Obligație de a face. Decizia 257/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 257
Ședința publică din 17 martie 2009
PREȘEDINTE: Erica Nistor Președinte Secție Civilă
JUDECĂTOR: Dr. - -
JUDECĂTOR 2: Lucian Lăpădat
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC SA T împotriva deciziei civile nr. 832/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul G, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor, s-a făcut referatul cauzei după care instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constată că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242. pr. civ. și nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
R E A,
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 832 din 28.11.2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Timișa respins apelul declarat de pârâta SC SA T împotriva sentinței civile nr.2437/27.02.2008, pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat G, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut în esență că prin sentința civilă nr. 2437/27.02.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, a fost admisă acțiunea civila formulată de reclamantul G, împotriva pârâtei
A fost obligată pârâta să-i vândă reclamantului locuința - apartamentul nr. 29 situat pe-,. 115 din T, înscris în Cartea funciara nr. 97593 T, nr. top. 7084/a/XXIX, sub sancțiunea unor daune cominatorii de 50 lei/zi de întârziere către reclamant de la data rămânerii definitive a sentinței judecătorești și până la executarea obligației de vânzare.
A fost obligată pârâta la 8,3 lei cheltuieli de judecată față de reclamant.
S-a reținut de prima instanță că asupra imobilului înscris în Cartea funciară nr. 97593 T, nr. cadastral 7084/a/XXIX constând în apartamentul nr. 29 situat la etajul I, compus din 1 cameră cu dependințe, cota de 1,49 % din părțile comune indivize, cota de 11/740 mp teren este intabulat sub B2, prin încheierea nr. 7507/1994, dreptul de proprietate al pârâtei cu titlu de edificare, terenul aparținând Statului Român.
Acest imobil face obiectul contractului de închiriere nr. 675/29.04.1997 încheiat cu reclamantul G, fiind prelungit prin contractul nr. 600/03.04.2007 până la data de 01.04.2008.
Instanța de fond a apreciat întemeiată acțiunea în raport de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 85/1992.
S-a reținut că locuința din litigiu este locuință de serviciu, că la dosarul cauzei nu există o decizie prin care apartamentul nr. 29 să fie inclus în categoria locuințelor de intervenție.
S-a apreciat că apartamentul în discuție ar fi de intervenție și pentru aceea că reclamantul este șofer de cursă, această îndeletnicire nepresupunând prezența permanentă sau în caz de urgență în unitate, așa cum cere legea.
Pârâta a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 2437/27.02.2008 a Judecătoriei Timișoara prin care a solicitat schimbarea în tot a hotărârii și respingerea acțiunii reclamantului, cu motivarea că locuința din litigiu este de serviciu, reclamantul nu a avut niciodată domiciliul la apartamentul respectiv, acesta fiind șofer și având nevoie de o locuință de intervenție unde să se poată odihni când vine din curse și când rămâne peste orele de program, astfel că locuința nu poate fi vândută reclamantului, în baza Legii nr.85/1992.
Tribunalul a respins apelul declarat de pârâtă cu motivarea în esență că reclamantului chiriaș al apartamentului din litigiu i s-a creat dreptul de a cumpăra locuința deținută în calitate de beneficiar al unui contract de închiriere, iar realizarea acestui drept neputând fi paralizată, prin includerea, abuzivă sau din eroare a locuinței în categoria celor "de intervenție", în asemenea cazuri instanțelor de judecată revenindu-le atribuția de a exercita controlul asupra actelor de trecere în categoria locuințelor de intervenție a suprafețelor locative construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat.
În termen, împotriva deciziei civile nr. 832/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timișa declarat recurs pârâta SC SA T, care a solicitat modificarea deciziei civile atacate și a sentinței civile nr. 2437/27.02.2008, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamant.
În motivare a arătat că în mod eronat a reținut instanța de apel că apartamentul nr. 29 situat pe- este o locuință de serviciu, deoarece între reclamant și societatea pârâtă s-au încheiat contracte de închiriere.
A arătat că a depus la dosarul cauzei deconturi pentru abonamente și de autobuz care demonstrează că reclamantul nu a avut niciodată domiciliul în apartamentul în cauză și că nu a locuit în T, el făcând timp de 10 ani zilnic naveta pe ruta - T, și retur.
Arată că reclamantul nu poate solicita să i se vândă apartamentul ca locuință de serviciu, atâta timp cât el nu a locuit niciodată în T și nu locuiește nici în prezent, și atâta timp cât societatea pârâtă i-a decontat timp de 10 ani lună de lună abonamente și de autobuz.
În drept invocă dispozițiile art. 304 pct. 9. pr. civ. și art. 7 din Legea nr. 85/1992.
Prin concluzii scrise, reclamantul intimat a solicitat respingerea recursului, cu motivarea că la data adoptării Legii nr. 85 din 22 iulie 1992, chiriașului i s-a creat dreptul de a cumpăra locuința deținută în calitate de beneficiar al unui contract de închiriere, iar realizarea acestui drept nu-i poate fi paralizată prin includerea abuzivă sau din eroare, a acelei locuințe în categoria celor de "intervenție".
Ca urmare, actele prin care conducerile unităților consideră aceste suprafețe locative locuințe de intervenție, trebuie să fie supuse controlului instanțelor judecătorești.
Examinând decizia civilă atacată în raport de motivele invocate, de dispozițiile art. 304 pct. 9. pr. civ. ale art. 7 din Legea nr. 85/1992 republicată, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, pârâta SC SA este proprietara imobilului din litigiu, constând în apartamentul nr. 29 situat în T-, înscris în CF nr. 97593 T, nr. top 7084/a/XXIX.
Locuința din litigiu este deținută de reclamant în baza contractului de închiriere nr. 675/29.04.1997, prelungit prin contractul nr. 600/3.04.2007 încheiat cu pârâta SC SA.
S-a reținut corect de cele două instanțe incidența în cauză a dispozițiilor art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/1992 republicată, conform cărora "locuințele construite din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, altele decât locuințele de intervenție, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere la cererea acestora, cu plata integrală sau în rate a prețului, în condițiile Decretului - Lege nr. 61/1990 și ale prezentei legi".
Dispozițiile art. 7 din aceeași lege, prevăd că locuințele de intervenție sunt cele destinate cazării personalului unităților economice sau bugetare, care prin contractul de muncă îndeplinește activități sau funcții ce necesită prezența permanentă sau în caz de urgență în cadrul unităților, aceste locuințe nu se vând.
Este lipsit de relevanță faptul că reclamantul nu a locuit în imobilul din litigiu, atâta timp cât între acesta și pârâtă există un contract de închiriere ce nu a fost anulat.
Întrucât nu s-a făcut dovada de pârâtă că locuința din litigiu este o locuință de intervenție și cum dispozițiile Legii nr. 85/1992 (art.7) impun unităților deținătoare a locuințelor de natura celei din litigiu obligația de a nu refuza vânzarea acestor locuințe, ori de câte ori titularii contractelor de închiriere cer cumpărarea lor în exercitarea dreptului conferit de lege.
Față de considerentele arătate, Curtea în baza art. 312. pr. civ. va respinge recursul declarat de pârâta SC SA T împotriva deciziei civile nr. 832/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta SC SA T împotriva deciziei civile nr. 832/28.11.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamantul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 17 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Maria Lăpădat
- - Dr. - - - -
GREFIER,
- -
Red. 10.04.2009
Tehnored. 2 ex./13.04.2009
Instanța de apel:;
Prima instanță:
Președinte:Erica NistorJudecători:Erica Nistor, Lucian Lăpădat, Maria Lăpădat
