Obligație de a face. Decizia 26/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,
LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 26/CM
Ședința publică din 12 Ianuarie 2010
Complet specializat pentru cauze privind
conflicte de muncă și asigurări sociale
PREȘEDINTE: Mariana Bădulescu
JUDECĂTOR 2: Jelena Zalman
JUDECĂTOR 3: Maria Apostol
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului civil declarat de recurenta reclamantă, domiciliată în C,-, - 16,. 1,. 6,. 22, județul C, împotriva sentinței civile nr. 835 din 15.07.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în-, sector 5, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C și TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
În referatul oral asupra cauzei grefierul de ședință învederează că, prin serviciul registratură, la data de 19.11.2009, intimatul pârât Ministerul Justiției Și Libertăților a depus întâmpinare, care a fost comunicată către recurenta reclamantă la aceeași dată.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța, având în vedere că nu sunt motive de amânare, constată cauza în stare de judecată și luând act că s-a solicitat judecata în lipsa părților, conform art. 242 pct. 2 Cod proc. civilă, rămâne în pronunțare asupra soluției în recurs.
CURTEA
Cu privire la recursul civil de față, Curtea reține următoarele:
Reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâți Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CONSTANȚA și Tribunalul Constanța, obligarea pârâtului Tribunalul Constanța la decontarea chiriei achitată de reclamantă pe luna octombrie 2008, în cuantum 250 euro precum și la plata contravalorii lunare a chiriei, în cuantum de 50 euro, începând cu luna noiembrie, conform actului adițional al contractului de închiriere până la data pronunțării hotărârii și în continuare, pentru viitor, atât timp cât în legislație, i se va recunoaște reclamantei dreptul la decontarea chiriei în funcție de cuantumul lunar solicitat, în limita maximă admisă pentru magistrați.
Prin sentința civilă nr.835/15.07.2009, Tribunalul Constanța a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CONSTANȚA și Tribunalul Constanța.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut următoarele aspecte:
Potrivit art.22 din OUG nr.27/2006, judecătorii, procurorii și personalul asimilat acestora, precum și magistrații-asistenți au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea, aceștia, soțul/soția sau copiii aflați în întreținerea lor nu beneficiază de locuință proprietate personală ori nu li s-a atribuit locuință de către autoritățile administrației publice locale iar potrivit art.23 alin.1 din OUG nr.27/2006, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, cărora nu li s-a acordat locuință de serviciu de către ordonatorii principali de credite, au dreptul, în condițiile art. 22, la compensarea diferenței dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu, potrivit legii, și chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii.
Din interpretarea dispozițiilor legale mai sus menționate, rezultă obligația instanței la care funcționează magistratul să îi asigure acestuia o locuință de serviciu.
Din lipsa fondului locativ necesar, pentru îndeplinirea obligației legale arătate, s-a stabilit obligația instanței la care funcționează judecătorul să asigure compensarea diferenței dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu, potrivit legii, și chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii.
Dispoziția legală este fără echivoc, reglementând exact situația soților, excluzând pe magistratul al cărui soț dispune de o locuință de dreptul de a i se pune la dispoziție o locuință de serviciu.
În consecință, dacă unul dintre soți a încheiat un contract de închiriere pentru un spațiu locativ, indiferent din câte camere este alcătuit și de ce dependințe dispune, obligația stabilită prin lege, de a se asigura o singură locuință de serviciu pentru soții este îndeplinită prin compensarea chiriei pentru acel spațiu, ne mai existând obligația de a se asigura o altă locuință de serviciu și pentru celălalt soț, astfel încât acesta nu este îndreptățit la compensarea chiriei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, care a criticat-o prin prisma disp. art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
- În speța dedusă soluționării, întrucât situația decontării chiriei soților magistrați nu este reglementată "expresis verbis" în nici o normă legală, instanța de fond a utilizat pentru a pronunța soluția recurată, procedeul interpretării logice, probabil argumentul "per a contrario", ce i-a permis să ajungă la concluzia dedusă din art.22 și 23 ale OUG nr.27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, ca atunci când unui soț magistrat i s-a pus la dispoziție o locuință de serviciu, celuilalt i se acest drept, urmând a beneficia și el de dreptul conferit primului.
Raționamentul logico juridic este incorect enunțat de instanța fondului, întrucât 22 și 23 din OUG nr.27/2006, precizează că au dreptul la decontarea chiriei doar magistrații ai căror soți nu au locuință proprietate personală sau nu li s-a atribuit de către autoritățile administrative locale o locuință.
- Instanța a omis să aibă în vedere regulile de interpretare sistematica ce au drept scop lămurirea înțelesului unei norme legale, ținându-se cont de legăturile sale cu alte norme, fie din același act, fie din alt act normativ.
În concret, se are în vedere legătura strânsă care există între OUG nr.27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților și Legea nr.114/1996, privind legea locuinței, mai exact anexa 1 acestui act normativ în care sunt prevăzute suprafețele minimale pentru tipurile de locuințe reglementate de această lege, printre care și locuințele de serviciu. Din analiza acestei anexe rezultă că suprafața minimă pe care trebuie să o întrunească aceste locuințe pentru o persoană este de 37. suprafață utilă, pentru două persoane 52. suprafață utilă, iar pentru patru persoane este de 74. Așadar se poate observa că suprafața locuinței crește progresiv cu numărul de persoane ce locuiesc efectiv în cadrul acesteia.
