Obligație de a face. Decizia 336/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 336/
Ședința publică de la 12 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Mihaela Ganea
JUDECĂTOR 3: Gabriel Lefter
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de rercurenta-pârâtă C - C,-.-.18.parter - împotriva deciziei civiled nr.321 din 19.05.2009 pronunțată dfe Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, - C,-.etg.1 și intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR,- C,-, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimata-reclamantă avocat conform împuternicirii avocațiale nr.86 din 30.07.2009 depusă la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat, timbrat. Se solicită judecata în lipsă.
După referatul grefierului de ședință;
Instanța luând act că nu mai sunt alte cereri prealabile ori înscrisuri de depus la dosar, fiind lămurită asupra cauzei, în conformitate cu art.150 Cod pr.civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților.
Apărătorul intimatei-reclamante, având cuvântul cu privire la primul motiv de recurs, precizează că în prezent Legea nr.112/1995 este valabilă în ceea ce privește înstrăinarea imobilelor aparținând domeniului public sau privat de stat. Având în vedere că, în prezent locuințele aflate în administrarea C se vând în temeiul nr.471/24.09.2007, un act normativ cu putere inferioară nu poate abroga un altul de putere superioară, astfel că Legea nr.112/1995 fiind în vigoare aceasta reprezintă temeiul juridic al acțiunii și izvorul obligației de a vinde pârâților.
Cu privire la al doilea motiv de recurs ce vizează respingerea obiectiunilor formulate în raportul de expertiză tehnică judiciară imobiliară întocmit de expert, precizează că acestea nu au fost contestate. Arată că prin încheierea din 16.09.2008 a Judecătoriei Constanța (fila 134) se acordă termen pentru ca părțile să ia cunoștință de raportul de expertiză și le pune în vedere să formuleze obiectiuni, iar prin încheierea din 21.10.2008 a Judecătoriei Constanța (fila 140) se consemnează că nu s-au depus obiecțiuni.Deci aceste obiecțiuni nu au fost formulate.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Soluționând pe fond cauza, Tribunalul Constanțaa pronunțat decizia civilă nr.321 din 19 mai 2009 prin care s-au respins ca nefondate apelurile declarate de pârâții Consiliul Local C, Municipiul C prin Primar și C împotriva sentinței civile nr.1143 din 20 ianuarie 2009 pronunțată de Judecătoria Constanța, în contradictoriu cu reclamanta.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în speță sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de art.9 din Legea nr.112/1995, pentru ca reclamanta să cumpere apartamentul în litigiu în care locuiește în calitate de chiriaș.
Potrivit dispozițiilor art.21 al.1 și art.23 al.1 din Legea nr.215/2001 C în calitate de administrator al domeniului privat ce aparține autorității locale este îndreptățită să înstrăineze apartamentul în litigiu, ceea ce justifică calitatea procesual pasivă în cauza dedusă judecății.
Prețul de vânzare al apartamentului a fost calculat în conformitate cu dispozițiile Legii nr.112/1995 și nu potrivit nr.471/2007.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr.321 din 19 mai 2009 declarat recurs pârâta
Critica soluției recurate vizează motivarea că, în cauză, sunt incidente dispozițiile Legii nr.112/1995, în condițiile în care susține că imobilele aflate în administrarea C sunt proprietatea privată a Municipiului C și în calitate de proprietar decide asupra înstrăinării imobilelor ce-i aparțin.
Prin urmare, C în calitate de administrator nu poate înstrăina imobilele decât cu avizul forului tutelar administrativ, supunându-se deciziilor pe care acesta le edictează.
În mod nefondat, instanța de apel a înlăturat apărările pârâtei privitor la prețul de vânzare al apartamentului conform nr.471/2001 și nu Legea nr.112/1995 care reprezintă temeiul juridic al acțiunii și izvorul obligației de a vinde.
În speță, actul aplicabil nr.471/2007, nu schimbă dispozițiile legale, ci le întregește în sensul actualizării prețului de vânzare - anul 2009 față de anul intrării în vigoare a Legii nr.112/1995.
În concluzie, temeiul legal ce trebuie reținut de instanță era nr.407/2007 în baza căruia trebuia înstrăinat imobilul în litigiu și nu Legea nr.112/1995 în baza căruia imobilele sunt înstrăinate la prețuri foarte mici.
O altă critică a deciziei recurate, vizează respingerea obiecțiunilor formulate la raportul de expertiză tehnică imobiliară efectuat de expert, întrucât nu au fost luate în calcul cotele indivize care urmează a face parte din prețul de vânzare, respectiv holurile de intrare și căile de acces la boxă care sunt părți comune ale imobilului.
De asemenea nu s-a ținut cont de metodologia pentru calcularea prețului prevăzută de nr.471/2007 în conformitate cu care se vând imobilele aflate în patrimoniul Municipiului C, ci s-au aplicat în mod greșit dispozițiile Legii nr.112/1995.
