Obligație de a face. Decizia 21/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMI ȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVIL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVIL Nr.21
Ședința public din 31 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Daniela Calai
JUDECTOR: G -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare apelurile declarate de reclamanta - SRL și de pârâta - SA împotriva sentinței civile nr. 1181/PI/25.05.2007, pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr-, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, fcut în ședinț public, se prezint avocat în reprezentarea reclamantei apelante și avocat în reprezentarea pârâtei apelante.
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț dup care, reprezentantul pârâtei apelante depune copia deciziei civile nr. 2551/28.11.2006 a Curții de APEL TIMI ȘOARA și solicit acvirarea dosarului în care au fost administrate probe concludente soluționrii prezentului apel.
Reprezentantul reclamantei apelante se opune atașrii dosarului.
În deliberare asupra cererii de probațiune, Curtea constat c elementele esențiale pe care dorește s le demonstreze pârâta sunt consemnate în actele depuse deja la dosar, astfel c respinge ca nepertinent cererea formulat și nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, acord cuvântul în susținerea apelurilor.
Reprezentantul reclamantei apelante solicit admiterea apelului propriu, schimbarea sentinței în sensul admiterii în tot a acțiunii, cu cheltuieli de judecat.
Reprezentantul pârâtei apelante solicit admiterea apelului su, invoc în principal necompetența material a secției civile a Curții de APEL TIMI ȘOARA și desființarea cu trimitere spre rejudecare, iar în subsidiar solicit schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantei pentru daune, ca nefondat; solicit respingerea ca netemeinic și nefondat a apelului reclamantei, cu cheltuieli de judecat.
Reprezentantul reclamantei apelante solicit respingerea excepției necompetenței materiale a secției civile a Curții de APEL TIMI ȘOARA în soluționarea cauzei și respingerea apelului pârâtei.
CURTEA
Deliberând asupra apelurilor civile de faț constat:
Prin sentința civil nr.1881/PI/25.05.2007 pronunțat în dosarul nr- Tribunalul Timi ș - secția civil a admis în parte acțiunea reclamantei - SRL T împotriva pârâtei - SA T, a dispus rezoluțiunea promisiunii de vânzare-cumprare încheiat în form autentic sub nr.2022/11.04.2005 având ca obiect suprafața de 1000. teren din parcelele înscrise în CF - T, a obligat pârâta s-i plteasc reclamantei 200.000 lei (2 miliarde lei vechi) daune, a respins în rest acțiunea ca fiind rmas fr obiect și a obligat pârâta s-i plteasc reclamantei 5080 lei cheltuieli parțiale de judecat.
Pentru a hotrî astfel, tribunalul a avut în vedere faptul c prin cererea înregistrat pe rolul Tribunalului Timi ș sub nr-, reclamanta - SRL T, în contradictoriu cu pârâta - SA a solicitat ca prin hotrârea ce se va pronunța s se dispun rezoluțiunea promisiunii bilaterale de vânzare-cumprare încheiat la. Asociați "" din L și autentificat sub nr.2022/11.04.2005, având ca obiect suprafața de 1000. teren din imobilele înscrise în CF - T, obligarea pârâtei la restituirea sumei de 200.000 RON (dou miliarde lei) plus dobânda de referinț a BNR calculat începând cu 11.04.2005 și pân la momentul plții efective; obligarea pârâtei la plata sume de 400.000 RON (patru miliarde lei) cu titlu de daune; cu cheltuieli de judecat.
În motivare, reclamanta a artat c între prți a intervenit la 11.04.2005 o promisiune bilateral de vânzare-cumprare pentru o suprafaț de 1000. teren din cel evidențiat în CF - T sub, compus din teren cu construcții în suprafaț de 51.276. situat în T, str.-.- nr.26, imobil proprietatea pârâtei. Aceast convenție a fost autentificat la. din L cu încheierea nr.2022/11.04.2005.
La acea dat, s-a stabilit prețul total la care urma s se fac vânzarea ca fiind echivalentul în lei a sumei de 430.000 euro. Din acest preț total, la data semnrii promisiunii, reclamanta ca beneficiar - cumprtoare - a achitat pârâtei suma de 200.000 RON (dou miliarde lei) echivalentul a 54862 euro.
