Obligație de a face. Decizia 4133/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 7943/2008)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 4133R
Ședința publică de la 05 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR 2: Nițu Petronela Iulia
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul, împotriva sentinței civile nr.5581 din data de 10.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.33019/3/LM/2007, în contradictoriu cu intimata SC România Asigurare-Reasigurare SA.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul prin avocat cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.-/2009, lipsind intimata.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Recurentul, prin avocat, depune la dosar un set de înscrisuri.
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Recurentul, prin avocat, solicită admiterea recursului,în principal, modificarea sentinței civile prin admiterea acțiunii și în subsidiar, casarea sentinței civile cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru ca intimata să prezinte actul prin care directorul general și-a dat acordul pentru angajarea sa și pentru administrarea probei testimoniale.Depune concluzii scrise, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5581 din data de 10.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.33019/3/LM/2007, a fost espinsă, ca neîntemeiată, cererea precizată formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta România asigurare - Reasigurare SA.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, potrivit art.16 din Codul Muncii, contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților.
Cu actele depuse la dosar, reclamantul nu a făcut dovada consimțământului reprezentantului legal al pârâtei pentru încheierea contractului individual de muncă cu reclamantul.
Împrejurarea că reclamantul a formulat către societatea pârâtă cererile aflate în copie la filele 17 și 18 care nu sunt semnate de reclamant, nu poartă nici un număr de înregistrare la societatea pârâtă, nu fac dovada consimțământului pârâtei.
Oferta pârâtei existentă la dosar, pentru angajare pe cele două posturi de inspector coordonator daune teritoriu și șef serviciu daune teritoriu, nu poate determina obligarea societății pârâte la încheierea unui contract individual de muncă cu reclamantul.
Această ofertă a fost făcută persoanelor interesate și nu reclamantului în calitate de persoană selectată, în vederea angajării. Simpla ofertă de angajare pentru locuri de muncă adresată tuturor persoanelor interesate,apoi concretizată reclamantul așa cum rezultă din conținutul actului de la fila 16 din dosar, în care se arată expres că pârâta așteptă răspunsul la oferta făcută reclamantului, dar în care nu sunt nominalizate toate elementele prevăzute de art.17 punctul 2 din Codul Muncii nu fac dovada consimțământului pârâtei, condiție imperativă pentru încheierea contractului individual de muncă între părții, a acțiunii ilicite a pârâte și a existenței culpei acesteia în producerea prejudiciului solicitat. Contractul individual de muncă este un act juridic bilateral și consensual. Consimțământul pârâtei trebuia să fie exteriorizat și să îmbrace forma scrisă împrejurare ce nu rezultă din probele administrate în cauză.
Și în situația în care pârâta prin reprezentantul legal și-ar fi dat consimțământul la încheierea contractului individual de muncă cu reclamantul, iar aceasta nu și-ar fi respectat obligația de a-l încheia în formă scrisă potrivit al.2 din art.16 se prezumă că a fost încheiat contractul individual de muncă pe o durată nedeterminată iar părțile pot face dovada prevederilor contractuale prin orice mijloc de probă.
Prin art.269 Codul Muncii, s-a prevăzut posibilitatea obligării angajatorului în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale să-l despăgubească pe salariat în situația în are acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, și în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciu.
Părțile nu au calitatea de salariat și angajator și astfel că nu se impune obligarea pârâtei la despăgubiri egale cu salariile și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul, începând cu data de 1.09.2007 și până la data încadrării efective. în baza art. 269 din Codul Muncii.
Pentru a fi angajată răspunderea în baza art.998 Cod civil, reclamantul în baza art.1169 Cod civil, avea obligația să facă dovada următoarelor condiții: faptei ilicite și a culpei pârâtei, a prejudiciului și a legăturii de cauzalitate între fapta ilicită și producerea prejudiciului.
