Obligație de a face. Decizia 234/2007. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
-Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie-
Dosar nr-
DECIZIA NR. 234
Ședința publică din data de 28 februarie 2007
PREȘEDINTE: Elena Staicu
JUDECĂTORI: Elena Staicu, Iolanda Mioara Grecu Aurelia
- -
Grefier - escu
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de reclamanta, domiciliată în Câmpina, - -, nr.81, jud.P, intimații pârâți și, ambii domiciliați în Câmpina, - -, nr.79 (789), jud.P, împotriva deciziei civile nr.692 din 19 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta reclamantă asistată de avocat din cadrul Baroului P, recurenții pârâți și asistați de avocat din cadrul Baroului
Procedura îndeplinită.
Recursul declarat de reclamanta este timbrat cu 10,00 lei taxă judiciară de timbru conform chitanței nr.87305 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, iar recursul pârâților este timbrat cu 10,00 lei taxă judiciară de timbru conform chitanței nr.86917 și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, ce s-au anulat la dosar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Părțile având pe rând cuvântul prin apărători declară că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea și dezbaterea recursurilor.
Avocat având cuvântul pentru recurenta reclamantă susține oral motivele de recurs, arătând în esență că hotărârea atacată este nelegală fiind afectată de nulitățile prev. de dispoz. art.304 pct. 7 și 9 cod pr.civilă, în sensul că instanța de apel prin soluția pronunțată a încălcat disp.art.611, 612 cod civil,.50/1991 cu modificările ulterioare.
În acest fel, arată că instanța de apel nu analizat incidența textelor de lege raportat la speța de față, având în vedere normele imperative ale legii incidente în cauză și raportat la probatoriile administrate în cauză, din care rezultă cu certitudine că fereastra aplicată de pârâți este o fereastră de vedere, că aceștia au o atitudine șicanatorie față de reclamantă, fiind în imposibilitate de conviețuire pașnică.
Solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate și pe fond admiterea acțiunii astfel cum fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru recurenții pârâți declară că prin recursul lor formulează și răspuns la recursul reclamantei.
Astfel susține oral motivele de recurs, arătând în esență că, instanța de apel nu a reținut motivele de fapt și de drept invocate, deși aceste motive au fost expuse pe larg, invocându-se și practică judiciară, respectiv decizia civilă nr.1417/17.08.1971.
Solicită a se constata că din probatoriile administrate în cauză rezultă că fereastra practicată este fereastră de iluminare și aerisire a băii, iar concluzia expertului este în sensul că dacă fereastra devine fixă B rămâne neaerisită.
Solicită respingerea recursului reclamantei ca nefondat, admiterea recursului lor, modificarea deciziei instanței de apel și pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
Avocat având cuvântul pentru recurenta reclamantă solicită respingerea recursului formulat de pârâți având în vedere că motivele invocate de aceștia sunt numai motive de netemeinicie și nu motive de nelegalitate.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr. 2083/2006, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții și, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați să-și astupe fereastra practicată nelegal în peretele casei lor, aflată pe hotarul dintre proprietățile părților.
In subsidiar, reclamanta a solicitat obligarea pârâților la montarea unei ferestre fixe cu geam mat, pentru a nu-i fi încălcat dreptul la intimitate, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că pârâții s-au mutat în imobilul situat în Câmpina,-, de circa 12 ani, după cumpărarea acestuia de la numitul, în calitate de fost proprietar. La scurt timp, fără acordul reclamantei și fără autorizație de la Primăria Municipiului Câmpina, aceștia au construit în peretele casei lor, aflat pe hotar cu imobilul proprietatea reclamantei, o fereastră cu vedere spre curtea reclamantei. Deși au fost atenționați verbal să închidă fereastra, cu atât mai mult cu cât reclamanta s-a mutat, efectiv, la această adresă de câțiva ani, pârâții au refuzat.
Pârâții au formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, deoarece, în speță, nu sunt incidente dispozițiile art. 612 cod civil, fereastra nefiind o fereastră de vedere, ci de aerisire și în parte de iluminare. Această împrejurare este evidentă din caracteristicile, dimensiunile și amplasamentul ferestrei, pârâții neavând posibilitatea de asigurare a aerisirii încăperii ce are destinație baie și din care se realizează accesul în pivniță. Construită în urmă cu circa 15 ani, fereastra s-a menținut cu aceleași dimensiuni și la data realizării ei a existat acordul reclamantei și a mamei acesteia.
Prin sentința civilă nr. 1713/11.06.2007, Judecătoria Câmpinaa admis în parte acțiunea și a obligat pârâții la modificarea ferestrei construite pe peretele situat pe linia de hotar dintre proprietățile părților, prin înlocuirea acesteia cu o altă fereastră, de aceleași dimensiuni, dar cu deschidere spre interiorul băii, cu balamale în partea de jos și geam mat sau vopsit.