Cu acest prilej, prțile au stabilit c vânzarea va avea loc dup dezmembrarea terenului și dup ridicarea sechestrului și a ipotecilor de care era grevat imobilul, dup care se va achita diferența de preț, pentru toate acestea, stabilindu-se ca termen limit data de 31.12.2005.
Pentru materializarea voinței prților, respectiv încheierea contractului de vânzare-cumprare în form autentic, pârâta promitent vânztoare și-a asumat obligațiile exprese de a depune toate diligentele pentru a prezenta extrasul CF al imobilului liber de sarcini, de a modifica cu 30 de zile anterior semnrii actului de vânzare-cumprare despre îndeplinirea tuturor condițiilor necesare transferului dreptului de proprietate.
Cu toate c termenul stabilit a fost cu mult depșit, pârâta nu și-a executat culpabil niciuna din obligațiile asumate limitându-se doar la încasarea avansului pe care reclamanta le-a pltit în momentul semnrii promisiunii.
Așa cum rezult din extrasul CF pentru informare - T, eliberat la 13.03.2006 asupra imobilelor descrise, obiect al promisiunii de vânzare-cumprare, sub se afla înscris atât inscripția ipotecar și dispunerea de sechestru în baza Ordonanței din dosarul penal P/485/2002 emis de I,J
Neradierea acestor sarcini din CF dovedește fr putinț de tgad faptul c pârâta promitent vânztoare nu și-a executat obligațiile asumate prin actul autentic.
Potrivit celor menționate în clauzele promisiunii, în situația în care termenul de îndeplinire a obligațiilor asumate nu va fi respectat, promitenta - vânztoare va plti beneficiarei cumprtoare suma primit ca avans la are se adaug dobânda de referinț a
Conform regulilor dreptului comun ce guverneaz material obligațiilor, neexecutarea culpabil a unei obligații legale asumate, d dreptul creditorului obligației s cear fie executarea ei, fie rezoluțiunea convenției cu plata daunelor interese.
situației, respectiv existența inscripției ipotecare și a sechestrului face posibil doar varianta secund și anume rezoluțiunea convenției.
Astfel, reclamanta este îndreptțit s solicite rezoluțiunea promisiunii bilaterale de vânzare-cumprare pentru neexecutarea culpabil a obligației de ctre promitent în baza art.1020 - 1021 Cod civil. Pe cale de consecinț, a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei încasate ca avans, respectiv 200.000 RON (dou miliarde lei vechi) la care se adaug dobânda de referinț a BNR, dobând ce solicit a fi calculat începând cu data achitrii sumei, 11.04.2005, pân la momentul plții efective.
Deoarece, prin neexecutarea de ctre pârâta a obligațiilor asumate, reclamanta a fost grav prejudiciat, întregul plan de afaceri și dezvoltarea ulterioar fiind afectat, astfel c solicit obligarea pârâtei și la plata sumei de 400.000 RON (4 miliarde lei vechi) cu titlu de daune.
În drept, au fost invocate art. 969, 1020 - 1021 Cod civil.
Prțile contractante au convenit c vânzarea va avea loc dup dezmembrarea terenului și dup ridicarea sechestrului și ipotecilor cu care era grevat imobilul dup care se va achita diferența de preț, stabilindu-se ca termen limit data de 31.12.2005, pentru materializarea voinței prților, pârâta promitent vânztoare asumându-și obligațiile exprese de a depune toate diligențele pentru a prezenta extrasul CF al imobilului, liber de sarcini și de aon otifica pe cumprtoare cu 30 de zile anterior semnrii actului de vânzare-cumprare, despre îndeplinirea tuturor condițiilor necesare transferului de proprietate.
În acest context, pârâta nu și-a executat obligațiile asumate, conform extrasului CF - T, eliberat la 13.03.2006, asupra imobilelor aflându-se înscrise atât inscripția ipotecar cât și dispunerea de sechestru, în baza ordonanței din dosarul penal P/485/2002 emis de IPJ T, în acest context reclamanta prevalându-se de clauzele promisiunii de vânzare-cumprare potrivit crora, în situația în care termenul de îndeplinire a obligațiilor asumate nu va fi respectat, promitenta vânztoare va plti reclamantei suma primit ca avans, la care se adaug dobânda de referinț a BNR.
