Obligație de a face. Decizia 235/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ
DOSAR NR- ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR.235
Ședința publică din data de 10 februarie 2010
PREȘEDINTE: Lucian Crăciunoiu
JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Cristina Mihaela Moiceanu Violeta
: -
Grefier: -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta SC "" SA, prin reprezentant legal, cu sediul în B,- - 3, județul B, împotriva sentinței civile nr.907 din 21 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în B, str.-,.19 G,.5,.24, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant, personal, lipsind recurenta-pârâtă SC ""SA.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă instanței de grefierul de ședință că recursul este declarat și motivat în termen, scutit de plata taxei de timbru, iar recurenta a depus la dosar, prin serviciul registratură, concluzii scrise solicitându-se judecarea cauzei în lipsă.
Intimatul-reclamant declară că nu mai are alte cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului în fond.
Curtea, față de actele și lucrările dosarului, având în vedere declarația intimatului-reclamant că alte cereri nu mai are de formulat, cât și față de împrejurarea că recurenta-pârâtă a solicitat prin cererea de recurs judecarea cauzei în lipsă, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în fond.
Având cuvântul în fond intimatul-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a sentinței instanței de fond.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Buzău reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SA B solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se constate că perioada lucrată în grupa a I-a de muncă cuprinsă în perioada 1.10.1981-16.05.1982; 1.09.1982-1.10.1985, 1.10.1989-1.07.1998-1.04.2001 și nu în grupa a II-a de muncă cum greșit a menționat pârâta.
Reclamantul a motivat că este salariatul pârâtei și consideră că încadrarea în grupa de muncă a perioadei revendicate este greșită, întrucât în această perioadă a desfășurat activitate ce se încadrează în grupa a I-a de muncă și în mod nejustificat pârâta a făcut încadrarea în grupa a II-a.
În susținerea acțiunii reclamantul a depus la dosar copie carnet de muncă.
La cererea reclamantului, instanța a dispus efectuarea unei expertize având ca obiectiv verificarea și stabilirea în funcție de specificul locului de muncă,activitatea prestată de reclamant, funcția deținută și timpul efectiv lucrat, dacă în intervalul precizat de acesta în acțiune, a prestat o activitate ce se încadrează în grupa a I-a de muncă, expertiză întocmită de expert.
Prin sentința civilă nr.907 din 21 octombrie 2009 Tribunalul Buzăua admis acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC "" SA și a constatat că reclamantul și-a desfășurat activitatea în cadrul societății pârâte ce se încadrează în grupa I-a de muncă în procent de 100 % pentru perioadele 01.10.1981 - 16.05.1982, 01.09.1992 - 01.10.1985 și 01.10.1989 - 01.04.2001 conform Ordinului 279/1990, Anexa I, punctele 1,2, 3, 4, 5, 6, coroborat cu punctul 3 din Ordinul 50/1990.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul a lucrat în perioada 8.10.1979-1.04.2001 în cadrul societății pârâte,mai întâi ca inginer stagiar, inginer oglinzi, șef atelier, director tehnic de producție și director general.
Conform mențiunilor din carnetul de muncă în perioada 8.10.1979-1.11.1981 a lucrat în grupa a I-a de muncă în procent de 100% conform Ordinului nr. 50/90, anexa I, poz.4, iar în perioada 16.05.1982-1.09.1982 a lucrat în aceeași grupă în procent de 100% conform Ordinului 50/90 anexa I, poziția 8.
Pentru restul perioadelor, deși a activat în aceleași locuri de muncă sau a coordonat și controlat activitatea muncitorilor și personalului ES.A care au primit grupa a I-a de muncă, i s-a recunoscut grupa a II-a de muncă, contrar constatărilor și a înscrisurilor din acea perioadă.
Astfel, din fișa postului ( director tehnic ) rezultă că a coordonat activitatea de producție din sectorul cald și, activitatea sectorului mecanico - energetic.
Din celelalte înscrisuri( proces verbal de control, procese verbale de recepție, procesul verbal de verificare a stării tehnice a cuptorului etc.) rezultă că reclamantul avea obligația să urmărească direct și să coordoneze activități care se încadrează în grupa a I-a de muncă( exemplu: reparații, producție în flux, calitate pe flux, inventarieri, control nuclear, verificarea la fața locului a stării tehnice a uzurii cuptoarelor de topit sticlă ) activități care au impus prezența acestuia aproape în permanență și nemijlocit în aceste sectoare.