Împotriva sentinței sus-menționate a declarat apel reclamanta, criticând-o ca iind nelegală și netemeinică, având în vedere că expertul nu a răspuns profesional a expertiza efectuată, nu s-au luat în considerare obiecțiunile și obiectivele ormulate și cerute, geamul construit ilegal pe hotar de pârâți este de vedere și nu există aprobarea sa și nici a primăriei și nu s-au luat în considerare declarațiile martorilor săi care au arătat că nu existat acest geam pe hotar până în anii 1995-1996.
Împotriva aceleiași sentințe au declarat apel și pârâții, solicitând admiterea apelului și schimbarea hotărârii de fond, în sensul respingerii acțiunii, arătând că hotărârea pronunțată de instanța de fond este în totală contradicție cu întregul probatoriu administrat în cauză, iar în acest fel este vădit nelegală și netemeinică.
In acest sens, au arătat pârâții, s-a constatat fără dubiu că există "fereastra de dimensiuni reduse (0,48 x 0,71 m), cu geam mat, poziție întredeschisă, fixă, practicată la 1,57 m înălțime, la baza acesteia aflându-se o trapă (ușiță) de acces la pivniță.
Au mai arătat pârâții că aceeași instanță a constatat că fereastra în litigiu este singura modalitate de iluminare și aerisire a băii în care este practicată, dar și de aerisire a beciului, care prezintă igrasie evidentă.
Precizează pârâții că instanța mai constatat că în dreptul ferestrei, în proprietatea reclamantei, se află pomi fructiferi și -de-vie, care obturează eventuala vedere spre aceasta.
Susțin pârâții că, deși instanța constatase personal, fără dubiu, că această fereastră are toate caracteristicile, atributele și utilitatea unei deschideri de iluminare și aerisire, s-a purces în continuare la administrarea unui complex probatoriu, care a confirmat, în totalitate, aceeași idee. Se observă, în primul rând, că fereastra are deja geam mat, fapt consemnat în procesul-verbal de cercetare, astfel că, această obligație apare ca o adevărată șicană. Mențiunea expertului "se poate face o altă fereastră." are valoare pur teoretică, iar expertul nici măcar nu recomandă această operațiune care nu schimbă cu nimic situația.
Prin decizia civilă nr.692 din 19 noiembrie 2007, Tribunalul Prahovaa respins, ca nefondate, ambele apeluri reținând următoarele:
Cu privire la apelul reclamantei, tribunalul a constatat că sunt nefondate criticile, în sensul că instanța de fond nu a analizat toate probele administrate, întrucât rezultă, cu certitudine, că instanța a ținut seama de depozițiile tuturor martorilor, de concluziile expertului, de constatările efectuate cu ocazia cercetării la fața locului, inclusiv de susținerile părților, respectiv ale reclamantei, din care a rezultat că fereastra în litigiu, construită în perioada 1993-1995, s-a realizat cu acordul reclamantei, aceasta manifestându-și nemulțumirea abia în anii 2005-2006.
A mai reținut instanța de apel că, din planșele fotografice, precum și din concluziile expertizei tehnice, a rezultat că nu sunt incidente în cauză dispozițiile art. 612 Cod Civil, privind servitutea de vedere ce constă în interdicția de a deschide ferestre de vedere asupra fondului învecinat la distanțe mai mici decât cele prevăzute de lege.
A apreciat Tribunalul Prahova că în mod corect a reținut instanța de fond, pe baza expertizei tehnice ce a fost completată chiar la solicitarea apelantei-reclamante, că fereastra montată la înălțimea de 1,40 m față de cota pardoselii din baie și la 1,60 m față de cota tavanului din aceeași încăpere, este o fereastră de iluminare și aerisire a băii, fiind posibilă modificarea acesteia prin construirea uneia cu geam mat sau vopsit și cu deschidere în interiorul băii, cu balamale la partea de jos.
Cu privire la apelul formulat de pârâți, s-a reținut că, în esență, se critică sentința pentru faptul că toate probele, inclusiv cercetarea la fața locului au demonstrat de la început că fereastra în discuție este de aerisire, astfel că, nu mai era necesară administrarea unui probatoriu complex și nici dispoziția instanței de a dispune efectuarea unei ferestre care deja îndeplinea caracteristicile corespunzătoare, fără a prejudicia în nici un mod reclamanta.