Conform probatoriului administrat, pe durata derulrii litigiului, pârâta a procedat la consemnarea la dispoziția reclamantei a sumei totale de 228.486,6 lei, însumând avansul pltit de ctre reclamant la data încheierii promisiunii de vânzare-cumprare nr. 2022/11.04.2005, taxele notariale ocazionate de încheierea convenției și dobânda legal, la cursul de referinț al BNR, reclamanta recunoscând c a ridicat acești bani întrucât i se cuveneau, având în vedere c prin rezoluțiunea promisiunii de vânzare-cumprare, acceptat de ctre pârât (fila 17) prțile se repun în situația anterioar, iar cel în culp este dator a restitui avansul achitat, spezele contractului și penalitțile, calculate raportat la dobânda legal, la cursul de referinț al BNR, deoarece nu au fost stipulate în mod exact în promisiunea de vânzare-cumprare.
Astfel fiind, având în vedere acordul prților, în baza art. 969 Cod civil, instanța de fond a dispus rezoluțiunea promisiunii de vânzare-cumprare, încheiat între reclamant și pârât, autentificat sub nr. 2022/11.04.2005 la BNP Asociați "" din L, având ca obiect suprafața de 1.000.p teren din imobilele înscrise în CF -
Tribunalul apreciaz c reclamanta este îndreptțit și la plata unor daune de ctre pârât, reclamanta fiind prejudiciat, ca societate comercial, în întregul su plan de afaceri și dezvoltare ulterioar, prin neexecutarea de ctre pârât a obligațiilor asumate, reclamanta având în vedere, în contextul dobândirii dreptului de proprietate asupra terenului din litigiu, colaborarea cu alt firm, ce deține terenul imediat învecinat, firm cu care s-au derulat proiecte de execuție, cereri de autorizare ce au implicat costuri materiale și de organizare, cuantificate de reclamant la suma de 400.000 lei RON, în justificarea acestor costuri reclamanta depunând la dosar înscrisuri în baza crora solicit daune în cuantum de 400.000 RON, capt de cerere pe care instanța l-a admis parțial și în baza art. 998 cod civil a obligat-o pe pârât s-i plteasc reclamantei 200.000 RON.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri, în termen legal, ambele prți.
Reclamanta a solicitat schimbarea în parte a sentinței și admiterea în totalitate a petitului privind plata daunelor cauzate de societatea pârât, respectiv suma de 400.000 lei - iar nu de 200.000 lei cum a hotrât instanța de fond - întrucât, astfel cum s-a dovedit, prin neexecutarea de ctre pârât a obligației asumate prin promisiunea de vânzare-cumprare i s-au creat grave prejudicii, fiindu-i afectat întregul plan de afaceri și dezvoltare imobiliar derulat în cooperare cu o alt firm ce deține terenul imediat învecinat celui ce formeaz obiectul promisiunii.
În concret, dup data semnrii de ctre cele dou prți în proces a actului menționat, s-au derulat proiecte de execuție, cereri de autorizare și alte proceduri administrative implicând costuri materiale și de organizare și care în prezent reprezint pierderi materiale cuantificabile la nivelul sumei de 400.000 lei, la a cror plat societatea pârât trebuie obligat datorit nerespectrii obligațiilor asumate prin convenție.
Prin concluziile verbale formulate în apel societatea reclamant a solicitat respingerea ca nefondat a apelului societții pârâte.
Pârâta - SA prin apelul declarat împotriva sentinței tribunalului a solicitat în principal, desființarea ei cu trimitere spre rejudecare la Secția comercial a Tribunalului Timi ș (litigiul fiind, în accepția sa, de competența acestei secții iar nu a Secției civile, cum s-a procedat) iar în subsidiar schimbarea ei în parte, în sensul respingerii în întregime a solicitrii reclamantei de obligare a sa la plata daunelor pentru neexecutarea obligațiilor din convenție.
În motivarea apelului su s-a artat c reclamanta în mod nejustificat, a solicitat obligarea sa la plata daunelor cât vreme nu a fost notificat în prealabil conform art.1079 Cod civil, c nu s-a îndeplinit în cauz procedura de conciliere direct prevzut de art.7201Cod procedur civil - ceea ce impunea respingerea ca prematur a acțiunii -, c neîndeplinirea de ctre pârât a obligației de a încheia cu reclamanta contract autentic de vânzare-cumprare pentru terenul menționat în convenție pân la data de 31.12.2005 nu-i este imputabil, c neîndeplinirea condiției stipulate nu a depins de voința sa, și, în fine, c în promisiunea de vânzare-cumprare nu s-a prevzut posibilitatea solicitrii de daune prții aflate în culp, motiv pentru care acest act, fiind legea prților conform art.969 Cod civil, instanța trebuia s-i recunoasc efecte ca atare.
