Obligație de a face. Decizia 255/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECTIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 255

Ședința publică de la 13 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Liliana Palihovici

JUDECĂTOR 2: Georgeta Protea

JUDECĂTOR 3: Mona Maria

Grefier

S-a luat în examinare cererea de recurs formulată de și împotriva deciziei civile nr. 888 din 10.12.2007 a Tribunalului Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat pentru recurenți, lipsă fiind intimații și.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul părților asupra excepției privind nulitatea recursului, invocată la termenul de judecată din data de 30.05.2008.

Avocat arată că lasă la aprecierea instanței excepția invocată.

Declarându-se dezbaterile închise, instanța rămâne în pronunțare asupra excepției nulității recursului.

După deliberare:

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului civil de față:

Prin sentința civilă nr. 1580 din 15.02.2007, pronunțată de Judecătoria Iașis -au dispus următoarele:

Admite în parte cererea formulată de reclamanții și, domiciliați în I,-, județul I, în contradictoriu cu pârâții și, domiciliați în I,-, șes (citați și la adresa din I,- județul I).

Obligă pârâții să se prezinte la notariat pentru a încheiat în formă autentică, contractul de vânzare cumpărare pentru un imobil alcătuit din teren în suprafață de 400 mp și o casă, situat în I,-, șes.

Obligă pârâții la plata de daune cominatorii către reclamanți, în sumă de 50 lei pe fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii definitive și irevocabile a prezentei sentințe și până la data îndeplinirii obligației.

Obligă pârâții la plata către reclamanți a sumei de 600 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța în acest mod prima instanță a reținut că între părți s-a încheiat un act de vânzare cumpărare, la data de 22.02.1997, prin care pârâții au înstrăinat către reclamanți o casă și o suprafață de teren de 400. aferent casei, situate în I, str. -, șes, contra sumei de 42 milioane lei.

Cum pentru înstrăinarea terenurilor este necesară încheierea contractului în formă autentică, înscrisul intitulat "act de vânzare-cumpărare" are valoarea unui antecontract de vânzare cumpărare, o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare ce are ca obiect o obligație de a face, respectiv încheierea în viitor, la prețul stabilit a contractului de vânzare cumpărare. Întrucât vânzătorul nu și-a respectat obligația instanța l-a obligat pe pârât, sub sancțiunea daunelor cominatorii, la încheierea contractului. S-a avut în vedere însă, doar suprafața despre care se face vorbire în actul depus, respectiv 400. și casa în suprafață de 100. diferența de 200. solicitată prin acțiune nefiind dovedită cu nici un mijloc de probă.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel reclamanții și, apel ce a fost respins ca neîntemeiat prin decizia civilă nr.888/10.12.2007 pronunțată de Tribunalul Iași.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de apel a reținut în mod sumar următoarele:

Între părți s-a încheiat la data de 22.02.1997 un înscris sub semnătură privată, prin care se atestă faptul că apelanții au cumpărat de la intimați o casă și un teren în suprafață de 400. la un preț de 42 milioane lei. Acest înscris reprezintă un veritabil antecontract de vânzare-cumpărare, al cărui obiect este determinat foarte clar.

Potrivit art. 1191 cod civil "nu se va primi niciodată o dovadă prin martori în contra sau peste ceea ce cuprinde actul". Prin urmare, apelanții nu pot dovedi numai cu declarația martorului că în realitate suprafața de teren cumpărată a fost de 600. și nu cea de 400. indicată în cuprinsul înscrisului.

În considerarea celor expuse, tribunalul, în conformitate cu dispozițiile art. 296 Cod procedură civilă a respins apelul și a păstrat ca temeinică și legală sentința apelată.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs și invocând în drept prevederile art.304 punctele 7, 8 și 9 Cod procedură civilă.

Recurenții au criticat hotărârea pentru netemeinicie, susținând că actele depuse de reclamanți, ignorate de instanța de apel, dovedesc împrejurarea că părțile din cauză au cumpărat suprafața totală de 600. pentru diferența de 200. fiind plătită suma de 2 milioane lei vechi.

Menționează recurenții că această suprafață de teren se află în proprietatea lor, este îngrădită și, așa cum rezultă din declarația dată de numitul, recurenții plătesc impozite pentru teren.

În opinia recurenților instanța de apel a înlăturat în mod greșit declarația acestei persoane, recurenții argumentând că, în situația în care vânzătorii ar fi vândut doar suprafața de 400. nu ar fi rămas în pasivitate și s-ar fi prezentat în fața instanței.

Intimații nu au formulat întâmpinare.

În ședința publică din 30.05.2008 instanța din oficiu a pus în discuția părților neîncadrarea motivelor de recurs în motivele prevăzute de art.304 punctele 1-9 Cod procedură civilă.

Recursul este nul.

Potrivit dispozițiilor art.3021alin.1 lit. c Cod procedură civilă cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor.

În speță recurenții, deși au invocat prevederile art.304 punctele 7, 8, 9 Cod procedură civilă, nu au indicat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de aceste dispoziții legale și nici vreun alt motiv la care se referă în mod expres articolul 304 Cod procedură civilă.

Criticile referitoare la netemeinicia hotărârii nu constituie, în conformitate cu dispozițiile art.304 alin.1 Cod procedură civilă, motive de modificare sau de casare a unei hotărâri, modificarea (casarea) hotărârii putând fi cerută "numai pentru motive de nelegalitate".

În ceea ce privește motivul de recurs privitor la ignorarea unor dovezi administrate în cauză, prevăzut inițial de art.304 pct.10 Cod procedură civilă, acesta nu se mai regăsește printre motivele de modificare a hotărârii, fiind abrogat în mod expres prin art. I pct.112 din OUG nr.138/2000.

Având în vedere cele arătate mai sus, precum și lipsa motivelor de ordine publică ce pot fi invocate și din oficiu, urmează ca instanța, în temeiul dispozițiilor art.306 alin.1 Cod procedură civilă, să constate nul recursul formulat de reclamanți și să mențină decizia recurată.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE:

Constată nul recursul declarat de și împotriva deciziei civile nr.888 din 10.12.2007 a Tribunalului Iași, decizie pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi - 13.06.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

-

-

20.VI.2008.-

2 ex.-

Președinte:Liliana Palihovici
Judecători:Liliana Palihovici, Georgeta Protea, Mona Maria

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 255/2008. Curtea de Apel Iasi