Obligație de a face. Decizia 391/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILA NR. 391/
Ședința publică de la 15 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vanghelița Tase
JUDECĂTOR 2: Eleonora Spiridon
JUDECĂTOR 3: Paulina Georgescu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurenta-pârâtă C - Constanta,-.-.18. - împotriva deciziei civile nr.412 din 16.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - Constanta,- și intimatii-pârâti MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL C, - Constanta,-, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurenta-pârâtă avocat conform împuternicirii avocatiale nr.182/2008 depusă la dosar, pentru intimata-reclamantă se prezintă avocat conform împuternicirii avocatiale nr.257/15.12.2008 depusă la dosar, lipsind celelalte părti.
Procedura legal îndeplinită conform art.87 și urm.Cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat în termen, motivat și netimbrat.
După referatul grefierului de ședință;
Apărătorul recurentei-pârâte depune la dosar taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei conform chitantei seria - nr.- și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei.
Instanța luând act că nu mai sunt alte cereri prealabile ori înscrisuri de depus la dosar, fiind lămurită asupra cauzei, în conformitate cu art.150 Cod pr.civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părtilor.
Apărătorul recurentului-pârât, având cuvântul, arată că prin cererea introductivă s-a solicitat obligarea pârâtilor la vânzarea terenului aferent constructiei achizitionată de către intimată în baza Legii nr.112/1995; potrivit ar.26 al.ultim din Legea nr.112/1995 cererea nu poate fi admisă, astfel că, suprafata de teren aferentă constructiei nu poate fi înstrăinată.
În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate, cu cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatei-reclamante, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Instanta rămâne în pronunțare asupra recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.10751/21.09.2007 Judecătoria Constanțaa respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții C, Municipiul C prin primar și Consiliul local C și a obligat reclamanta la cheltuieli de judecată în favoarea pârâților.
În considerentele hotărârii s-a reținut că prin contractul de vânzare-cumpărare nr.27131/30.09.1996, reclamanta împreună cu soțul său a cumpărat de la. C, în temeiul Legii nr.112/1995, un imobil compus din construcție - 2 camere și dependințe -situat în C,-.
Ulterior, prin actul adițional la contractul de vânzare-cumpărare nr.27131/30.09.1996, s-a modificat suprafața atribuită în folosință de la 38,8 mp la 54,8 mp teren aferent locuinței, menționându-se că diferența de 16 mp provine de la neincluderea suprafeței de teren aferentă magaziei în contractul de vânzare-cumpărare.
Prin sentința civilă nr.13933/06.09.1999 reclamanta a divorțat de soțul său, revenind la numele avut anterior căsătoriei de, iar prin sentința civilă nr.19437/14.11.2002 s-a luat act de tranzacția părților privind partajul bunurilor comune, în sensul că reclamanta a luat în deplină proprietate și folosință apartamentul situat în C,-.
Prin contractul de închiriere pentru teren înregistrat sub nr. 2237/25.06.2004, P C în calitate de titular al dreptului de administrare privind fondul de locuințe proprietate de stat, ca locator, închiriază terenul situat în C,-, ce depășește suprafața de teren aferentă construcției obținută prin contractul de vânzare-cumpărare nr.2731/30.09.1996, conform Legii nr.112/1995, către reclamanta, în calitate locatar.
În cuprinsul contractului de închiriere se menționează că reclamanta va avea calitatea de locatar pe suprafața de teren ce depășește terenul aferent construcției dobândită prin contractul de vânzare-cumpărare nr.2731/30.09.1996, cu începere de la data de 25.06.2004 până la data de 08.04.2009.
Prin urmare, în prezent reclamanta are calitatea de chiriaș pe terenul ce depășește terenul aferent construcției.
Potrivit art.9 din Legea nr.112/1995 privind reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinație de locuințe, trecute în proprietatea statului, "chiriașii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prevăzut la art.14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a prețului."
Normele metodologice privind aplicarea Legii nr.112/1995 prevăd la art.6 și 3 că "dreptul de a cumpăra apartamentele în care locuiesc, potrivit art.9 din lege, îl au numai chiriașii care, având un contract de închiriere valabil încheiat, ocupau apartamentele respective la data intrării în vigoare a legii."
Rezultă că fiecare chiriaș titular poate opta pentru a-și cumpăra apartamentul în care locuiește, în raport cu suprafețele și utilitățile prevăzute în contractul de închiriere, iar legea condiționează această posibilitate doar pentru chiriașii care au un contract valabil încheiat la data intrării în vigoare a legii.
- mult, legea conferă această posibilitate de cumpărare doar pentru apartamente, iar în privința terenurilor nu există o reglementare expresă în acest sens, deci nu există temei legal.
Cum, raportat la cele menționate, reclamanta ocupa cu contract de închiriere doar apartamentul pe care l-a cumpărat în temeiul Legii nr.112/1995, nu poate invoca același temei legal și în privința terenului aferent construcției, pentru care legea nu prevede aceeași posibilitate legală, iar la data intrării în vigoare a legii nu îndeplinea condiția obținerii unui contract de închiriere valabil încheiat.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat în termen legal recurs, ce a fost calificat de tribunal ca fiind apel, prin încheierea de dezbateri din 8.04.2008, având în vedere că obiectul cauzei este "obligație de a face" și nu este evaluabil în bani.