La momentul susținerii concluziilor în apel, pârâta a solicitat respingerea apelului reclamantei ca nefondat.
Examinând sentința atacat prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, potrivit efectului devolutiv al apelului, sub toate aspectele temeiniciei și legalitții și pe baza tuturor probelor de la dosar, se constat c apelul societții reclamante este nefondat dar c al societții pârâte este întemeiat pe fondul susținerilor nu îns și pe excepție, care nu se confirm în cauz.
În aceast din urm privinț, Curtea apreciaz c primul motiv al apelului pârâtei în care se critic soluția instanței de fond pentru înclcarea competenței sale materiale, este nefondat.
Contrar susținerilor pârâtei, Curtea constat c litigiul dedus judecții având ca obiect cenzurarea unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumprare, nu are caracter comercial ci caracter civil.
În dreptul intern vânzrile de imobile sunt acte de natur civil întrucât art.3 Cod comercial care enumer faptele obiective de comerț, nu cuprinde și aceast categorie de contracte. Chiar dac imobilul face parte sau este destinat s intre în fondul de comerț, operațiunea civil menționat este tot de natur civil. Numai când se vinde întregul fond de comerț, inclusiv imobilele, vânzarea va avea un caracter comercial.
Prin urmare, obiectul promisiunii de vânzare-cumprare în discuție nefiind întreg fondul de comerț al societții pârâte ci un imobil individual determinat din patrimoniul su, în mod corect judecarea acțiunii privind acest act a fost fcut de Secția civil iar nu de Secția comercial a Tribunalului Timi
În concluzie, excepția necompetenței invocat în cauz de ctre pârât este neîntemeiat, dup cum tot neîntemeiat se dovedește a fi, pentru aceleași considerente, și excepția prematuritții acțiunii reclamantei pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevzute de art.7201Cod procedur civil deoarece aceasta este aplicabil doar litigiilor comerciale nu și celor civile.
Analizarea corect pe de o parte a pretențiilor societții reclamante de obligare a societții pârâte la plata daunelor cauzate prin neîndeplinirea obligației de a-i vinde terenul în discuție pân la expirarea termenului stipulat, iar pe de alt parte a aprrilor pârâtei potrivit crora aceast obligație nu are temei legitim pentru c nu este stipulat în convenție - care reprezint legea prților - și a aspectului c societatea nu este în culp cu neexecutarea prevederilor conținute în acest act juridic, presupune raportarea acestor elemente la instituția rspunderii civile contractuale, temeiul juridic fundamental al pretențiilor pe care și le opun reciproc prțile în proces.
Recunoașterea și garantarea de ctre instanț a intereselor patrimoniale care fac obiectul acțiunii în daune necesit, în primul rând, examinarea clauzelor convenției semnate între prți la data de 11.04.2005 care, fiind legea prților conform art.969 Cod civil, determin limitele drepturilor și obligațiilor nscute din acest act.
Rezult astfel c la data anterior menționat, pârâta - SA s-a obligat s vând societții reclamante - SRL o suprafaț de 1000. din terenul su înscris în CF - T pentru prețul de 430.000 Euro (echivalentul a - lei vechi la acel moment), din care s-a primit la acea dat un avans în lei, echivalentul a 54.868 Euro.
Vânzarea urma s aib loc dup dezmembrarea acestei parcele din cea înscris în CF și dup ridicarea sechestrului, radierea ipotecilor ce grevau acest imobil și ulterior achitrii restului de preț, dar nu mai târziu de data de 31.12.2005.
Din prezentarea acestor date rezult c operațiunea primordial ce ar fi condiționat nu numai vânzarea ci și dezmembrarea terenului și plata diferenței de preț, era aceea a ridicrii sechestrului și radierii ipotecii din CF.