Prin urmare cuantumul chiriei maxime ce ar trebuie decontat, este în raport direct de proporționalitate cu suprafața locativă ce ar trebui să fie asigurată membrilor familiei.
De altfel, contabilitatea tribunalului ține cont de normale privind suprafețele minime ale locuințelor închiriate de magistrați. Dacă suprafața închiriată depășește suprafața per membru de familie prevăzută în anexa 1 Legii nr.114/1996, din chiria achitată conform contractului de închiriere încheiat cu proprietarul, aceștia scad proporțional suprafața ce depășește exigențele minimale stipulate în legea locuinței.
Cu referire la condițiile mai sus menționate, recurenta precizează că nu există un text de lege care să interzică soților magistrați decontarea chiriei pentru ambii, prin corelare cu normele care impun asigurarea unei suprafețe locative mai mari pentru două persoane magistrați și membrii familiei lor, iar despre vreo cauză de utilitate publică nici nu poate fi vorba.
Pentru aceste considerente, se solicită admiterea recursului promovat, modificarea în tot a sentinței civile recurate și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Se solicită admiterea acțiunii și pentru viitor, recunoașterea dreptului atât timp cât reclamanta are calitatea de magistrat și dreptul la decontarea chiriei va fi prevăzut în legislația salarială aplicabilă acestei categorii profesionale, în limita plafonului maxim admis.
Analizând sentința recurată în raport de criticile formulate și de materialul probator administrat, Curtea constata ca recursul este nefondat.
Recurenta îndeplinește funcția de judecător la Judecătoria Constanța și a închiriat o locuință în localitatea C împreuna cu soțul sau -care are aceeași funcție, respectiv judecător la Judecătoria Constanța.
În condițiile în care chiria decontată magistraților din raza Curții de APEL CONSTANȚA este de 450 euro/luna, pentru a beneficia de decontarea întregii sume de 500 euro, plătită cu titlu de chirie proprietarului apartamentului, aceștia au încheiat contracte de închiriere pentru câte o cameră fiecare, astfel încât chiria plătită de fiecare dintre soți, aceluiași proprietar este de 250 euro/luna.
Se considera că atâta vreme cât niciunul dintre soți nu are în proprietate o locuință, aceștia beneficiază de decontarea chiriei astfel cum a fost stabilita în contractul de închiriere și că în mod greșit Tribunalul refuza decontarea chiriei pentru unul din soți.
Un astfel de raționament nu poate fi reținut, deoarece scopul instituirii unor norme referitoare la dreptul magistratului pentru decontarea chiriei, este de a ajuta pe magistratul care nu are o locuință în localitatea în care își are sediul instanța la care lucrează iar aici s-a avut în vedere atât pe cel care nu are în proprietate o locuință cât și pe cel căruia nu i s-a acordat o locuință de serviciu.
Astfel, art. 22 și 23 din OUG 27/2006 stabilește ca "judecătorii, au dreptul la atribuirea unei locuințe de serviciu dacă, în localitatea unde își desfășoară activitatea aceștia, soțul, soția sau copiii aflați în întreținerea lor, nu beneficiază de locuință proprietate personalaori nu li s-a atribuit locuință de autoritățile administrației locale.
nu li s-a acordat locuință de serviciu de către ordonatorii principali de credite, au dreptul în condițiile art. 22 la compensarea diferenței dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuință de serviciu potrivit legii și chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condițiile legii"
Dispozițiile de mai sus referitoare la acordarea unei locuințe de serviciu și decontarea chiriei sunt în strânsă legătură.
Astfel, magistratul nu poate beneficia de o locuință de serviciu și nici de decontarea c/val chiriei în situația în care soțul magistratului are în proprietate o locuință precum și în situația în care i s-a repartizat o locuința de serviciu.
Prin decontarea chiriei, practic s-a asigurat o locuință magistratului astfel că soțul acestuia nu poate beneficia din nou de același privilegiu al acordării unei alte locuințe.
Așadar, numai unul din soți (în cazul în care ambii au calitatea de magistrați, personal asimilat, magistrați asistenți) are dreptul de a beneficia de o locuința de serviciu sau de decontarea chiriei, acest beneficiu instituit de lege urmând să se răsfrângă asupra întregii familii deoarece acesta este și sensul limitelor impuse de legiuitor atunci când se referă la situația în care "soțul sau copii aflați în întreținere nu beneficiază de locuință proprietate personală".
Recurenta nu este titulara unui "bun" în sensul art. 1 di Protocolul nr. 1 la Convenția Europeana a Drepturilor Omului deoarece nu rezultă din textele de lege enunțate mai sus, dreptul fiecărui magistrat la atribuirea unei locuințe de serviciu sau la decontarea chiriei ci numai dreptul acelui magistrat care nu deține în proprietate o locuință și nici soțul sau copii aflați în întreținere nu dețin o astfel de locuința.
Pentru aceste considerente, în baza art. 312 cod procedură civilă recursul declarat împotriva sentinței civile nr.835/2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul civil declarat de recurenta reclamantă, domiciliată în C,-, - 16,. 1,. 6,. 22, județul C, împotriva sentinței civile nr. 835 din 15.07.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, cu sediul în-, sector 5, CURTEA DE APEL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C și TRIBUNALUL CONSTANȚA, cu sediul în-, județul C, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud.fond - /
Tehnored.jud.-/01.02.2010
Tehnored.disp.gref.RD/2ex./01.02.2010
Președinte:Mariana BădulescuJudecători:Mariana Bădulescu, Jelena Zalman, Maria Apostol
