătoria Odorheiu Secuiesc, în dosarul nr. 1794/2005.
Trimite cauza spre rejudecare, instanței de fond - Judecătoria Odorheiu Secuiesc.
Irevocabilă.
Pronunțată azi 19 decembrie 2008, în ședință publică.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, Pt. fiind în concediu medical, semnează Președintele instanței | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
3 exp./23.01.2009
Jud.fond. Cs.
Jud.tr.;
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