Tribunalul a reținut că aceste critici sunt nefondate întrucât expertul a constatat că fereastra este de iluminare și de aerisire a băii, însă, pentru a respecta dreptul la intimitate al reclamantei și pentru a nu prejudicia fondul vecin, expertul tehnic a recomandat o modificare a ferestrei deja existente prin construirea alteia care să aibă geam mat sau vopsit și deschidere spre interiorul băii, cu balamale în partea de jos.
instanța de apel că fereastra nu îndeplinea toate caracteristicile propuse de expert, putându-se observa din planșele fotografice și din cercetarea la fața locului, că fereastra avea deschidere în exterior, spre proprietatea reclamantei, iar balamale în partea de sus, în condițiile în care noua fereastră urmează să aibă deschidere spre interiorul băii și balamale în partea de jos.
Împotriva deciziei sus-menționate au declarat recurs atât reclamanta, cât și pârâții și, pentru următoarele motive:
Recurenta a criticat decizia Tribunalului Prahova pentru următoarele motive:
Un prim motiv de recurs este că au fost încălcate dispozițiilor art. 611-612 cod civil și Legea nr. 50/1991, întrucât instanța de fond, a admis acțiunea recurentei-reclamante, a obligat pe intimații-pârâți la modificarea ferestrei ce este construită pe linia de hotar dintre proprietățile părților, înlocuirea acesteia cu o altă fereastră cu aceleași dimensiuni, dar cu deschidere spre interiorul băii, balamale în partea de jos sau geam mat, vopsit, deși recurenta-reclamantă a solicitat prin acțiune închiderea acestei ferestre, care este de vedere și care încalcă normele legale, soluție menținută de către instanța de apel.
În continuare, recurenta precizează ce s-a reținut din probatoriile administrate, respectiv faptul că imobilul proprietatea recurentei a fost edificat în urmă cu 60 ani pe un teren dobândit în anul 1956, că intimații-pârâți au dobândit proprietatea în anul 1993 de la numitul și că fotografiile existente în dosarul cauzei, efectuate de -, precum și declarația acesteia, sunt edificatoare pe acest aspect, deoarece fereastra nu avea geam mat și nici geam vopsit.
Susține recurenta că depozițiile martorilor audiați sunt contradictorii pe aspectul construirii geamului și de către cine, însă, martorii recurentei menționează în mod expres că, prin deschiderea acestui geam, intimitatea acesteia a fost grav încălcată, pentru că nu mai poate folosi terasa din curte, intimații având o atitudine șicanatoare la adresa recurentei.
De asemenea, recurenta a precizat că există la dosar adrese de la Poliția municipiului Câmpina din care rezultă că intimații au fost sancționați contravențional potrivit Legii nr. 61/1991, iar lucrarea a fost edificată fără autorizație și consimțământul recurentei și a părinților săi.
În continuare, recurenta face referire la expertiza tehnică efectuată de expert, arătând că, din aceasta, se poate deduce că fereastra este de vedere, din moment ce propune o soluție tehnică, aceea cu geam mat sau vopsit, deschidere spre interiorul băii, cu balamale la partea de jos.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței, iar pe fond, admiterea acțiunii, închiderea ferestrei de vedere și cu cheltuieli de judecată.
Recurenții și au criticat decizia Tribunalului Prahova pentru următoarele motive:
Se invocă de recurenți nulitățile prevăzut de art. 304 pct. 7-9 pr.civilă.
Un prim motiv de recurs este că instanța de apel nu a reținut motivele de fapt și de drept invocate de recurenți, deși aceste motive au fost expuse pe larg, invocându-se normele incidente dar și practica judiciară.
Susțin recurenții că hotărârile pronunțate de instanțele anterioare este în totală contradicție cu probatoriul administrat în cauză, iar în acest fel sunt nelegale și netemeinice.
Arată recurenții că din efectuarea cercetării judecătorești la fața locului s-a constat că există fereastră de dimensiuni reduse, cu geam mat, în poziție întredeschisă, fixă, practicată la 1,57 m înălțime, la baza acesteia aflându-se o trapă de acces la pivniță și că această fereastră este singura modalitate de iluminare și aerisire a băii.
De asemenea, s-a constatat că în dreptul ferestrei, în proprietatea intimatei, se află pomi fructiferi și -de-vie care obturează eventuala vedere spre aceasta.
Recurenții arată că din depozițiile martorilor, G, a planșelor foto și a documentațiilor tehnice, a rezultat, cu certitudine, că această fereastră a fost edificată de fostul proprietar cu acordul mamei reclamantei, care a consimțit la aceasta, iar când pârâții s-au mutat în locuință, fereastra era deja construită.
Precizează recurenții că, din documentația tehnică vizată de Consiliul Local Câmpina, rezultă că la data vânzării locuinței către reclamanți, B avea practicată fereastra în litigiu, iar din expertiza efectuată de ing. rezultă că fereastra în litigiu este de iluminare și de aerisire a băii, iar dacă fereastra devine fixă, B rămâne fără aerisire.