În motivarea apelului, s-a susținut că instanța de fond a analizat în mod eronat regimul juridic ce guvernează raportul juridic litigios. Consiliul Local C, prin hotărârea nr.37/2002, a împuternicit pe C să înstrăineze bunurile imobile care se află în patrimoniul municipiului C, acordând astfel un mandat general administratorului
Dreptul de proprietate asupra construcției nu poate fi exercitat decât în strânsă legătură cu dreptul de folosință asupra terenului.
Apelanta a susținut că a dovedit cu înscrisurile administrate în cauză că terenul de sub construcția proprietatea sa nu face obiectul vreunei revendicări imobiliare, că este liber de orice sarcini și că se află în folosința sa exclusivă, iar prin refuzul nejustificat de a i se vinde terenul de sub casă i se aduce o îngrădire a dreptului de dispoziție asupra construcției a cărei unică proprietară este.
În conformitate cu disp. art.295 alin.2 Cod procedură civilă, tribunalul a dispus asupra probei cu expertiză tehnică imobiliară, având ca obiective identificarea imobilului ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr.27131/30.09.1996 și a terenului aferent construcției înstrăinate.
Soluționând apelul Tribunalul Constanțaa pronunțat decizia civilă nr. 412 din 16.09.2008, prin care a admis apelul declarat de apelanta reclamantă împotriva sentinței civile nr. 10751 din 21.09.2007 pronunțată de Judecătoria Constanța în contradictoriu cu intimații C, Consiliul Local C și Municipiul C prin primar.
A fost schimbată în tot sentința apelată în sensul că a fost admisă acțiunea.
Au fost obligați pârâții la încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu reclamanta pentru suprafața de 68. teren aferentă construcției vândută prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 27131 din 30.09.1996, suprafață identificată prin raportul de expertiză .
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că reclamanta este îndreptățită la cumpărarea terenului aferent construcției pe care a cumpărat-o cu contract de vânzare-cumpărare în condițiile art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii 112/1995 și art. 26 al. ultim din lege.
În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 412 din 16.09.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, a declarat recurs pârâta
Motivează recursul arătând că, în ceea ce privește terenul aferent construcției înstrăinate nu există nici un fel de reglementare legală care să permită vânzarea sau să o oblige la înstrăinarea suprafeței de teren în litigiu.
Avându-se în vedere că suprafața de teren în litigiu nu poate fi înstrăinată, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei recurate în sensul respingerii apelului și menținerii, ca fiind legală și temeinică, a hotărârii instanței de fond.
Analizând decizia recurată în baza motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele:
Potrivit art. 37 din Normele metodologice de aplicare a Legii 112/19995 republicată în baza art. II din nr.HG 11/1997, " în situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor și, când este cazul, a anexelor gospodărești și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent, cu respectarea dispozițiilor art. 26 al. ultim din lege ".
Textul art. 26 al. ultim din Legea nr. 112/1995 prevede că " suprafețele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 1989 în posesia acestora și care depășesc suprafața aferentă construcțiilor, rămân în proprietatea statului".
Cu alte cuvinte, din interpretarea logică a textelor mai sus menționate, prin prisma principiului de logică al terțului exclus ( terțium non datur), rezultă că, dacă terenurile depășesc suprafața aferentă construcțiilor rămân în proprietatea statului, per a contrario, cele care nu depășesc această suprafață, respectiv cele care asigură o utilizare normală a construcției, se dobândesc în virtutea legii în proprietate, odată cu cumpărarea construcției, nefiind necesară parcurgerea procedurii administrative prevăzută de art. 36 din Legea 18/1997.
În cauza dedusă judecății, reclamanta a solicitat obligarea recurentei la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare pentru terenul aferent construcției și anexelor gospodărești, în suprafață de 68. după ce în prealabil a cumpărat construcția în condițiile Legii 112/1995.
În mod corect instanța de apel, făcând în cauză aplicarea dispozițiilor art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 raportat la art. 26 din Legea 112/1995, a obligat recurenta și intimații pârâți să-i vândă reclamantei suprafața de 68. aferentă construcției a cărei proprietară a devenit în condițiile Legii 112/1995.
În concluzie, dreptul de proprietate de a cumpăra terenul rezultă ex lege și nu de manifestarea disponibilității din partea recurentei și a intimaților pârâți.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 312 Cod pr. civilă va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul civil declarat de recurenta pârâtă EXPLOATAREA DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT C, cu sediul în Constanta,-, -.18, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în Constanta,- și intimații pârâți MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL C, cu sediul în Constanta,-, împotriva deciziei civile nr.412 din 16.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanta - secția civilă - în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -
Grefier, - -
Pt. gref. - -
aflată în semnează
conf.art. 261 al.2
Grefier șef,
Jud. fond
Jud.apel;
Red.dec.jud.
21.01.2009
Dact.gref.
2 ex./22.01.2009
Președinte:Vanghelița TaseJudecători:Vanghelița Tase, Eleonora Spiridon, Paulina Georgescu