Împrejurarea că reclamantul și-a dat demisia de la SC ASIGURĂRI SA, în vederea angajării la societatea pârâtă, nu constituie o culpă a acesteia, în nerealizarea acordului de voință dintre cele două părți pentru încheierea contractului individual de muncă. Oferta adresată reclamantului nu constituie o faptă ilicită, ce reprezintă una din condițiile impuse imperativ de prevederile art. 998 Cod civil.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, recurentul, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului recurentul a reiterat situația de fapt invocată și cu prilejul cererii introductive arătând că în mod greșit instanța de fond a considerat că recurentul nu a făcut dovada consimțământului reprezentantului legal al pârâtei pentru încheierea contractului de muncă cu reclamantul.
S-a arătat în acest sens faptul că instanța de fond a omis mențiunea din cadrul ofertei publice de angajare a potrivit căreia "numai persoanele selectate vor fi contactate".
Recurentul a mai susținut și faptul că, după analizarea negocierilor de către factorii de răspundere din cadrul pârâtei, a primit prin poștă electronică confirmarea în scris a acordului Directorului General al societății, privind angajarea în cadrul prin care acesta era de acord cu angajarea, însă și cu privire la acesta instanța de fond nu a reținut că acest mesaj a fost transmis prin poștă electronică de pe adresa societății și provenea de pe adresa personalizată a d-lui care era Directorul Direcției din cadrul Centralei, precum și membru în conducerea executivă a, fiind în același timp împuternicitul și conducătorul comisiei de selecție și de negocierea clauzelor contractuale ale persoanelor selectate în vederea angajării.
Acest mesaj primit, arată recurentul face dovada unui răspuns scris din partea pârâtei ca urmare a clauzelor contractuale negociate împreună cu întreaga comisie constituită în vederea angajării și nu constituie o simplă ofertă de angajare.
Recurentul a mai arătat că în mod eronat instanța de fond a reținut că cererile de angajare nu sunt semnate de reclamant, nu poartă nici un număr de înregistrare la societatea pârâtă, nu fac dovada consimțământului pârâtei, deoarece cererile de angajare au fost semnate, mai întâi trimise ca model, apoi au fost însușite de reprezentanții societății, fiind ulterior scanate și trimise prin e-mail, dar chiar și în cazul că acestea nu erau semnate în scris dacă acestea veneau de pe adresa de e-mail a mea personalizată cu numele meu, acest fapt este recunoscut ca fiind semnate de mine, fapt practicat și recunoscut de bănci, poliție, parchet, etc.; obligația de "a da număr de înregistrare" îi revenea pârâtei la primirea e-mail-urilor respective; crisoarea de intenție în vederea angajării "este sinonimă "cererii de angajare", cu atât mai mul când am primit răspuns la aceasta, de aceea au urmat în continuare negocierile prevăzute de art.17 Codul Muncii, purtate în perioada 16-21.08.2007, care s-au materializat prin e-mail-ul din 21.08.2007, și care consfințește aprobarea celor negociate prin acordul dat privind angajarea subsemnatului de Directorului General al în persoana d-lui..
Prin e-mail-ul pârâtei primit de pe adresa sa electronică a site-ului "www.asitrans.ro", mai mult, chiar de pe adresa "-.ro", adică adresa personalizată a societății pe numele dlui. - Directorul Direcției din cadrul Centralei, în același timp fiind și "Membru în Conducerea Executivă a ", fapt ce demonstrează, fără dubii, că "am consimțământul pârâtei exteriorizat și îmbrăcat în formă scrisă, împrejurare ce rezultă din probele administrate în cauză", conform celor cuprinse în scrisoarea primită prin poștă electronică, la 21 august 2007, ca răspuns la negocierile purtate anterior în intervalul 16-21 august 2007, cu respectarea prevederilor art. 17 din Codul Muncii: "Domnule, am primit acordul Directorului General pentru salariu de încadrare.
