Obligație de a face. Decizia 366/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 366

Ședința publică de la 22 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Emilian Lupean

JUDECĂTOR 2: Alexandrina Marica

JUDECĂTOR 3: Dan Spânu

Grefier: - - -

Pe rol judecarea recursului formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 435 din data de 6 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 570 din data de 17 aprilie 2006 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr. 2316/2005 în contradictoriu cu intimații reclamanți și, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul pârât, reprezentat de avocat și intimata reclamantă, lipsind intimatul reclamant.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care;

Instanța apreciind cauza în stare de soluționare, a acordat cuvântul asupra recursului de față.

Avocat pentru recurentul pârât, a solicitat admiterea recursului, modificarea deciziilor atacate și pe fond respingerea acțiunii formulată de reclamanți, cu cheltuieli de judecată.

Intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Prin sentința civilă nr. 570/17.04.2006 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. 2316/2005, a fost admisă acțiunea civilă pentru obligație de a face formulată de reclamanții și, împotriva pârâtului, fiind obligat acesta să deblocheze ulița de acces spre proprietatea reclamanților ce pleacă din drumul județean, se termină în terenul proprietatea pârâtului și are ca vecini la N- teren reclamanți, S - și teren reclamanți, E- DJ și V- terenul pârâtului.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate în baza contractului de vânzare - cumpărare nr. 2121/2005, prin care au cumpărat 2 bucăți de teren despărțite de ulița ce pleacă din drumul județean, care are lățimi variabile și lungimea totală de 53. lungimea pe porțiunea în litigiu fiind de 22. iar pârâtul a blocat această uliță de acces, motivând că terenul ar fi proprietatea sa, fapt nedovedit cu acte.

Împotriva sentinței a declarat apel pârâtul, iar prin decizia civilă nr. 557 A/14.09.2006 Tribunalul Gorja respins ca nefondat apelul acestuia, cu motivarea că pârâtul nu a făcut dovada proprietății asupra terenului pe care l-a închis cu 2 porți.

Împotriva deciziei tribunalului pârâtul a declarat recurs, iar Curtea de APEL CRAIOVA prin decizia 3264/23.11.2006 a admis recursul, a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj, cu indicația ca la rejudecare să se aibă în vedere actul depus în recurs de părți, cât și adeverința 6916/4 octombrie 2006 emisă de Primăria după pronunțarea celor 2 sentințe, indicându-se efectuarea unei expertize, în raport de actele noi.

Cu ocazia rejudecării apelului, tribunalul a pus în discuția părților efectuarea unei noi expertize de specialitate, în completarea probatoriului și a stabilit ca obiective să se aibă în vedere actele noi depuse în recurs de către pârâtul, cât și adeverința 6916/2006 a Primăriei.

Au fost desemnați experții, și G, care au concluzionat că a montat porțile pe calea de acces spre proprietatea reclamanților și au o lățime de 3,85, iar cu referire la montarea acestor porți și experții apreciază că sunt făcute pe terenul pârâtului și nu obstrucționează accesul reclamanților la calea publică, drumul județean.

Prin decizia civilă nr.435 din 6 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul pârât.

Analizând actele invocate de părți, tribunalul a constatat că din contractul de vânzare - cumpărare al reclamanților nr. 2121/24.03.2005 rezultă vecinătățile terenului cumpărat, respectiv 800. teren în intravilanul comunei, sat V, județul G, punctul "V satului", cu vecini R-, A -, la - rest proprietate și MN - ulița, cu nr. cadastral 400, împreună cu o casă compusă din 3 camere, sală și beci, construită din cărămidă, acoperită cu țiglă, o anexă din 3 încăperi din cărămidă și 2 șoproane cu 2 încăperi.

Construcțiile înstrăinate reclamanților de vânzătoarea au aparținut tatălui său, iar la întocmirea actului de vânzare cumpărare s-a făcut planul de amplasament și delimitare de către OCPI G, schiță ce se află la dosar.

S-a reținut de asemenea că, la efectuarea expertizei s-a avut în vedere și adresa Primăriei nr. 6916/4 oct. 2006, în care se arată că pe parcela respectivă nu există un drum sau o cale de acces de domeniu public, dar în aceiași adresă se face vorbire că pe parcela 840 au acces la imobilele existente cele 3 gospodării din zonă, dar nu este de domeniu public.

Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal a formulat recurs pârâtul, criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie.

Critica vizează împrejurarea că instanța a interpretat greșit probele administrate în cauză, precum și situația de fapt în legătură cu calea comună la proprietățile părților.

Recurentul arată că din configurarea terenului nu rezultă că este oprit accesul la imobilul și terenurile reclamanților, iar instanțele nu au avut în vedere probele de la dosar și anume actul de vânzare încheiat de bunicul pârâtului, de asemenea, nu s-a ținut cont nici de hotărârile anterioare sau expertiza efectuată în cauză, precum și fotografiile depuse la dosar.

Recursul este neîntemeiat.

Potrivit art. 304 Cod pr. civilă, modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate prevăzute la pct. 1 - 9.
Examinând aceste dispoziții legale prin prisma motivelor invocate de recurent, instanța constată că acestea nu pot fi primite, deoarece ele viază netemeinicia hotărârii, modul de apreciere a probelor de către instanță.

Examinând hotărârea apelată, instanța a constatat că pârâtul a blocat calea de acces care este comună pentru proprietățile părților din dosar și strictă folosință, accesul făcându-se la gospodăriile părților pe această cale, această apreciere având la bază expertiza întocmită în cauză.

În consecință, soluția instanței apel, întemeiată pe dispozițiile art. 1075 cod civil și pe probele administrate în cauză, nu constituie motive de nelegalitate, astfel că recursul este neîntemeiat, urmând a fi respins în baza art. 312 art. 1 Cod pr. civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de pârâtul împotriva deciziei civile nr. 435 din data de 6 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar nr- și a sentinței civile nr. 570 din data de 17 aprilie 2006 pronunțată de Judecătoria Novaci în dosar nr. 2316/2005, în contradictoriu cu intimații reclamanți și.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 22 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.Judec.-

Tehn./2 ex.

27.05.2008

Jud.fond Gh.

Jud.apel

Președinte:Emilian Lupean
Judecători:Emilian Lupean, Alexandrina Marica, Dan Spânu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 366/2008. Curtea de Apel Craiova