În fapt, cel puțin la data semnrii convenției, ori din perioada prealabil a negocierii și redactrii acestui act, cumprtoarea (reclamanta în cauz) era în cunoștinț cu situația juridic real a imobilului care era deja indisponibilizat, prin Încheierea Biroului de CF al Judec toriei Timi șoara din data de 21.02.2003 prin care s-a admis cererea IPJ T de notare a inscripției ipotecare în CF -
- SA a atacat cu apel aceast încheiere, apel care a fost admis prin decizia civil nr. 626/9.04.2004 a Curții de APEL TIMI ȘOARA, fiind respins ca nefondat cererea IPJ
Prin urmare, la data semnrii convenției între cele dou prți, vânztoarea - SA avea legitim de a putea vinde în viitor terenul în litigiu, îns aceast operațiune nu se putea face întrucât decizia din apel fusese atacat cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, de ctre reclamanta IPJ
Recursul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casație și Justiție la data de 9.06.2004 (astfel cum rezult din rspunsul Inspecției Judiciare a ), derularea în continuare a procedurii fiind independent de voința - SA iar momentul finalizrii ei fiind determinat în mod decisiv - astfel cum s-a putut observa ulterior - de comportamentul procesual al instanței supreme, și de voința legiuitorului (care a stabilit alte reguli de competenț material, decât cele existente la data declarrii recursului), procesul fiind soluționat irevocabil prin decizia civil nr. 2551/28.11.2006 a Curții de APEL TIMI ȘOARA (dosarul nr-) prin care s-a respins ca nefondat recursul IPJ
Prezentarea cronologic a acestor date importante pentru soluționarea corect a cauzei este de natur s demonstreze c depșirea termenului de 31.12.2005 pentru încheierea în form perfect a vânzrii-cumprrii în discuție, nu este imputabil pârâtei - SA.
În plus, pentru a-și demonstra buna-credinț în executarea acestei obligații principale asumate, și în intenția de a grbi procedura de degrevare a imobilului de ipoteca notat în CF, pârâta - SA chiar și anterior datei scadente a fcut și alte demersuri atât administrative cât și judiciare.
În concret, la data de 10.10.2005, s-a adresat cu cerere Biroului CF al Judec toriei Timi șoara (fila 33 dosar apel) solicitând radierea inscripției ipotecare astfel cum s-a dispus prin decizia civil nr. 626/9.04.2004 a Curții de APEL TIMI ȘOARA.
Aceast cerere nu a putut fi, în mod justificat, admis pentru c la acel moment decizia era atacat cu recurs, aflat înc pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, ori, art.51 alin.(1) din Legea nr. 7/1996 prevede c radierea (ca și înscrierea) unui drept nu poate fi fcut decât în baza unei hotrâri judectorești nu numai definitive ci și irevocabile.
Alte demersuri inițiate de pârât în aceeași perioad au avut ca scop preschimbarea în avans a termenului fixat de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea recursului IPJ T, sens în care au fost fcute atât cereri adecvate acestei proceduri și adresate instanței supreme cât și memorii și petiții (adresate Parchetului Ministerului Justiției, sau Consiliului Superior al Magistraturii), inadecvate scopului urmrit.
Rezult așadar din comportamentul procesual și extraprocesual al pârâtei - SA dup data semnrii convenției, c ea a depus toate struințele necesare și legale pentru a-și putea îndeplini la termen obligația asumat prin convenție și c eșecul în nerealizarea acesteia nu-i este imputabil.
Temeiul juridic al acțiunii fiind plasat în cadrul rspunderii civile contractuale, potrivit legii, aceasta își produce efecte doar în ipoteza îndeplinirii tuturor condițiilor sale de existenț, obligatorii și comutative.
În concret, pentru stabilirea acestei rspunderi trebuie dovedite urmtoarele condiții: a) existența unui prejudiciu patrimonial cauzat creditorului; b) existența unei înclcri a obligațiilor contractuale; c) legtura de cauzalitate dintre prejudiciu și nesocotirea acestor obligații și d) culpa debitorului în producerea faptului prejudiciabil.
Cu aplicare la cauza dedus judecții, în ceea ce privește acest din urm aspect explicat - pe larg în cuprinsul prezentei - rezult c pârâta - SA nu se face vinovat (nici din culp și, cu atât mai mult, din intenție) de neîndeplinirea la termenul de 31.12.2005 a obligației de a-i vinde reclamantei - SRL terenul în discuție, acest fapt omisiv fiind cauzat de atitudinea unor terți, motiv pentru care jurisprudența și doctrina recunoaște acestei împrejurri valoarea unei cauze exoneratoare de rspundere, suficient a produce prin ea însși acest efect.