În această situație prețul stabilit de către expert este la o valoare mult inferioară prețului de circulație.
Pentru motivele invocate recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate, în sensul admiterii apelului, schimbării în tot a sentinței apelate și pe fond respingerea ca nefondată acțiunii formulată de către reclamanta.
Analizând decizia recurată în baza motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele:
Reclamanta a învestit instanța în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local constanța, Municipiul C prin Primar și C cu o acțiune civilă, solicitând obligarea acestora la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu privire la imobilul situat în C, str.-.- nr.3..1 compus din 2 camere și dependințe în suprafață utilă de 76,84 mp judetul Reclamanta ocupa apartamentul în litigiu cu contract de închiriere din anul 1993, în prezent având încheiat cu C contract de închiriere nr.2502/2004 prelungit în baza OUG nr.8/2004.
Imobilul în litigiu în baza Decretului nr.92/1950 a fost trecut în proprietatea statului pe numele și, în prezent acesta nefigurând ca fiind revendicat și nici notificat în baza Legii nr.10/2001 (conform înscrisurilor existente la dosarul de fond filele 23 și 187.
Potrivit art.9 din Legea nr.112/1995, chiriașii titulari de contract a apartamentelor ce nu se restituie în natură fostului proprietar sau moștenitorilor acestora pot opta pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a prețului, numai după decăderea din drept a persoanelor îndreptățite la restituirea în natură sau, după caz, la acordarea de despăgubiri, adică numai după împlinirea termenului de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestei legi.
Conform art.9 al.5 din aceeași lege "fac excepție de la prevederile al.1 chiriașii titulari sau membrii familiei lor - soț, soție, copii minori care au dobândit sau înstrăinat o locuință proprietate personală după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu.".
În speță fiind îndeplinite condițiile legale mai sus menționate în sensul că reclamanta are calitatea de chiriaș nu a dobândit sau înstrăinat o locuință după 1 ianuarie 1990, doar o cotă parte din dreptul de proprietate asupra unui teren,apartamentul nu a fost restituit în natură foștilor proprietari și expirase termenul prevăzut de art.14 din Legea nr.112/1995, în mod corect instanța de apel a reținut că este îndreptățită să cumpere imobilul în litigiu, fapt pentru care au fost obligați pârâții la încheierea contractului de vânzare-cumpărare, iar prețul urmând a fi stabilit conform criteriilor prevăzute de art.13 din lege.
Potrivit art.13 din Legea nr.112/1995 "prețul de vânzare al apartamentului după caz, se stabilește pe baza prevederilor Decretului nr.93/1977, Decretului nr.62/1990 și ale Legii nr.85/1992 republicată.
Criteriile și metodologia de evaluare a apartamentului și a anexelor aferente cărora li se aplică prevederile Legii nr.112/1995 sunt cuprinse în capitolul II din norme.
Față de aceste criterii legale nu se poate invoca o metodologie proprie de stabilire a prețului, contrară normelor metodologice emise în aplicarea Legii nr.112/1995 raportându-se la principiul acordului de voință al părților la încheierea unui act de vânzare-cumpărare.
În concluzie, așa cum au reținut cele două instanțe, determinarea prețului, în speța de față, nu a fost lăsată la dispoziția aleatorie a titularului dreptului de proprietate, legea stabilind o metodologie unică de calcul în cazul vânzărilor de locuințe conform Legii nr.112/1995.
Prin urmare nu a fost încălcat dreptul de dispoziție al titularului dreptului de proprietate și de administrator al
Susținerea recurentei că prețul trebuie stabilit conform nr.471/2007 contravine dispozițiilor Legii nr.112/1995, dispoziții care sunt imperative și trebuie respectate ca atare.
Legea nr.112/1995 împlinește acordul părților, dând posibilitatea celor în cauză să cumpere la prețuri mai mici comparative cu cele practicate pe piața liberă.
În mod corect instanța de apel a respins obiecțiunile la raportul de expertiză întrucât nu au fost luate în calcul cotele indivize la prețul de vânzare al apartamentului întrucât așa cum s-a menționat mai sus, stabilirea prețului se face potrivit Legii nr.112/1995 și nu conform nr.471/2007.
Pentru considerentele expuse, curtea în baza art.312 Cod pr.civilă va respinge ca nefondat recursul.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod pr.civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul civil declarat de rercurenta-pârâtă C - C,-.-.18.parter - împotriva deciziei civiled nr.321 din 19.05.2009 pronunțată dfe Tribunalul Constanța, în contradictoriu cu intimata-reclamantă, - C,-.etg.1 și intimații-pârâți CONSILIUL LOCAL C și MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR,- C,-.
Obligă recurenta către intimată la 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,astăzi 12.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
Grefier
- -
Jud.fond:
Jud.apel:;
Red.dec.jud./29.10.2009
Tehnored.gref./02.11.2009
2 ex.
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Mihaela Ganea, Gabriel Lefter