Susțin recurenții că fereastra are deja geam mat, ce rezultă și din procesul-verbal de constatare de cercetare, astfel că, această obligație apare ca o adevărată șicană, iar validarea unor capricii ale intimatei, în pofida unor norme de drept și situații de fapt clare, apare vădit nelegală, netemeinică și nedreaptă.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârilor, în sensul respingerii acțiunii.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului, a dispozițiilor legale incidente, Curtea va reține că recursurile sunt nefondate, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:
Cu privire la recursul formulat de, Curtea reține că este nefondat, pentru următoarele motive:
Este nefondată critica recurentei că au fost încălcate dispozițiilor art. 611-612 Cod Civil, întrucât din expertiza efectuată la instanța de fond de către expert, rezultă că fereastra este de iluminare și aerisire a băii.
Art. 612 Cod Civil, dispune că nimeni nu poate avea vedere sau ferestre de vedere asupra proprietății îngrădite sau neîngrădite a vecinului său, la o distanță mai mică de nouăsprezece decimetri între zidul pe care se află fereastra și proprietatea vecină.
Așa cum s-a mai arătat, fereastra practicată de intimați la imobilul lor, nu este o fereastră de vedere, ci de iluminare și aerisire a băii.
Criticile recurentei în ceea ce privește probatoriile administrate, respectiv depozițiile martorilor, înscrisurile depuse la dosar, precum și expertiza tehnică efectuată de expert, nu pot fi reținute întrucât acestea nu se încadrează în niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1-9 pr.civilă, ci se întemeiază pe art. 304 pct. 11 pr.civilă, respectiv când hotărârea se întemeiază pe o greșeală gravă de fapt decurgând din aprecierea eronată a probelor, text de lege ce a fost abrogat prin art. I pct. 112 din OUG 138/2000.
În baza art. 312 alin. 1 pr.civilă, urmează a se respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-reclamantă.
În ceea ce privește recursul formulat de și, Curtea va reține că este nefondat, potrivit următoarelor considerente:
Critica recurenților că instanța de apel nu a reținut motivele de fapt și de drept invocate de aceștia, este nefondată întrucât la fila 4 din decizia Tribunalului Prahova se menționează care sunt motivele pentru care apelul acestora este nefondat, precizându-se că expertul care a efectuat lucrarea a constatat că fereastra este de iluminare și de aerisire a băii, dar pentru a se respecta dreptul la intimate al reclamantei și pentru a nu prejudicia fondul vecin, acesta a recomandat o modificare a ferestrei deja existente prin construirea alteia care să aibă geam mat sau vopsit și deschidere spre interiorul băii și cu balamale în partea de jos.
Susținerile recurenților că hotărârile pronunțate de instanțele anterioare sunt în contradicție cu probatoriul administrat în cauză, că din efectuarea cercetării judecătorești s-a constatat că fereastra este de iluminare și aerisire a băii, precum și referirea la depozițiile martorilor, a planșelor foto, a documentațiilor tehnic, urmează a fi respinse întrucât acestea nu se încadrează în niciunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1-9 pr.civilă, ci se întemeiază pe art. 304 pct. 11 pr.civilă, respectiv când hotărârea se întemeiază pe o greșeală gravă de fapt decurgând din aprecierea eronată a probelor, text de lege ce a fost abrogat prin art. I pct. 112 din G nr. 138/2000.
Deși recurenții arată că fereastra are deja geam mat, situație ce rezultă din procesul-verbal de constatare de cercetare la fața locului, iar obligația impusă de instanțele anterioare ar apărea ca o șicană din partea reclamantei, totuși, expertul arată că se poate face o altă fereastră în locul celei existente, care să aibă geam mat sau vopsit, dar care să aibă deschiderea spre interiorul băii și cu balamale la partea de jos.
Mai mult, această susținere a recurenților, nu se încadrează în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1-9 pr.civilă.
Recurenții au invocat ca temei de drept al recursului art. 304 pct. 7-9 pr.civilă, însă, acestea nu sunt incidente în cauza de față, mai ales că, recurenții nu au precizat în ce constă încălcarea textelor legale sus-menționate.
În baza art. 312 alin. 1 pr.civilă, urmează a se respinge ca nefondat recursul formulat de recurenții-pârâți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de reclamanta, domiciliată în Câmpina, - -, nr.81, județ P și de pârâții și, ambii domiciliați în Câmpina, - -, nr.79 județ P împotriva deciziei civile nr. 692 pronunțată la 19 noiembrie 2007 de Tribunalul Prahova, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 februarie 2008.
Președinte, JUDECĂTORI: Elena Staicu, Iolanda Mioara Grecu Aurelia
- - - - - -
Grefier,
escu
Red. ES
Tehnored. PJ
2 ex/4.03.2008
f- Judecătoria Câmpina
a- Tribunalul Prahova
,
operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120
Președinte:Elena StaicuJudecători:Elena Staicu, Iolanda Mioara Grecu Aurelia