Față de cele reținute, instanța a considerat îndreptățită cererea reclamantului și în consecință a admis acțiunea astfel cum a fost formulată.
Prin încheierea din camera de consiliu din 3 decembrie 2009 Tribunalul Buzău a admis cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de petentul, constatând întrunite cerințele art.281 Cod procedură civilă și a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței civile nr.907/21.10.2009 în sensul că pentru perioada 01.09.1992 - 01.10.1985 se va scrie corect 01.09.1982 - 01.10.1985.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În cuprinsul motivelor de recurs se arată că instanța de fond nu a dat o interpretare unitară a dispozițiilor legale în materie, neținând cont și de disp.art.10 din Ordinul 50 din 1990 care prevăd în mod expres că în situația în care nu se cunoaște cât din timpul efectiv lucrat se încadrează în grupa I de muncă și cât în grupa II de muncă, salariaților li se va acorda grupa II de muncă.
Contractul colectiv de muncă al SC SA, prin conținutul său, precizează locurile de muncă și activitățile ce se încadrează în grupa I si II de muncă.
Se mai arată că în perioada în care a fost încheiat contractul colectiv de muncă prin care a fost făcută încadrarea în grupele I și II de muncă - 2000-2001 reclamantul era directorul general al societății, fiind și cel care a semnat acest contract din partea patronatului ceea ce înseamnă că prin promovarea cererii sale de chemare în judecată l-a considerat legal.
În concluzie se solicită a se constata că instanța de fond și-a însușit în mod nejustificat concluziile raportului de expertiză, raport ale cărui concluzii sunt netemeinice și nelegale.
În dovedirea susținerilor s-a depus la dosarul cauzei anexa nr.7 privind încadrarea în grupele de muncă I și II a locurilor de muncă și a activităților din cadrul SC
Examinând hotărârea atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs formulate, precum și a dispozițiilor legale incidente în speță, Curtea va reține următoarele:
În ceea ce privește criticile formulate de către recurentă acestea sunt nefondate întrucât așa cum se observa din actele dosarul, recurenta intimata a lipsit atât la termenul de judecată în care instanța de fond a pus în discuția părților raportul de expertiză cât și la termenul în care au avut loc dezbaterile și deci nu a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.
Astfel, susținerile recurentei în cuprinsul motivelor de recurs referitoare la netemeinicia încadrării reclamantului in grupa I de muncă nu sunt probate, deși sarcina probei îi revenea ca și angajator, iar prin neformularea obiecțiunilor la raportul de expertiză aceasta a achiesat la concluziile expertului.
A se critica raportul de expertiză direct prin motivele de recurs, deși partea avea la îndemâna formularea de obiecțiuni după depunerea raportului de expertiză și înaintea punerii concluziilor pe fond, este o procedură abuziva.
De altfel, nu sunt probate susținerile recurentei referitoare la motivul pentru care cele constatate de expert la efectuarea expertizei nu corespund adevărului, anexa 7 la Contractul colectiv de muncă pe anii 2000-2001 pe care aceasta a depus-o la dosarul cauzei pentru a-și justifica susținerile, include si sectoarele în care reclamantul a desfășurat activitate potrivit deciziilor și proceselor verbale de constatare puse la dispoziția expertului.
Astfel. reclamantul făcea parte din comisii a căror activitate se desfășura în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă.
De asemenea,reclamantul avea obligația să urmărească direct și să coordoneze activități care se încadrau în grupa I de muncă, spre exemplu reparații, producție de flux, calitate pe flux, inventarieri, control nuclear, verificarea la fața locului a stării tehnice a uzurii cuptoarelor de topit sticla (procese verbale de constatare). Din aceste înscrisuri a rezultat că reclamantul a participat efectiv la aceste activități, încadrarea in grupa I de muncă făcută de expert fiind legală.
Față de aceste considerente, Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul formulat de pârâtă în temeiul dispozițiilor art.312 pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC "" SA, prin reprezentant legal, cu sediul în B,- - 3, județul B, împotriva sentinței civile nr.907 din 21 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în B, str.-,.19 G,.5,.24, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 februarie 2010.
Președinte JUDECĂTORI: Lucian Crăciunoiu, Cristina Mihaela Moiceanu Violeta
- - --- - -
Grefier
-
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Tehnored.4 ex./24.02.2010
/
.fond nr- Trib.
Jud.fond
-
Președinte:Lucian CrăciunoiuJudecători:Lucian Crăciunoiu, Cristina Mihaela Moiceanu Violeta