Cu privire la faptele ilicite și culpa pârâtei a legăturii de cauzalitate între faptele ilicite și producerea prejudiciului s-a arătat că acțiunea ilicită a pârâtei constă în faptul că după ce si-a dat consimțământul scris prin e-mailul din 21 august 2007 privind "primirea acordului Directorului General. de încadrare a recurentului, urmat de acceptarea de către acesta a tuturor condițiilor de angajare, conform schimbului de e-mail-uri anexate la dosarul cauzei, și după asigurările date de reprezentanții conducerii privind certitudinea angajării sale, după ce i-a fost impusă demisia de la vechiul loc de muncă pe care îl avea la acea dată, anterior încheierii unui contract de muncă, în virtutea faptului că, angajarea sa este mai mult ca sigură și după ce mi-am depus demisia începând cu 01.09.2007, recurentul a fost indus în eroare, cu bună-știință, prin faptul că i-a fost prezentată o situație de fapt ca fiind adevărată, deși cei abilitați din interiorul societății cu funcții de răspundere cunoșteau că acel lucru este neadevărat, în speță, certitudinea angajării sale la această societate începând cu 01.09.2007.
În final recurentul a arătat că la baza neîncheierii contractului individual de muncă cu acesta a stat drepturile de care trebuia să beneficieze, respectiv a adaosului la salariul ce trebuia să-i fie acordat, precum și faptul că în perioada premergătoare semnării contractului individual de muncă "o persoană influentă din domeniul asigurărilor a intervenit pe lângă conducerea împotriva angajării acestuia.
Sentința atacată a mai fost criticată și sub aspectul respingerii de către instanța de fond a probei testimoniale solicitate de către recurent.
În susținerea recursului s-au depus, în copie, corespondența purtată între recurent și prin poșta electronică, contractul individual de muncă nr.4959/3.10.2007, carnetul de muncă al recurentului.
Prin întâmpinare intimatul, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate, văzând și dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. și ținând seama de prevederile art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Potrivit art.16 alin.1 din Codul Muncii contractul individual de muncă se încheie în forma scrisă, iar conform art.17 din același act normativ "anterior ncheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are obligația de a informa persoana selectată în vederea angajării ori, după caz, salariatul, cu privire la clauzele esențiale pe care intenționează să le înscrie în contract
În acest sens sunt și prevederile art.71 din contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007 - 2010 precum și cele ale art.46 din contractul colectiv de muncă al SC SA.
Încheierea contractului individual de muncă reprezintă o operațiune juridică, consecință a negocierii individuale ce presupune realizarea acordului de voință a celor două părți, angajator și salariat.
Potrivit art.35 din Decretul nr.34/1954 persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale. Actele juridice făcute de organele persoanei juridice, în limita puterilor ce le-au fost conferite sunt actele persoanei juridice însăți.
În speță, conform art.3.3 din Angajatorului ce constituie reglementarea internă a "Hotărârea de angajare în cadrul este luată de către Directorul General.
Fiind un act juridic bilateral și consensual, contractul individual de muncă se încheie conform art.16 alin.1 Codul Muncii prin consimțământul părților, ceea ce presupune ca fiecare dintre părți să-și exprime în mod valabil, neechivoc și în deplină cunoștință de cauză voința de a contracta și în al doilea rând să se realizeze acordul de voință al lor în vederea încheierii valabile a contractului.
Din probele administrate în cauză rezultă că nici una dintre persoanele cu care recurentul a purtat discuții nu avea competența de a exprima acordul societății ca persoană juridică în ceea ce privește încheierea unui contract individual de muncă cu acesta, singura persoană ce avea această abilitate fiind Directorul General al societății, cu privire la care însă nu există dovada existenței consimțământului în vederea angajării recurentului.
De asemenea, s-a reținut în mod corect și faptul că, ărțile p. nu au calitatea de salariat și angajator și astfel că nu se impune obligarea pârâtei la despăgubiri egale cu salariile și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat reclamantul, începând cu data de 1.09.2007 și până la data încadrării efective. în baza art. 269 din Codul Muncii.
Nu va fi reținută nici critica referitoare la respingerea probei cu martori, deoarece conform art.167 pr.civ. instanța va admite doar acele probe considerate utile cauzei.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul, împotriva sentinței civile nr.5581 din data de 10.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.33019/3/LM/2007, în contradictoriu cu intimata SC România Asigurare-Reasigurare SA.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact. /2ex
05.07.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Comșa Carmen GeorgianaJudecători:Comșa Carmen Georgiana, Nițu Petronela Iulia