Rspunderea pârâtei pentru daune n-ar fi putut fi antrenat îns și fr îndeplinirea celorlalte condiții ce caracterizeaz aceast form de rspundere civil și pentru alte considerente, dar nu cele invocate de ea în apel.
Deși societatea pârât susține c imposibilitatea obligrii sale la despgubiri decurge din convenția încheiat cu reclamanta, în cuprinsul creia nu s-a prevzut o astfel de sancțiune pentru înclcarea obligațiilor de oricare dintre prți, Curtea constat c nu aceasta este cauza real a absolvirii sale de rspundere.
Aceasta, deoarece, potrivit art.981 și 970 Cod civil, clauzele obișnuite dintr-un contract sunt subînțelese chiar dac nu sunt expres prevzute, ele obligând nu numai la ceea ce s-a convenit în mod expres ci și la toate consecințele pe care echitatea, obiceiul sau legea le stabilește obligației, dup natura sa.
În consecinț, potrivit regulilor ce reglementeaz materia obligațiilor inclusiv a celor contractuale - neexecutarea culpabil a unei obligații legal asumate, d dreptul creditorului de a solicita fie executarea ei, fie rezoluțiunea convenției cu plata daunelor interese, ultima ipotez fiind cea regsit și în acțiunea reclamantei - SRL.
Rezult deci c, în mod firesc, în eventualitatea producerii culpabile a unui prejudiciu societții reclamanti, - SA, ar fi trebuit s-i plteasc acesteia daune chiar și în absența unei prevederi contractuale exprese, singura ei posibilitate de exonerare de rspundere fiind determinat doar de inserarea în mod expres în convenție a unei clauze de nerspundere, ipotez care nu figureaz îns în acest act juridic.
Așa cum s-a menționat anterior, exist îns și alte împrejurri care dovedesc inexistența rspunderii civile contractuale a pârâtei.
Astfel, deși s-a dovedit în cauz condiția înclcrii obligațiilor convenționale, în afara faptului c ea nu este imputabil pârâtei, antrenarea rspunderii acesteia din urm ar fi presupus, în mod necesar, și dovedirea prejudiciului reclamantei și a raportului de cauzalitate dintre fapt și rezultatul produs.
În ceea ce privește prejudiciul ca și condiție a rspunderii civile, el trebuie s fie cert, personal, direct și s rezulte din atingerea adus unui drept sau interes legitim.
Prejudiciul afirmat de reclamant și evaluat de aceasta la 400.000 lei (patru miliarde lei vechi) nu s-a dovedit a fi cert, respectiv nu s-a probat c existența sa ar fi neîndoielnic și c întinderea lui ar putea fi sigur stabilit.
Justificarea acestui prejudiciu a fost aceea c el ar fi fost cauzat de imposibilitatea reclamantei de a-și îndeplini obligațiile faț de o alt societate (aflat în vecintatea terenului în litigiu) cu care a colaborat și cu care a derulat proiecte de execuție, cereri de autorizare și alte demersuri care au implicat costuri materiale și de organizare.
Curtea constat c în dosar nu exist probe concludente care s dovedeasc în ce anume a constat aceast colaborare, care au fost obligațiile asumate în concret de reclamant cu terța societate și nici cuantumul determinat sau determinabil al daunelor materiale pretinse prin acțiune.
Nu s-a dovedit în cauz nici cerința ca prejudiciul s fie direct adic o consecinț nemijlocit a pretinsei fapte licite pgubitoare.
Singurul aspect din convenția prților care discut despre o posibil relație între societatea reclamant - SRL și terța societate (- SRL T) a fost referirea la faptul c, cu 30 de zile înainte de momentul semnrii contractului de vânzare-cumprare în form autentic (stipulat ca scadent la 31.12.2005), cumprtoarea - SRL s poat ceda drepturile și obligațiile rezultate din convenție în favoarea terțului menționat, operațiune care, dat fiind situația, nu a avut loc.
Rezult deci c între pârâta - SA și societatea terț nu s-a nscut nicio obligație de înstrinare în viitor a terenului în litigiu și, pe cale de consecinț, nici dreptul acesteia din urm de a fi despgubit de cea dintâi dup scadenț, aspect, oricum, nerelevant în cauz întrucât singura care reclam despgubiri este - SRL.
Mai rezult totodat, din însuși conținutul termenilor folosiți în convenție referitori la îndeplinirea de ctre pârât a obligației de a-i vinde terenul reclamantei (executabil dup - și nu dac - se efectueaz anumite operațiuni "dar nu mai târziu de data de 31.12.2005") precum și a obligației de a-i returna dup aceast dat avansul primit și dobânda legal, c promisiunea bilateral de vânzare-cumprare în cauz este un act juridic afectat de un termen extinctiv.
În consecinț, pân la împlinirea acestui termen se mențin efectele unor prestații efectuate în baza actului (în speț valabilitatea servituții de trecere pe terenul în litigiu stabilit în beneficiul - SRL) îns dup împlinirea acestuia, obligațiile și drepturile asumate prin convenție se sting.
Prezentarea acestor date este în msur s demonstreze c, în lipsa prelungirii convenționale a termenului scadent de 31.12.2005, orice cheltuial eventual angajat de - SRL în baza convenției dup acest moment, a fost fcut pe propriul risc.
În fapt, din economia probelor administrate la solicitarea acesteia nu rezult în mod direct și cert c ea ar fi fcut anumite cheltuieli în perioada de valabilitate a convenției și în legtur nemijlocit cu obiectul acesteia.
Singurele probe care demonstreaz efectuarea anumitor demersuri pentru valorificarea terenului în discuție (dar al cror cost nu a fost îns dovedit) se refer la societatea terț - SRL.
Aceasta le-a efectuat fie anterior scadenței când dreptul su de a se substitui - SRL în convenție înc nu se nscuse (certificatul de urbanism din 18.05.2005, avizul pentru rețelele existente din iulie 2005, avizul din 4.07.2005, avizul Romtelecom din 1.07.2005, avizul din 7.07.2005, avizul Distrigaz din 1.07.2005, avizul SRL din 5.07.2005), fie ulterior scadenței, (autorizație de construcție din 26.07.2006) când convenția nu mai era, oricum, în ființ.
Deoarece nu exist dovada cert și concludent a faptului c - SRL a efectuat, în nume propriu, demersuri pe baza promisiunii încheiate cu pârâta - SA care s-i fi produs daune materiale sau a faptului c demersurile fcute de terța societate au fost în beneficiul reclamantei ce solicit a fi dezdunat, operațiunile terțului, exclusiv în numele su propriu, ca persoan strin de convenție, nu pot conduce la obligarea pârâtei la aod espgubi pe reclamanta - SRL.
Concluzionând, rezult c în cauz nu sunt întrunite condițiile obligatorii și cumulative care s antreneze rspunderea civil contractual a pârâtei - SA, motiv pentru care, apelul su se dovedește a fi întemeiat.
Pentru aceleași argumente care au condus la concluzia excluderii rspunderii acestei pârâte, apelul societții reclamante va fi respins ca nefondat.
Ca atare, Curtea va respinge apelul societții reclamante, va admite apelul societții pârâte, va schimba în parte sentința Tribunalului Timi ș în sensul c va respinge în totalitate petitul din cererea reclamantei pentru obligarea pârâtei la plata daunelor și va menține celelalte dispoziții ale sentinței ca fiind temeinice și legale.
Fiind în culp procesual, societatea reclamant apelant va fi obligat s plteasc societții apelante pârâte suma de 1532,60 lei cheltuieli de judecat reprezentând taxe judiciare aferente apelului, astfel cum s-a solicitat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de reclamanta - SRL T împotriva sentinței civile nr.1181/25.05.2007 pronunțat de Tribunalul Timi ș în dosarul nr-.
Admite apelul pârâtei - SA împotriva aceleiași sentințe pe care o schimb în parte în sensul c:
Respinge în totalitate petitul din acțiunea reclamantei pentru obligarea pârâtei la plata daunelor.
Menține în rest celelalte dispozițiile ale sentinței apelate.
Oblig apelanta reclamant s plteasc apelantei pârâte suma de 1532,60 lei cheltuieli de judecat.
Definitiv.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțat în ședinț public, azi 31 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECTOR,
- - G -
GREFIER,
- -
Se comunic cu:
.apel.- SRL T - prin av., nr.1,.13, cam. 8
Pârâta apel. - SA - T str.-.- nr.26
Red./6.02.2008
Tehnored. /4 ex./11.02.2008
Prima instanț:
Președinte:Daniela CalaiJudecători:Daniela Calai, Gheorghe Oberșterescu
